Ministerul Educaţiei din Republica Moldova Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport liceul academiei de ştiinţe a moldovei



Yüklə 282.14 Kb.
səhifə2/4
tarix31.10.2017
ölçüsü282.14 Kb.
1   2   3   4

Concluzie:

Astfel, conceptul de infracţiune este examinat ca instituţie fundamentală a dreptului penal care alături de alte două instituţii tot fundamentale - răspunderea penală şi sancţiunile de drept penal - formează structura dreptului penal. Instituţia infracţiunii, în această accepţiune a fost considerată în doctrina penală, pe bună dreptate, ca ”piatră de temelie” a oricărui sistem de drept penal.



2.2 Particularităţile răspunderii penale a minorilor

Conform Codului Penal se consideră răspundere penală condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvârşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

Pedeapsa penală constituie o sancţiune de drept penal ce constă într-o măsură de constrângere penală aplicată de instanţa de judecată faţă de persoanele vinovate de săvârşirea unei fapte socialmente periculoase, prevăzută de legea penală şi calificată respectiv ca infracţiune. Pedeapsa are drept scop prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât din partea condamnatului, cât şi din partea altor persoane.

Calitatea de subiect al infracţiunii presupune aptitudine biopsihică a persoanei de a înţelege şi de a-şi asuma obligaţiile de comportare prevăzute de normele dreptului penal, precum şi capacitatea de a-şi stăpâni şi a-şi dirija în mod conştient actele de conduită în raport cu cele existente. Omul însă nu dobândeşte toate aceste însuşiri în momentul naşterii sale, ci în mod treptat, în procesul de creştere şi dezvoltare biopsihică. Teoria dreptului penal nu pune problema unei limite maxime de vârstă, dincolo de care persoana să nu poată fi recunoscută drept subiect al infracţiunii, ci numai problema unei vârste de la care există capacitate penală. Particularităţile dezvoltării psihofizice a persoanei au impus, necesitatea de a stabili o limită de vârstă la a cărei împlinire persoana să fie considerată ca având capacitate psihofizică completă şi care deci poate fi subiect al infracţiunii şi supusă răspunderii penale.

Conform Codului Penal al R. Moldova sunt pasibile de răspundere penală persoanele fizice responsabile care, în momentul săvârşirii infracţiunii, au împlinit vârsta de 16 ani. De menţionat că la stabilirea pedepsei unei persoane care la data săvârşirii infracţiunii n-a împlinit 18 ani, termenul privaţiunii de libertate nu poate depăşi 10 ani.

Persoanele fizice care au vârsta între 14 şi 16 ani sunt posibile de răspundere penală numai pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la:

art.145 (Omorul intenţionat); art. 147(Pruncuciderea) ; art.151(Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii); art. 152 alin.(2) (Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii); art.164 (Răpirea unei persoane); art.166 alin.(2) şi (3) (Privaţiunea ilegală de libertate); art.171(Violul); art.172(Acţiuni violente cu caracter sexual); art.175 (Acţiuni perverse); art. 186-188 (Furtul, jaful, tâlhăria); art.189 alin.(2), (3) şi (4) (Şantajul); art.190 alin.(2) şi (3) (Escrocheria); art.192 alin.(2) (Pungăşia); art.195 ; 196 alin.(4) (Cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere); art.197 alin.(2) (Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor); art.212 alin.(3) (Contaminarea cu maladia SIDA); art.217 alin.(4) lit. b) (Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare); art.2171 alin.(3) şi alin.(4) lit. b) şi d) (Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare); art.2173 alin.(3) lit. a) şi b) (Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor); art.2174 (Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope); art.2176 alin.(2) (Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia,  a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora); art.260 (Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziţie a mijloacelor tehnice sau produselor program); art.268 (Deteriorarea sau distrugerea intenţionată a căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport); art.270 (Oprirea samavolnică, fără necesitate, a trenului); art.271(Blocarea intenţionată a arterelor de transport); art. 273 alin.(2) şi (3); art.275 (Deturnarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene, maritime sau fluvial); art.280 (Luarea de ostatici); art.281 (Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism); art.283(Banditismul); art. 284 (Crearea sau conducerea unei organizaţii criminale); art. 285 (Dezordini in masă); art.286 (Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor); art.287 alin.(2) şi (3) (Huliganismul); art.288 alin.(2) (Vandalismul); art.290 alin.(2) (Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor); art.292 alin.(2) (Fabricarea, procurarea, prelucrarea, păstrarea, transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor explosive ori a materialelor radioactive); art.305; art.317 alin.(2) (Evadarea din locurile de deţinere); art.342 (Atentarea la viaţa Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului); art.350.

