Ministerul Educaţiei din Republica Moldova Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport liceul academiei de ştiinţe a moldovei

Violența în școală (studiu de caz)

Într-un studiu asupra comportamentului copiilor de 13 ani din 27 de țări, se arată că majoritatea acestora a fost implicată în intimidarea celorlalti colegi, cel putin o data până la aceasta vârstă. Un studiu al Institutului Național de Criminologie a relevat faptul că majoritatea minorilor inculpați erau elevi la data comiterii de infracțiuni (60,34%). Din analiza anchetelor sociale și a referatelor de evaluare, a rezultat că, în majoritatea cazurilor, s-au înregistrat dezinteres față de școală, rezultate slabe la învațătură, absențe repetate. Din cei 423 de elevi inculpați, numai 13,26% aveau relații normale în mediul școlar, iar 47,64% relații conflictuale cu colegii și profesorii, dificultăți de comunicare și integrare în colectivitate.

• 
  Din statisticile din SUA reiese ca 14% dintre profesori au raportat ca au fost amenintati cu arma de catre elevi în 19973, iar, între 1992-1996, 4 profesori la o mie de locuitori au fost victime ale crimelor cu violenta. Între 1996-1997, 10% din totalul scolilor publice au raportat cel putin o crima violenta în incinta lor.
  
• 
  În ceea ce priveste violenta scolara în Franta, o ancheta desfasurata între 1994-2000,asupra unui esantion de 35000 elevi, arata ca, în opinia lor, violenta scolara a crescut, mai ales în zonele de mare excludere sociala.
  
• 
  În Anglia, în 20036, au fost raportate 7000 de fapte de violenta scolara, din care 6899 în timpul orelor de curs.
  
• 
  În fiecare tara studiata de Christian Pfeiffer, se constata cresterea ratei delincventei juvenile: în Anglia si Tara Galilor, în 1986, aproximativ 360 de copii între 14 si 16 ani au fost condamnati sau supravegheati pentru savârsirea unor infractiuni cu violenta, iar în 1994 numarul lor a crescut la 580 la 100000 de locuitori. În Germania, în 1984 numarul copiilor si adolescentilor între 14 si 18 ani suspectati de infractiuni violente era de 300 la 100000 de locuitori, pentru ca, în 1995, sa se ajunga la 760 la 100000.
  
• 
  În România, înca de la regulamentul scolar din 1758 (dar si anterior), apar reglementari pentru elevi care stipulau, printre altele, obligatiile acestora de a asculta de director si de profesori si observatia ca lor nu le este permis sa se considere absolviti de nici o pedeapsa la care profesorul este îndreptatit sa recurga, nici chiar de cea corporala. În acelasi timp, nici un elev nu avea voie sa „dauneze” colegilor sai prin aplicarea violentei sau prin „raspândirea prin cuvinte a samântei discordiei”. În mare, „elevii trebuie sa duca o viata smerita si decenta, sa nu ofenseze pe nimeni, sa dea fiecaruia ce-i apartine”. Aceste reguli s-au pastrat timp îndelungat, fiind preluate în esenta si dupa reglementarile din 1850, când apar tot mai multe amendamente propuse de elevi.
  
• 
  Rezultate ale unor cercetari efectuate în Moldova arata ca în scolile primare si secundare, cel putin 45% dintre copii au raportat ca au fost hartuiti, 20% au fost hartuiti mai mult decât de o data sau de doua ori în anul academic în care s-a efectuat cercetarea, iar 5% dintre copii au suferit hartuiri zilnic.
  

Chris Gittins (2008) aduce în discutie trei definitii ale violentei:

- Definitia violentei, care se afla în dictionarul ENCARTA (1999):: 1) folosirea fortei fizice pentru a produce raniri cuiva sau a distruge ceva; 2) folosirea ilegala a fortei nejustificate sau efectul creat prin amenintare;

- Definitia folosita de D. Olweus (1999), dupa care violenta sau comportamentul violent este: comportamentul agresiv în care un actor sau infractor foloseste corpul sau sau un obiect (incluzând o arma) pentru a lovi (relativ serios) sau a produce disconfort unui individ.

- Definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), reprodusa anterior, în text.

Aspectele comune se refera la: lovirea/ranirea sau cel putin amenintarea cu lovirea/ranirea; intentia (ranirea accidentala nu este de obicei considerata drept violenta).

Ceea ce este considerat crucial, în opinia lui Chris Gittins, este daca violenta fizica e necesara sau nu în definirea violentei. Dupa cum se poate constata, definitia data de OMS este mai larga, depasind componenta fizica. A restrânge violenta la acte fizice prezinta unele avantaje, care deriva din vizibilitatea ei. Ca atare, monitorizarea acesteia este mai facila decât cea a violentei verbale sau relationale. Aceasta poate fi chiar diferenta între violenta si agresiune. Pe lânga acest aspect, care implica dihotomia fizic-psihic, alte aspecte fac ca definitiile sa difere, în opinia lui Chris Gittins: când putem vorbi despre violenta legala, când putem vorbi despre violenta impersonala (autor este un grup social sau o institutie), în care nu exista un autor concret, fizic, asa cum se întâmpla când scoala, ca institutie, produce violenta prin deciziile, actiunile si politicile sale.

Un alt autor, Amato Lamberti, distinge între:

- agresiune, definita drept comportament intentionat spre producerea unor raniri sau disconfort altora;

- violenta ca abuz al puterii fizice, psihologice sau institutionale;

- maltratarea în situatii de hartuire între copii;

- intimidare, exprimata prin marginalizare sau victimizare.

Violenta este un model relational de coabitare si ca violenta fizica este o experienta frecventa a copilariei: 60,8% dintre copii sunt agresati fizic de catre parinti, iar 47% dintre ei au fost batuti la scoala de catre învatatori si profesori. În cadrul altei cercetari, adultii afirma într-o proportie semnificativa (45%) ca abuzul fizic al copiilor are loc în institutiile de educatie din care acestia fac parte.

La nivel national, politistii au organizat în anul 2009 peste 7180 de actiuni si controale în urma carora au fost depistati, în preajma scolilor, 46 de autori de infractiuni, 97 de elevi au fost identificati si cercetati pentru comiterea unor infractiuni, iar 563 de elevi au fost luati în evidenta ca fiind predispusi la fapte antisociale (asa-zisii elevi-problema). În perioada iulie-august a aceluiasi an, numai în zona unitatilor de învatamânt s-au savârsit 53 de infractiuni, din care 7 cu violenta. Peste jumatate din unitatile scolare nu sunt asigurate cu sisteme de paza, accesul persoanelor straine de acestea facându-se relativ cu usurinta; de asemenea, scolile nu au instalate sisteme tehnice de alarma sau alte amenajari specifice prevenirii primare pentru protectie la efractie.

Anexa nr. 10.

Implicarea tinerilor în cunoasterea și prevenirea pericolului infecției HIV/SIDA
Au fost chestionați 250 de tineri din mai multe licee. Rezultatele cestionarului prezentate mai jos au fost utilizate efficient în organizarea și desfășurarea dezbaterilor.

1. 
   Ce este HIV pozitiv?
   

- virus, contaminarea unei persoane

- persoana purtatoare de virus

- o boala genetica/virala, care se transmite pe cale sexuala

- infectarea cu virusul imunoddeficientei umane

- virus care este activ in organismul unei persoane

- rezultatul la testul despre sanatatea unei persoane

- virus care provoaca SIDA

- o boala neplacuta

- o etapa importanta si foarte grea in viata omului

- un om bolnav, o infectie a sangelui

- o moarte lenta

- om cu defect al sanatatii

- nu au scris - 12 %

2. 
   Ce deosebire este intre HIV pozitiv si SIDA?
   

- HIV pozitiv se afla in sange si poate exista multi ani, iar SIDA este un stadiu critic de manifestare a HIV pozitiv si scaderea imunitatii organismului

- fiecare om detine HIV pozitiv, care poate evolua in SIDA daca scade imunitatea organismului

