Методичні рекомендації щодо проведення
Yüklə 101,12 Kb.
|
Методичні рекомендації щодо проведеннядержавної підсумкової атестації з румунської мови та літератури (румунської і зарубіжної) у 2017/2018 н.р.Л.С. Говорнян, методист науково-методичного центру сусупільно-гуманітарних дисциплін ІППОЧО Державна підсумкова атестація у 2017/2018 н.р. у закладах загальної середньої освіти здійснюється відповідно до частини 8 статті 12 Закону України «Про освіту», Положення про державну підсумкову атестацію учнів (вихованців) у системі загальної середньої освіти, затвердженого наказом Міністерства освіти і науки України від 30.12.2014 №1547 та зареєстрованого в Міністерстві юстиції України 14.02.2015 за №157/26602, підпунктів 1,3,4,5 пункту 2 наказу Міністерства освіти і науки України від 31.07.2017 №1103 «Деякі питання проведення в 2018 році зовнішнього незалежного оцінювання результатів навчання, здобутих на основі повної загальної середньої освіти», зареєстрованого в Міністерстві юстиції України 16 серпня 2017 року за № 1014/30882, із змінами, листів Міністерства освіти і науки України від 07.06.2017 №1/9-315 «Про структуру 2017/2018 навчального року та навчальні плани загальноосвітніх навчальних закладів», від 22.01.2018 № 1/9-27 «Щодо особливостей проведення державної підсумкової атестації з іноземних мов у 2017/2018 навчальному році», від 31.01.2018 №1/9-66 «Про організоване завершення 2017/2018 н. р. та особливості проведення ДПА у закладах загальної середньої освіти».Державна підсумкова атестація здобувачів повної загальної середньої освіти здійснюється у формі зовнішнього незалежного оцінювання з 22 травня до 14 липня (основна і додаткова сесії) 2018 року. Зважаючи на зазначене, заклади загальної середньої освіти самостійно визначають строки проведення державної підсумкової атестації учнів 9-х класів. ДПА здобувачів базової середньої освіти здійснюється у письмовій формі з трьох предметів: українська мова, математика, предмет за вибором педагогічної ради закладів освіти.
ДПА здобувачів повної загальної середньої освіти проводиться з трьох предметів: українська мова, математика або історія України (період ХХ – початок ХХІ століття) учні мають право обрати один із зазначених предметів незалежно від профілю закладу освіти, предмет за вибором. У закладах освіти з навчанням або вивченням румунською мовою учні можуть додатково проходити ДПА з четвертого предмета мови національної меншини. ДПА з мови національної меншини проводиться за місцем навчання за завданнями, що укладаються вчителями закладу освіти. (Додаток 1). ДПА з румунської мови проводиться за місцем навчання за завданнями, що укладаються вчителями закладу освіти. Додаток 1 Зразок диктату з румунської мови Străvechiul Kiev Cel mai vechi popor care a dăinuit pe Nipru au fost poienii. Ei trăiau în familii şi aveau cnejii lor. Erau între cneji trei fraţi: Kii, Şcek şi Horiv. Aceşti fraţi aveau o soră cu numele Lâbidi. Kii s-a aşezat cu traiul pe o colină. Şcek pe altă colină, care se numeşte astăzi Şcekoviţa. Şi Horiv pe a treia din coline. Ea a rămas să se numească Horeviţa. Tustrei fraţii au întemeiat un oraş, şi l-au numit Kiev, în cinstea fratelui mai mare. De jur-împrejurul oraşului creşteau păduri dese, de nepătruns. În ele trăiau diferite animale. Kii a luat parte la diferite campanii militare. Se întorcea însă de fiecare dată în oraşul său de pe coline, unde a şi închis ochii. Şi fraţii mai mici, Şcek şi Horiv, la fel şi sora lor, Lâbidi, sunt înmormântaţi pe aceste coline. De la numele Lâbidi şi-a luat denumirea şi râul, care se varsă acum în Nipru. După moartea fraţilor, moştenitorii acestui neam au domnit mult timp în străvechiul oraş Kiev. Nicolae Dabija 168 de cuvinte Luceafărul poeziei românești Considerat Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu a ridicat limba română pe culmile expresivității, reușind să-i scoată în evidență valoarea și bogăția mijloacelor de exprimare și frumusețea, în așa fel, că poeziile sale nu se pot traduce în nici o altă limbă, care să redea delicatețea trăsăturilor sufletești sau frumusețea naturii. În opera sa, atât în poezie cât și în proză, codrul, marea, râul, luna, sunt idei, divinități, nu fenomene; fenomen este doar omul. A slăvit țăranul, care respectă natura și legile ei. Însetat de a cunoaște viața, natura, sub toate aspectele, urmează diverse trupe de teatru pe drumurile țării, culegând materiale pentru creația sa de mai târziu. Îl cunoaște pe Ion Creanga... Între cei doi s-a născut una dintre cele mai desăvârșite prietenii cunoscute în istoria noastră literară. Eminescu este cel mai mare poet pe care l-a avut și-l va avea vreodată, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albii, vor răsări păduri și cetăți, câte o stea se va veștezi pe cer în depărtări, dar numele lui Eminescu va exista veșnic...