Dacă persoana a săvârşit o faptă socialmente periculoasă până la vârsta de 14 ani, ea poate fi transmisă comisiei pentru minori , care poate aplica măsuri cu caracter educativ.

Persoana în vârstă de până la 18 ani care a săvârşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală în conformitate cu prevederile procedurii penale dacă s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Persoanelor liberate de răspundere penală, în conformitate cu alin.(1), li se pot aplica măsurile de constrângere cu caracter educativ, prevăzute la art.104:


  • avertismentul;

  • încredinţarea minorului pentru supraveghere părinţilor, persoanelor care îi înlocuiesc sau organelor specializate de stat;

  • obligarea minorului să repare daunele cauzate. La aplicarea acestei măsuri se ia în considerare starea materială a minorului;

  • obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologică;

  • internarea minorului,de către instanţa de judecată, într-o instituţie specială de învăţământ şi de reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare.


Concluzie:

De menţionat ca minorului îi pot fi aplicate concomitent câteva măsuri de constrângere cu caracter educativ. În cazul eschivării sistematice de la măsurile de constrângere cu caracter educativ de către minor, instanţa de judecată, la propunerea organelor de stat specializate, anulează măsurile aplicate şi decide trimiterea cauzei penale procurorului sau stabileşte pedeapsa conform legii în baza căreia persoana a fost condamnată, după caz.



Capitolul III. Necesitatea educaţiei juridice

3.1 Educaţia juridica a minorilor - prevenirea infracţiunilor

Trăim într-o lume în care fiecare om este diferit ca gândire, concepţii, valori, intenţii. O educaţie juridică ar oferi cetăţeanului o unealtă de apărare împotriva factorilor destructivi ai societăţii. O unealtă cu care cetăţeanul ar fi în stare chiar să prevină săvârşirea infracţiunilor. Lumea, societatea necesită o educaţie juridică care ar duce la prevenirea infracţiunilor. Acest lucru ar contribui la edificarea în viitor a unei vieţi lipsită de pericol. O educaţie juridică ar face lumea mai bună și mai deschisă spre o societate democratică.

Dacă se va impune o cultură juridică încă din fragedă copilărie, educaţie care să-i demonstreze la concret pedeapsa penală înfricoşătoare pe care o poate primi în cazul săvârşirii unei infracţiuni, în subconştientul minorului se va forma o concepţie bine definită asupra faptului că este strict interzis săvârşirea acţiunilor cu caracter penal. Şi nu doar ideea că este interzis dar se va forma chiar concepţia că acţiunile antisociale sub nici o formă nu trebuie să existe într-o societate.

Cunoaşterea legilor, a conceptului lor de bază este o obligaţie elementară a viitorului cetăţean, pentru că nimeni nu se poate apăra cu faptul că nu ar cunoaşte legile. Iată de ce îmi permit să spun că începuturile educaţiei juridice trebuie făcute încă din fragedă copilărie, deoarece materialul uman al acestor începuturi este uşor maleabil, poate fi modelat spre bine cu mai mare uşurinţă decât mai târziu.

Primul lucru necesar este ca cadrele didactice să fie convinşi că lor le revine această nobilă sarcină, poate cea mai importantă din amplul proces de formare în timp a unei societăţi democratice, cu o nouă orientare în ceea ce priveşte crearea individualităţii umane, a unor personalităţi cu un nou concept de viaţă, bazat în primul rând pe cunoaşterea legilor şi respectarea lor, pe respectarea drepturilor celorlalţi şi apărarea propriilor drepturi .