- HIV pozitiv este sentinta, iar SIDA - boala si apoi moartea

- HIV pozitiv este o boala care nu se transmite, iar SIDA se tranmite

- HIV pozitiv este stadiul initial al bolii SID, o posibilitate de a fi bolnav de SIDA

- HIV pozitiv este continutul virusului in sange, iar SIDA stadiul final al bolii

- nu au scris - 16%

3. 
   Care este pericolul SIDA?
   

- slabeste imunitatea organismului uman, rezistenta organismului la factorii de mediu si doar in rezultatul unei imbolnaviri chiar de gripasau raceala omul poate sa moara

- distruge aura si starea psihologica a persoanei

- o boala ce duce la moarte prematuraomul devine un magnet pentru o totalitate de boli

- este o bariera de integrare a persoanei in comunitate

- este periculoasa aceasta boala deoarece nu se trateaza

- deoarece este o boala transmisibila datorita comportamentului usuratic al peroanei;

- este tinuta in anonimat boala persoanelor si poate veni peste capul nostru imprevisibil

- un virus care ramane in corp pentru toata viata.

4. 
   Cum putem identifica persoanele infectate de HIV pozitiv si SIDA?
   

- printr-un test medical (analiza sangelui), chiar anonim

- persoanele infectate au greturi, dureri de cap, sunt nervosi, chiar agresiv

- putem intreba persoanele din jurul nostru, mai ales cele izolate

- nu se deosebeste de alte persoane

- nu stiu - 16 %

5. 
   De ce ar trebui să integram persoanele infectate de HIV pozitiv sau SIDA, sa comunicam liber si sa colaboram?
   

- pentru ca nu prezinta pericol pentru alte persoane, daca nu intra in contacte sexuale neprotejate/ contaminari cu sange si ar trebui întelese, susinute si chiar ajutate sa se integreze.

- pentru a nu le permite sa se izoleze, sa devina agresive si razbunatoare

- nu este contagioasa prin atingeri, aer, folosirea aceleasi vesele, sarut etc.

- pentru ca poate fi mai bun si ca om sau prieten decat alte persoane sanatoase sau criminali

- pentru ca pot fi mai intelegatori si mai toleranti ca sa nu i izolam sa nu mearga la sineucideri sau razbunari

- au aceleasi drepturi si resonabilitati ca si ceilalti

- pentru a ne consolida demnitatea si imaginea de sine

- pentru a u discrimina si a demonstra ca suntem oameni

- nu stiu - 6%

6. 
   Ce ar trebui sa intreprindem pentru a preveni contaminarea cu HIV pozitiv si SIDA?
   

- a duce un mod de viata sanatos si respectuos pentru cei din jur

- sa ne strdaduim sa nu fim prosti si analfabeti in cunoasterea problemei

- sa facem companii publicitare, de informare a populatiei, in special a celor tineri

- sa nu intram in relatii sexuale cu oricine si mai ales sex neprotejat, sa avem un partener fidel

- sa facem dezbateri si intalniri cu persoane competente

- sa nu ne contactam cu sangele altor persoane si sa fim precauti mai ales cand dam analize de sange

- sa nu ne drogam

- respectarea igienei persoanel si a celei intelectuale

- sa trecem mai des testul medical la analiza sangelui

- sa ne dezicem de relatii sexuale

- nu stiu - 12 %

7. 
   Propuneri personale
   

- societatea ar trebui sa fie mai pregatita cu referire la problema in cauza, mai multa informatie in scoli, massmedia, locuri publice

- sa avem o responsabilitate mai mare fata de sanatatea proprie si a celor din jur

- vreau sa stiu de unde a aparut boala SIDA si de ce nu exista mijloc de tratare

- care este modul de viata a unei persoane contaminate cu HIV pozitiv

- daca putem sa admitem ca un coleg de clasa infectat sa si continuia studiile in acelasi colectiv

- de ce se imbolnavesc persoane nevinovate: copii, bolnavi in spitale

- daca boala se transmite prin eriditate

- cum pot sa dispun de datele medicale ale partenerului de viata

- de ce la biroul de inregistrare a casatoriilor trebuie de prezentat rezultatele unui test medical

- cred ca virusul a fost introdus de albi in Africa si alte regiuni ca sa mai micsoreze populatia

- riscul creste daca cei bolnavi nu sunt intelesi si ajutati

- este necesara oare atata discutie despre SIDA

- cat timp traisc persoanel contaminate cu virusul dat.