Ucraina este destinaţia ideală pentru orice perioadă a anului. Aici poţi găsi practic orice îţi pofteşte inima: munţi pitoreşti, măreţia cărora îţi stăpâneşte sufletul încât pierzi noţiunea realităţii, plaje splendide cu cel mai fin nisip, sau prundiş, trasee extreme şi tratamente moderne de calitate înaltă, precum şi monumente de arhitectură din cele mai interesante. Unele locuri de pe teritoriul Ucrainei actuale erau din cele mai vechi timpuri preferate de oameni bogaţi şi faimoşi. Capitala Ucrainei, Kievul, este considerată a fi unul din cele mai frumoase oraşe din lume. Numeroasele monumente de arhitectură, ca de exemplu: rămăşiţele Porţilor de aur, Catedrala Sofia, Lavra Pecerskă, Biserica Spasului de pe Berestov, precum şi mereu aglomeratul Hreşciatik, principala stradă a capitalei, cartierele vechi ale oraşului, numeroasele teatre şi muzee, lasă turiştilor o impresie de neuitat. Arhitectura monumentelor istorice ale Kievului se caracterizează prin combinaţia de stiluri, ceea ce îi redă un specific aparte. Printre cele mai însemnate atracţii arhitecturale ale Kievului se numără construcţiile perioadei de domnie a lui Iaroslav Înţeleptul, care pot fi admirate şi astăzi. Deasemenea, prin Kiev vă va aduce o deosebită plăcere plimbările prin parcul Lipki. Dar să nu uităm și de celelalte orașe ale Ucrainei... Odesa – în care oamenii sunt deschişi la suflet şi binevoitori, iar soarele încălzeşte nu doar trupul, dar şi sufletul. Odesa, fiind situată pe malul Mării Negre, este cel mai vioi oraş din sudul Ucrainei. Partea centrală a oraşului este reprezentată de clădiri caracteristice clasicismului. „Oraşul cu aromă de cafea”, cum este deseori numit Lvovul, reprezintă un adevărat tărâm al intrigilor istorice şi culturale ale epocilor şi, în primul rând, povestea tuturor curentelor religioase, reprezentată prin numeroasele catedrale şi biserici, unde reprezentanţi ai diferitor confesiuni îşi găsesc împăcarea şi consolarea. Atracţiile Ucrainei, concentrate în Lvov, poartă un caracter cu totul deosebit faţă de cele din Kiev. Aici domină un alt stil al arhitecturii, iar străzile oraşului amintesc mai mult de oraşele vechi din Europa.
Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, in zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire! De piatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu-ți salte inima de bucurie când auzeai, uneori în puterea nopții, pe Mihai scripcarul din Humulești umblând tot satul câte c-o droaie de flăcăi după dânsul și cântând. Și câte alte petreceri pline de veselie nu se făceau pe la noi, de-ți părea tot anul zi de sărbătoare! Vorba unei babe: „Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă.” Apoi lasă-ți, băiate, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc străin și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă! Și doar mă sileam eu, într-o părere, s-o fac a înțelege pe mama că pot să mă îmbolnăvesc de dorul ei... și să mor printre străini! ca văru-meu Ion Mogorogea, Gheorghe Trăsnea, Nică Oșlobanu și alții s-au lăsat de învățat și, despre asta, tot mănâncă pâine pe lângă părinții lor. Dar zadarnică trudă! Mama avea alte gânduri; ea îmi pregătea cu îngrijire cele trebuitoare, zicându-mi de la o vreme cu asprime: — Ioane, cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!... Ai să pleci unde zic eu și Zaharia lui Gâtlan merge cu tine. Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei. Ia, mai bine, repezi-te până la el de vezi, gata-i de drum? Că mâine des-dimineață, cu ajutorul Domnului, plecați. După Ion Creangă 348 de cuvinte Зразок тестових завдань з Інтегрованого курсу «Література (румунська та зарубіжна)» (9 клас) Nivelul I (Subiect pentru identificarea unui răspuns corect) 1. Identificați șirul în care toate cuvintele reprezintă universul creației lui Ion Creangă (pe baza sonetului „Creangă” de Liviu Deleanu): a) tâlc, jitarul, față; b) a ticlui, copilărie, veșnicii; c) Humulești, rapsozi, chimvale; d) haz, păs, jale, prispele. 2. Identificați ritmul următoarelor versuri: „Neguri albe, strălucite Naște luna argintie, Le întinde pe câmpie...” (Mihai Eminescu) a) dactil; b) iamb; c) troheu; d) anapest.
a) nu avea prieteni; b) ucigașii au dorit să-și împroprietărească turma de oi a lui Nichifor; c) nu era vrednic să se lupte cu baltagul; d) a pornit la drum cu turma însoțit de prieteni, dar a fost atacat de hoți.
Că-ți dau mereu povețe. Nu-i rea povața niciodată Nici chiar la bătrânețe...” a) „Bătrâni” de Octavian Goga; b) „Nunta Zamfirei” de Ceorge Coșbuc; c) „Cinstirea proverbelor” de Grigore Vieru; d) „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu.
a) Iacov Eraclid (Despotul); b) Ștefan Tomșa; c) Ștefan cel Mare; d) Petru Rareș.
a) să participe la bal împreună cu Chirița și fetele; b) să-și cunoască viitorii gineri Bondici și Pungescu; c) sosește la Iași, ca să-și recupereze nevasta și pe cele două fete; d) să-l revadă pe feciourul Guliță.
1. Identificați figurile de stil din exemplele de mai jos:
Pe când codrul negru tace...” (M.Eminescu)
Pe-o gură de rai...” („Miorița”) a) metaforă; b) antiteză; c) hiperbolă; d) personificare; e) metonimie. 2. Alegeți variantele cu specii literzatre specifise genului liric a) pastelul, imnul, oda, romanța; b) elegia, meditația, idila, sonetul; c) pastelul, bzalada, poemul, fabula; d)epopeea, drama, tragedia, meditația; e)imnul, oda, fabula,poemul. 3. Identificați variantele care conțin evenimente din „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir în partea a II-a: a) despre starea politică a Moldovei; b) despre cultura și religia Moldovei; c) despre starea economică a Moldovei; d) despre obiceiuri și tradiții românești; e) despre așezarea, hotarele, clima, râurile, munții țării. 4. Identificați răspunsurile corecte: a) Victor Hugo a scris operele „Notre Dame de Paris”, „Mizerabilii”; b) Cicicov este personajul secundar al poemului în proză „Suflete moarte” de M.V.Gogol; c) Ghiță, Ana, Lică și Minodora sunt personajele nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici; d) opera „Nunta Zamfirei” este o odă; e) opera „Bătrâni” de Octavian Goga este un imn cântat sentimentului scurgerii timpului. 5. Stabiliți caracteristicile nuvelei: a) specie a genului epic în proză de întindere mijlocie; b) operă de întindere mijlocie cu un singur episod; c) operă care prezintă fapte reale, un conflict puternic cu personaje centrale care se evidențiază puternic; d) operă cu mai multe linii se subiect și personaje numeroase; e) interesul cade pe personaj, nu pe situații. 6. Indicați care tradiții și datini respectă Vitoria Lipan în romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu: a) își caută soțul cu capacitățile unui detectiv; b) îl educă pe Gheorghiță formându-i caracterul de gospodar; c) pune rodin sub perna mamei și bani pe fruntea copilului; d) îi demască pe ucigași și îi pedepsește; e) face rânduielile cuvenite unui mort: cheamă un preot, aranjează bocitoare, organizează ritualurile înmormântării. Nivelul III (Teste – corespondență) 1. Stabiliți corespondența autor – operă literară: a) Gheorghe Asachi; 1. poemul „Viața lumii”; b) Dimitrie Cantemir; 2. nuvela „Alexandru Lăpușneanul”; c) Costache Negruzzi; 3. „Descrierea Moldovei”; d) Ion Neculce. 4. „O samă de cuvinte ”; 5. „Valea Albă”.