Se impune cu maximă stringenţă efectuarea unor cercetări serioase şi sistematice pentru evidenţierea şi identificarea comportamentelor psiho-cognitive, motivaţionale, afective, voliţionale, atitudinale structurii civice a personalităţii, raportul dintre ele şi modul optim de articulare a lor, în aşa fel încât să devină un ghid interior eficient, de orientare-reglare a conduitei cotidiene a individului-cetăţean. Aceste cercetări trebuie să ne indice factorii favorizanţi şi pe cei perturbatori, precum şi modalităţile de prevenire a fenomenelor de formalism, de deviantă socială, de ipocrizie, cinism şi perversitate atât de frecvent întâlnite în câmpul comportamentelor civice.


O îndatorire importantă, vitală revine familiei, dar de multe ori familia nu-şi îndeplineşte sarcina elementară a pregătirii copilului pentru intrarea lui în viaţă ca cetăţean cu drepturi şi obligaţii depline şi aceasta pentru că familia este de multe ori tarată. Tarată de lipsa de pregătire a părinţilor, de climatul degradant al relaţiilor de familie, de relaţiile deteriorate iremediabil, de lipsa de afecţiune şi preocuparea faţă de copil.

Pentru a putea introduce minorul în universal valorilor morale şi a-l ajuta să discernă elementele pozitive de cele negative se pot realiză o mulţime de activităţi. ca povestiri, jocuri didactice, jocuri de rol, dezbaterea unor fapte reale etc. Având un caracter practic-aplicativ, aceste forme de activităţi pot fi extinse şi la nivelul celorlalte discipline de învăţământ, ori de câte ori avem ocazia să modelăm comportamentul civic al elevilor. Deoarece voinţa morală a copilului are nevoie de o energie, de o motivaţie puternică pentru a trece la practicarea deprinderilor morale, familia şi dascălul vor folosi orice prilej pentru a-i ajuta pe copii să le şi practice.
Numărul infracţiunilor minorilor vor simţi un regres atunci când societatea va reacţiona la această problem şi când se va implementa la concret soluţiile sus numite.

În anexele prezentate la sfârșitul lucrării sunt demonstrate prin cifre concrete starea de lucruri cu referire la numărul și starea deținuților. Ttebuie de menționat numărul mare de minori care sunt implicați din diferite cauze în fapte ilicite. Devenind infractori, minorii prezintă un mare pericol pentru sine și pentru viitoarea societate, unde se pune în primejdie însăși valorile și principiile democrației și a bunului simț.



Concluzie:

Astfel, cunoaşterea legilor, a conceptului lor de bază este o obligaţie elementară a viitorului cetăţean, pentru că nimeni nu se poate apăra cu faptul că nu ar cunoaşte legile. Iată de ce îmi permit să spun că începuturile educaţiei juridice trebuie făcute încă din fragedă copilărie, deoarece materialul uman al acestor începuturi este uşor maleabil, poate fi modelat spre bine cu mai mare uşurinţă decât mai târziu. sos nature

De aceea considerăm că educatorii, cadrele didactice, alătruri de părinți și membrii societății civile ar trebui să se implice mai activ pentru a nu provoca copiii și tinerii către fapte ilicite, să contribuie ca ei să crească în condiții binefice dezvoltării personalității lor, pentru ca în viitor să dezvolte practici pozitive și să promoveze valori democratice. Tinerii ar trebui să se implice mai activ în acțiuni pentru a demonstra utilizarea forței și energiei în scopuri nobile.

3.2 Prevenirea infracţiunilor prin activizarea potențialului minorilor

Mileniul trei reclama necesitatea elaborararii unor strategii în continua modificare de

autoevaluare si autoperfectionare a societatii. În acest context, un rol aparte revine studierii si

combaterii criminalitatii minorilor ca un factor inerent oricarei societati. Sub aspect statistic,

observam scaderea infractiunilor savârsite de minori în statele vecine: în România de la 14,4 % în 1991 pâna la 7 % în 2008; în Federatia Rusa, unde numarul infractiunilor savârsite de minori a scazut de la 8,5 % în 1991 pâna la 5,5 % în 2008.

De alta natura, însa, este situatia în R.M., unde ponderea minorilor condamnati a ajuns de la 11,2 % în 2003 la 14,1 % în 2008.