Anexa nr. 11
Proiectul „Implicarea copiilor orfani sociali în dezvoltarea comunităţii”.

LNDP, membru al căreia este și Clubul de dezbateri de la Liceul Academiei de Științe a Moldovei a organizat în 20 de şcoli din mediul rural seminare de instruire, unde au fost discutate:

• 
  Problemele cu care se confruntă tinerii în comunitate;
  
• 
  Modalităţile de facilitare a integrării copiilor în comunitate;
  
• 
  Metodologiile de activizare a potenţialului tinerilor pentru soluţionarea problemelor personale şi ale comunităţii;
  
• 
  Dezvoltarea deprinderilor de viaţă.
  

Elevii din Grigoriopol au propus soluţii pentru problemele cu care se confruntă comunitatea, în special - orfanii sociali. Au fost discutate modalităţi de activizare a tinerilor, de facilitare a integrării diferitor grupuri de copii în comunitate. Elevii au fost învăţaţi cum se structurează un proiect şi care ar putea fi modalităţi de implimentare.

Elevii din Doroţcaia au discutat mai multe probleme: „Implicarea tinerilor în soluţionarea problemelor comunităţii”; „Planificarea acţiunilor de voluntariat”; „Izolarea unor tineri şi posibilitatea de a fi atraşi de grupuri de risc”; „Sărăcia în localitate şi impactul ei asupra tinerilor”.

Elevii din Bravicea au analizat mai multe subiecte printre care: „Activitatea Centrului discuţional în comunitate”; „Crearea cercului etnofolcloric în şcoală”.

La Porumbeni elevii au propus mai multe perspective: „Dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoane aflate în dificultate”, „Crearea reţelei de ajutorare materiale a persoanelor în dificultate şi includerea acestora în viaţa localităţii”.

La Sălcuţa, elevii au propus lansarea unor programe pentru copii ce ar presupune pregătirea lor în a-şi asuma responsabilitatea pentru problemele personale şi ale comunităţii. Copii au discutat mai multe probleme cu care se confruntă: „Crearea şi activitatea unui Centru de Presă în şcoală”, „Crearea şi activitatea Clubului Foto pentru tineri”.

La Străşeni, în colaborare cu alţi copii din familii complete, tineri au iniţiat activităţi de amenajare a localităţii, au organizat festivităţi artistice, concursuri intelectuale şi competiţii sportive, precum şi dezbateri publice în care au pus în discuţie subiecte controversate.

La Taraclia deosebite au fost momentele de reflecţie, în care participanţii la seminar s-au exprimat despre utilitatea informaţiilor obţinute, dar mai ales exerciţiile practice şi posibilităţile de realizare a iniţiativelor în comunitate: „Acţiuni de promovare a comunităţii”; Crearea clubului foto-video în şcoală”.

La Costangalia s-au discutat mai multe posibilităţi care vor fi oferirte pentru orfanii sociali şi facilitarea integrării lor în comunitate: abilităţi şi deprinderi de viaţă la tineri; elaborarea şi implementarea de programe educaţionale specifice.

La Călăraşi participanţii la seminar au propus soluţionarea mai multor probleme: „Dificultăţile de integrare a copiilor orfani sociali în colectivele de elevi”; „Izolarea unor tineri şi posibilitatea de a fi atraşi de grupuri de risc”, „Problemele de sănătate printre copii”, „Starea emotivă tensionată şi situaţiile de stres” etc.

Astfel, prin implicare, colaborare şi ajutor reciproc pot fi soluţionate un şir de probleme ale comunităţii, printre care sunt şi atenţia sporită orfanilor sociali.