a) Andrei; 1. Pădurarul, cuminte și ascultător; b) Nicolai; 2. Student la Soroca, mezinul; c) Anton; 3. Frumos și cuminte, ospitalier; d) Serafim. 4. Magazioner, înstărit, dar zgârcit; 5. Scriitor, lucrează la redacția 3. Stabiliți corespondența:
b) Autorul primei cărți de poezie românească tipărită; c) Prima tipărire a Bibliei în limba română; d) Întemeiază prima publicație în limba română. 1. Frații Șerban și Radu Greceanu (1688); 2. Gheorghe Asachi; 3. Dosoftei „Psaltirea în versuri” (1673); 4. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521); 5. Dimitrie Cantemir.
(St. O. Iosif) Găsiți pentru fiecare cifră, litera care corespunde răspunsului corect: a) În prima strofă apar imagini numai: b) În versurile „Şi-i linişte adâncă în grădină, Sub piersicii cu flori trandafirii”... c) În versul „În cerul plin de umbră şi lumină”... d) Pământul este comparat în ultima strofă cu:
2. o gazdă primitoare; 4. o mamă; 5. imagini vizuale și auditive.
(Vasile Alecsandri) 1. Precizați: a) tipul strofei ________________________________; b) rima _____________________________________; c) măsura versului ____________________________. 2. Indicați care este modalitatea de expunere predominantă în text: a) descrierea; b) dialogul; c) narațiunea. 3. Identificați în text: a) un indice al persoanei _______________________; b) un indice al spațiului _______________________ .
a) elemente vizuale ___________________________; b) elemente auditive ___________________________.
Scrieți o compunere de maximum 20 de rânduri în care să demonstrați drama sufletească a personajului Ghiță din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici. Зразок тестових завдань з Інтегрованого курсу «Література (румунська та зарубіжна)» (11 клас) Nivelul I (Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
a) sonet; b) rondel; c) gazel; d) odă.
a) poet al țărănimii noastre; b) poet al pământului; c) poet „ al pătimirii noastre ”; d) poet al neamului.
a) Zaharia Trahanache; b) Tache Farfuridi; c) Nae Cațavencu; d) Agamemnon Dandanache.
a) regele; b) săracul; c) negustorul; d) geniul.
a) Chișinău; b) Căpriana; c) Valea Albă ; d) Lipnic.
a) „Lumina”; b) „Sufletul satului ”; c) „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ”; d) drama „Meșterul Manole”. Nivelul II (Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte )
a) specie a genului epic, cu multe personaje și mai multe linii de subiect; b) specie a genului dramatic, în care personajele, moravurile sunt înfățișate în așa fel, încât stârnesc râsul; c) operă dramatică ce înfățișează conflicte puternice între personaje, ce trezesc în spectator sentimente grave; d) operă dramatică în care sunt criticate anumite fenomene sociale negative, moravuri și metehne; e) operă epică în proză cu un singur fir epic.
a) de furnici și de albine; b) de Sfânta Duminică; c) de frații săi mai mari; d) de diferite păsări; e) de împăratul Roșu.
a) e scris la numai 18 ani și publicat pentru prima dată în „Viața românească ” 1954; b) ritmul iamb; c) rima încrucișată; d) descrie perioada de secetă cumplită ce a urmat imediat după război; e) tipul strofei – octavă.
a) „Dorința”; b) „Floare albastră”; c) „Lacul”; d) „ Atât de fragedă”; e) „ Luceafărul”.
a) este inspirată dintr-un mit; b) începe la 7 ani de la alegerea locului; c) conflict interior de ideie care are loc în sufletul lui Manole: ideea de creație și de jertfă; d) meșterii sunt forțe stihiale ale naturii - personaje simbolice; e) meșterul moare și reface, în veșnicie, căsătoria întreruptă.
„Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brău, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbinesc; Și când n - o văd , mă - mbolnăvesc; Iar când merg alții de - o pețesc, Vin popi de mă dezleagă...” a) octavă, măsura 7 - 8 silabe; b) septimă, măsura 7 - 8 silabe; c) ritm bisilabic, troheu, măsura 7 - 8 silabe; d) octavă, ritm bisilabic, iamb; e) ritm bisilabic, iamb, măsură 7-8 silabe. Nivelul III (Teste – corespondență)
a) Povestire; b) Nuvelă; c) Poveste; d) Roman memoralistic (Amintiri din copilărie). 1. „Soacra cu 3 nurori” ; 2. „Moș Ion Roată” ; 3. „Moș Nichifor Coțcarul”; 4. „Plecarea la semenarul de la Socola” (fragment); 5. „Păsărica - n timpul iernii”
a) tabloul 1; b) tabloul 2; c) tabloul 3; d) tabloul 4. 1) Planul universal - cosmic: Hiperion, Demiurg; 2) Îmbinarea planului universal - cosmic cu cel terestru: Luceafărul, Cătălin și Cătălina; 3) O poveste fantastică de dragoste: Luceafărul și fata de împărat; 4) Demiurg și fata de împărat; 5) O idilă pastorală între două ființe din aceeași lume: Cătălin și Cătălina.
a) Ștefan Gheorghidiu; b) Mira; c) Daniil Sihastru; d) Horia.
2. „Trupul oșteanului biruit zace pe același câmp de bătaie, unde a fost înfrântă oastea lui”; 3. „ Numai acolo, în fața morții și a cerului înalt poți cunoaște oamenii...”; 4. „ - Tu ești pământul, marele, eu sunt biserica, jucăria puterilor...”; 5. „ Îi păru rău că toate au fost degeaba și că pământurile lui au să rămâie ale nimănui...”
a) „Maitreyi” de Mircea Eliade; 1. nuvelă; b) „Bătrânul și marea” de Ernest Heminguay; 2. poezie lirică; c) „Scrisoare mamei” de Serghei Esenin; 3. dramă; d) „Meșterul Manole” de Lucian Blaga. 4. meditație; 5. roman.
„Se aplecă, luă în mâini un bulgăre şi-l sfărâmă între degete cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios ca nişte mănuşi de doliu. Sorbi mirosul, frecându-şi palmele. Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate pe pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor ... Se ridică deodată rușinat și se uită înprejur să nu-l fivăzut cineva. Fața însă îi zâmbea de o plăcere nesfârșită...” (Liviu Rebreanu ) 1. În fragmentul de mai sus pesonajul „se lasă în genunchi” pentru că: a) avea o mare durere sufletească; b) iubea pătimaș pământul; c) încălcase legile vieții.
a) o comparație _________________________________________________; b) un epitet ____________________________________________________.
a) narațiunea; b) descrierea; c) dialogul. 4. Indicați cărui gen aparține fragmentul și găsiți două argumente pentru a preciza că textul de mai sus aparșine acestui gen: a) ______________________________________________________; b) ______________________________________________________.
Scrieți o compunere de sinteză despre condiția omlui de geniu înfățișată de Mihai Eminescu în „Scrisoarea I” și în viziunea Demiurgului din poemul „Luceafărul”. Yüklə 101,12 Kb. Dostları ilə paylaş:
|