Astfel, pentru infractiuni exceptional de grave, deosebit de grave si grave au fost condamnati circa 77,6 %. În acest context, consideram bine-venita implicarea UNICEF-ului, Institutului pentru Reforme Penale în promovarea reformelor în domeniul Justitiei Juvenile. Astfel, în anii 2003-2009 reprezentanța UNICEF în Moldova a implementat proiectul Alternative la detentie si asistenta juridica pentru minorii din sistemul de justitie penala. De asemenea destul de eficient a fost initiat proiectul Acordarea asistentei juridice si psihosocicale pentru copii în sistemul de justitie penala.

În Republica Moldova s-au implicat mai multe organizații și instituții, printre care și Liga Națională de Dezbateri Preuniversitare în scopul unei continuitati a activitatilor, asigurând implementarea proiectelor. Și totuși pentru a reduce delicvența juvenilă ar trebui mai multe implicații, în special tinerii însăși ar trebui să demonstreze inițiativă și participare dezinteresată în acțiuni civice și în folosul comunității. De exemplu destul de eficiente au fost proiectele organzate la mai multe licee din țară, printre care și Liceul Academiei de Științe a Moldovei în DEZBATERI PUBLICE PENTRU TÂNARA GENERAŢIE.

Liga Naţională de Dezbateri Preuniversitare în parteneriat şi cu susţinerea financiară a UNESCO/MOS a susținut organizarea şi desfăşurarea dezbaterii publice cu genericul „Tinerii împotriva răspândirii virusului HIV potitiv şi SIDA”. Scopul de bază a fost sporirea conştientizării publicului larg în problemele de sănătate şi drepturile omului prin intermediul dezbaterilor publice.

În cadrul dezbaterilor accent s-a pus pe sporirea conştientizării publicului larg în problemele de sănătate şi drepturile omului prin intermediul dezbaterilor publice. Membrii cluburilori de dezbateri de la mai multe licee din municipiu: Liceul Academiei de Științe, Liceul ”Gaudeamus”, Liceul ”Prometeu-Prim”, Liceul ”M. Eliade”, Liceul ”Gh. Asachi”, Liceul ”Orizont” și altele au fost organizaţi să realizeze obiectivele operaţionale: familiarizarea membrilor cluburilor de dezbateri cu problemele în domeniul sănătăţii publice, ce vizează grupurile vulnerabile de tineret; structurarea cazurilor de dezbateri publice care vor fi prezentate în faţa unor grupuri de tineri din instituţiile de învăţământ; dezvoltarea capacităţilor de prezentare a problemelor sociale pentru implicarea dezinteresată a tinerilor în soluţionarea lor.

Au fost organizate seminare instructive, discuţii dirijate şi mini-prelegeri pe temele numite anterior, fiind asiguraţi cu un material informaţional calitativ şi broşuri de informare. Elevilor li s-a prezentat mai multe modele de dezbatere, dar a fost accentuată forma cea mia accesibilă pentru elevi – Forum Public, şi au fost explicate atribuţiile şi implicaţiile elevilor.

Elevilor li s-au propus mai multe subiecte de dezbatere: 1. Un copil infectat de HIV pozitiv în clasa ta; 2. Persoanele infectate cu virusul HIV ar trebui sa faca acest lucru public la locul de munca; 3. Copii pot fi învăţaţi să se protejeze de infectare cu virusul HIV.

În baza informaţiilor prezentate elevii au fost repartizaţi pe grupuri care au alcătuit argumente PRO şi Contra. În rezultatul dezbaterii elevii cu siguranţă au înţeles că SIDA este o maladie care afectează toate aspectele vieţii unei persoane şi este necesar ca toţi membrii societăţii să abordeze cu mare seriozitate şi mare responsabilitate problema prevenirii eficiente a acestei infecţii. Este important ca tinerii care au fost instruiţi că ajute pe alţi membri ai comunităţii să înţeleagă care sunt riscurile şi consecinţele legate de răspândirea infecţiei HIV.

În cadrul dezbaterii au fost prezentate materiale cu caracter instructiv şi au fost analizate un şir de strategii activ-participative, mijloace eficiente de prevenire eficientă a infecţiei HIV şi bolii SIDA la tineri.picture 016

De asemenea au fost urmărite un şir de obiective, printre care: analiza cadrului legal şi normativ existent în Republica Moldova; drepturile şi responasbilităţile persoanelor infectate cu HIV; metode de protejare a copiilor şi tinerilor cu scopul limitării raspândirii virusului HIV şi contacarării lui; elaborarea strategiilor de implicare a tinerilor în diferite acţiuni (seminare, dezbateri publice) menite să sporească gradul de conştientizare de către tânăra generaţie a pericolului declanşat de această infecţie.

La sfârşitul dezbaterilor au fost organizate reflecţii despre modul de organizare a activităţii. Elevii au menţionat unanim necesitatea participării lor în această activitate. picture 032

Alături de dezbateri au fost organizate şi multe alte activităţi în şcoli şi comunitate, printre care prezentări de informaţii la orele de dirigenţie, consilii profesorale şi şedinţe cu părinţii, întâlniri cu persoane resursă, interviuri la Radio Antena C, în cadrul decadei «ProSănătate», elaborarea de mini-proiecte în localitate, plasarea informaţiei pe site-uri, bloguri, forumuri etc. Nivelul de informare în unele localităţi a crescut, unde au fost organizate asemenea activităţi, utilizând strategia de implicare a tinerilor în proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor educaţionale. Dar cel mai important obiectiv a fost organizarea și desfășurarea activităților, prin care să fie activizat potențialul creativ al elevilor ca să nu fie supuși riscului de a săvârși fapte ilicite.

Încheiere

Este foarte alarmantă situaţia statistică actuală a persoanelor deţinute în penitenciare, îndeosebi anexa 4 (vârsta) şi anexa 7 (studiile). Indicatorii semnificativi indică valori pozitive matematice şi negative sociale. Creşterea numărului persoanelor condamnate cu vârsta de până la 18 ani de 169 %, implică o tentă dramatică situaţiei. Starea actuală necesită redresare imediată, prin implementarea atât soluţiilor propuse, cât şi prin consultarea practicii internaţionale, regionale.

Un rol aparte îl au nu doar grupurile specifice de persoane, care participă, interacţionează cu minorii, ci şi întreaga societate, o povară comună care necesită o abordare cât mai largă. Sistemul justiţiei pentru minori trebuie să susţină drepturile şi siguranţa şi să promoveze bunăstarea fizică şi mintală a minorilor.

Pedeapsa cu privațiunea de libertate trebuie folosită numai ca o metodă extremă. Privarea de libertate a minorilor se va face numai în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare şi în normele-standard minime pentru administrarea justiţiei pentru minori ale instituţiilor internaţionale. Privarea de libertate a unui minor trebuie să fie o măsură extremă şi pentru perioada minim necesară şi trebuie să se limiteze la cazurile excepţionale. Durata sancţiunii trebuie să fie stabilită de o autoritate judiciară, fără a elimina posibilitatea scurtării pedepsei.

Normele existente au ca scop protejarea minorilor privaţi de libertate sub orice formă, în conformitate cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, şi în scopul de a contracara efectele negative ale tuturor tipurilor de detenţiune şi de a promova integrarea în societate. Aceste normele trebuie aplicate imparţial, fără nici o discriminare în funcţie de rasă, culoare, sex, vârstă, limbă, religie, naţionalitate, opinii politice sau de altă natură, credinţe sau practici culturale, proprietate, naştere sau statut al familiei, origine etnică sau socială şi deficienţe. Trebuie respectate credinţele şi practicile culturale şi religioase şi conceptele morale ale minorului.

Autorităţile competente trebuie să depună în mod constant eforturi pentru a conştientiza opinia publică de faptul că îngrijirea minorilor deţinuţi şi pregătirea lor pentru întoarcerea în societate constituie un serviciu social deosebit de important şi, în acest scop, trebuie luate măsuri care să promoveze contactele deschise între minori şi comunitatea locală.

Este important și faptul că și însăși tinerii ar trebui să aibă o atitudine mai consecventă față de propria viață și să fie mai responsabili pentru faptele și acțiunile săvârșite. Aceasta va avea loc dacă tinerii vor fi ocupați în diferite cercuri și cluburi pe interese, vor organiza și desfășura activități, unde să producă valori și să se educe caractere în mediul valoric.



A fi tânăr, înseamnă a fi demn, a fi dornic de schimbare în construirea unei imagini pozitive în crearea condițiilor pentru dezvoltarea personală și a carierei. Tineri, creați, realizați, descoperiți, cercetați, învățați, participați pentru o viață mai bună și pentru un viitor mai prosper!

BIBLIOGRAFIE:

  1. Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată şi proclamată prin Rezoluţia 217 A (III) a Asambleei Generale a ONU din 10 decembrie 1948.

  2. Convenţia Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, adoptată la Roma, la 4 noiembrie 1950.

  3. Constituţia Republicii Moldova adoptată 29 iulie 1994. //Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, Nr.1.

  4. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat la 18 aprilie 2002, a intrat în vigoare la 12 iunie 2003. Monitorul Oficial nr.128-129 din 13.09.2002.

  5. Codul penal al României, din 1969. Buletinul Oficial Nr. 79-79 bis din 21.06.1969.

  6. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu. Redactor A.A.Barbăneagră, Chişinău, Editura ARC, 2003.

  7. Avornic Gh., Teoria generală a dreptului. Editura Cartier, Chişinău, 2004

  8. Brânză S., Ulianovschi X, Stati V., Ţurcan I., Grosu Vl., Drept penal. Partea generală. Volumul I. Editura Cartier, Chişinău, 2005.

  9. Brânză S., Ulianovschi X, Stati V., Ţurcan I., Grosu Vl. Drept penal. Partea specială. Volumul II. Editura Cartier, Chişinău, 2005.

  10. http://www.penitenciar.gov.md/ro/statistica.html

  11. http://justice.gov.md/


ANEXE

Anexa 1

Informaţia privind numărul persoanelor private de libertate deţinute în penitenciarele din Republica Moldova la 01 ianuarie 2010



Numărul deţinuţilor în penitenciarele


Denumirea instituţiilor

Plafonul planificat

În realitate se deţin

+- pers.

+-%

la 01.01.2010

la 01.01.2009

Penitenciarul nr. 1 - Taraclia (tip închis )

350

250

240

+10

+4,17%

Penitenciarul nr. 2 – Lipcani (pentru minori şi sector pentru foşti colaboratori org. admin. )

250

109

84

+25

+29,76

Penitenciarul nr. 3 - Leova (tip închis )

510

324

346

-22

-6,35%

Penitenciarul nr. 4 - Cricova (tip semiînchis)

1000

647

736

-89

-12,09%

Penitenciarul nr. 6 - Soroca (tip închis )

1050

738

892

-154

-17,27%

Penitenciarul nr. 7 - Rusca

(pentru femei )

350

278

252

+26

+10,13%

Penitenciarul nr. 8 - Bender (tip semiânchis )

250

82

94

-12

-12,77%

Penitenciarul nr. 9 - Pruncul (tip închis )

750

593

577

+16

+2,77%

Penitenciarul nr. 10 - Goian (tip semiînchis)

250

93

79

+14

+17,72%

Penitenciarul nr. 15 - Cricova

(tip închis )

550

425

421

+4

+0,95%

Penitenciarul nr. 16 - Pruncul (spital penitenciar)

550

425

421

+4

+0.95%

Penitenciarul nr. 18 - Brăneşti (tip semiînchis )

650

426

468

-42

-8,97%

Total

6510

4262/4270

4538/4562

-276/-292

-6,08%/ -6,40%

Penitenciarul nr. 5 - Cahul (izolator de urmărire penală)

310

109/264

41/202

+68/+62

+165,85%/ +30,69%

Penitenciarul nr. 11 - Bălţi (izolator de urmărire penală)

510

282/511

252/458

+30/+53

+11,90%/ +11,57%

Penitenciarul nr. 12 - Bender (izolator de urmărire penală)

250

67/68

80/83

-13/-15

-16,25%/ -18,07%

Penitenciarul nr. 13 - Chişinău (izolator de urmărire penală)

1200

147/991

182/1049

-35/-58

-19,23%/ -5,52%

Penitenciarul nr. 17 - Rezina (izolator de urmărire penală)

510

418/431

377/476

+41/-99

+10,87%/ -9,45%

Total pe izolatoarele de urmărire penală

2780

1023/2265

932/2268

+91/-3

-9,76%/ -0,13%

TOTAL

9290

5285/6535

5470/6830

-185/-295

-3,38%/ -4,31%


Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə