“Nimic nu se izbuteşte fără muncă” Grecia Antică, Sofocle
Dezvoltarea economică şi socială este fundamentală pentru existenţa Omului.
Omul ocupă primul şi cel mai important loc în activitatea economico-socială. Prin efortul său fizic şi intelectual are loc utilizarea celorlalţi factori de producţie, crearea bunurilor materiale şi prestarea serviciilor.
În economia de piaţă capacitatea omului de a munci devine o marfă, însă o marfă specifică, ea constituind obiectul negocierilor pe piaţa forţei de muncă.
Piaţa muncii reprezintă locul abstract în care se întîlnesc cererea de muncă cu oferta de muncă. Pe această piaţă au loc negocierile între cumpărătorul şi vînzătorul forţei de muncă, adică, între angajator şi angajat.
Piaţa muncii reprezintă locul abstract în care se întîlnesc cererea de muncă cu oferta de muncă. Pe această piaţă au loc negocierile între cumpărătorul şi vînzătorul forţei de muncă, adică, între angajator şi angajat.
Or, piaţa muncii, unde se vinde şi se cumpără unul din factorii principali de producţie-capitaluluman-în mod direct înfluienţiază asupra celorlalte pieţe ce formează economia unei ţări.
Unul din obiectivele de bază ce stau în faţa tuturor actorilor pieţei muncii este crearea şi consolidarea unui mecanism economic bazat pe raporturile de piaţă, capabil să asigure o dezvoltarea economică durabilă, precum şi o creştere continuă a calităţii vieţii populaţiei.
Unul din obiectivele de bază ce stau în faţa tuturor actorilor pieţei muncii este crearea şi consolidarea unui mecanism economic bazat pe raporturile de piaţă, capabil să asigure o dezvoltarea economică durabilă, precum şi o creştere continuă a calităţii vieţii populaţiei.
Criza economico-financiară a marcat profund şi situaţia de pe piaţa forţei de muncă, efectele căreia s-au regăsit în amplificarea dezechilibrului între cererea şi oferta forţei de muncă, micşorarea numărului de salariaţi ocupaţi în economia naţională, lichidarea locurilor de muncă, fapt ce a condus în anul 2010 la înregistrări majore a numărului de şomeri, inclusiv, şomeri tineri.
În ultimii ani politica de tineret a devenit o prioritate strategică de dezvoltare a ţării, prin implicarea cît mai activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor şi soluţionare a problemelor, atît la nivel de comunitate, căt şi la nivel naţional.
În ultimii ani politica de tineret a devenit o prioritate strategică de dezvoltare a ţării, prin implicarea cît mai activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor şi soluţionare a problemelor, atît la nivel de comunitate, căt şi la nivel naţional.
Au fost promovate mai multe acte normative şi legislative ce ţin de dezvoltarea politicilor de tineret, care au ca scop ameliorarea situaţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă şi care vin în susţinerea şi încurajarea tinerilor pentru a fi mai activi atît în viaţa economică, cît şi cea socială.
Pe lîngă Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009-2013, Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei respective, Legea cu privire la tineret, au fost realizate o serie de măsuri pentru stimularea angajării forţei de muncă tînără, au fost realizate şi o serie de măsuri pentru stimularea angajării forţei de muncă tînără.
Unele caracteristici privind piaţa muncii în anii 2007-2010
Evoluţia principalilor indicatori ocupaţionali referitori la populaţia tânără (în vârstă de 15-29 ani), mii persoane
Populaţia ocupată tînără (15-29 ani) pe activităţi economice în 2010, mii persoane
„Programul Naţional de Abilitare Economica a Tinerilor”PNAET
Program destinat persoanelor tinere, cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani, care doresc să-şi dezvolte abilităţi antreprenoriale, să lanseze sau să extindă o afacere proprie în zonele rurale în domeniul agriculturii sau producerii, creând astfel noi locuri de muncă.
Programul include 3 componente:
Componenta I –"Instruire şi consultanţă antreprenorială"; Componenta a II-a –"Obţinerea creditelor în valoare maximă de până la 300.000 lei"(pe 5 ani, 40% nerambursabile); Componenta a III-a –"Monitorizarea post-finanţare" .
- prioritate se acordă beneficiarilor, ale căror proiecte vor dezvolta activităţi de producere în sectorul rural şi vor contribui la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea importurilor.
Problemele cu care se confruntă tinerii pe piaţa muncii
nedorinţa angajatorilor de a angaja tineri fără experienţă în muncă;
salarii neatractive;
neconcordanţa dintre procesul de studii şi solicitările angajatorilor;
informaţia ce ţine de piaţa muncii nu e suficient cunoscută în licee, şcoli de cultiră generală, instituţii de învăţămînt profesional, fapt ce face dificilă alegerea profesiei de către tineri, integrarea lor pe piaţa muncii;
lipsa informaţiei despre locurile de muncă vacante; etc.
Evoluţia principalilor indicatorii ocupaţionali la tineri, 2009
EMIGREAZĂ PESTE HOTARE ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ
PIERD SĂNĂTATEA (STRES, DESCURAJARE)
ÎNTRĂ PE PIAŢA MUNCII (ŞOMER)
ANGAJATORII GUVERNUL
REDUC ACTIVITĂŢILE-VENITURILE
DISPONIBILIZEAZĂ PERSONALUL
REDUC PROGRAMUL DE ACTIVITATE
PIERD SPECIALIŞTII CALIFICAŢI
NU INVESTESC ÎN AFACERE
SCAD ŞANSELE DE-A OBŢINE CREDITE
DATORIILE CRESC ŞI FAŢĂ DE STAT
FALIMENTAREA
MIGRŢIA forţei de muncă
Migrarea in străinătate in căutarea unui loc de muncă reprezintă principala caracteristică a peisajului social şi economic al ţării.
În Republica Moldova, acest proces durează încontinuu, populaţia neavînd posibilitatea de a fi angajată cu un salariu decent, pentru a-şi satisface necesităţile cu venitul din activitatea economică, ea calea migraţiei de muncă, care este o soluţie de rezolvare a mai multor probleme, mai întîi, asigurarea unui trai decent şi a unei calităţi mai bune de viaţă, sănătate, educaţie,etc.
Dacă e să analizăm procesele ce se desfăşoară la noi în societate, cu siguranţă am putea menţiona că Republica Moldova se include tot mai intens în procesul de transnaţionalizare prin migraţia forţei de muncă, care are consecinţe, atît pozitive, cît şi negative asupra calităţii vieţii populaţiei ţării.
Efectele nefavorabile
Efecte asupra familiilor de migranţi
restructurarea rolurilor în familii, divorţuri, dependenţă economică, reducerea iniţiativelor
Generarea de capital uman şi social (investiţii în capital uman ne valorificat, diminuarea f.m. tinere bine pregătită, reducerea venitului la bugetul statului)
Efectele favorabile
Efect imediat de creştere a calităţii vieţii gospodăriilor de migranţi
Creştere economică prin circulaţia banilor în economia ţării de origine
remitenţele - contribuie la creşterea economică a Moldovei
revenirea în ţară a unei forţe de muncă mai bine calificată şi cu spirit antreprenorial;
scăderea presiunii şomajului asupra pieţei forţei de muncă;
posibilitatea mijlocirii unor contacte de afaceri între ţara de origine şi ţara de destinaţie prin intermediul emigranţilor
Transferurile băneşti (remitenţe)
BNM:
veniturile transferate de muncitorii emigranţi echivalează cu circa 30% din PIB. Cota maximă a fost atinsă in 2008, circa 2 miliarde de dolari.
Cheltuiţi pentru bunuri de consum curent (circa 80% din total şi 20% pentru educaţie şi sănătate).
în primul trimestru al anului 2011, în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 277,35 mln dolari SUA. Această sumă este cu aproximativ 19% mai mare decât cea transferată în aceeaşi perioadă a anului 2010, arată datele BNM. În anul 2010, în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1,244 miliarde dolari SUA, sau cu 5,24% mai mare decât în anul 2009.
Efectele (2)
Pierderea de capital uman (forţa de muncă)
Pentru Moldova, “emigranţii reprezintă o pierdere netă, reflectând capacitatea încă redusă a economiei şi societăţii de a genera oportunităţi de muncă şi remunerare corespunzătoare”
Pentru ţările de destinaţie, “beneficiul este substanţial: o forţă de muncă tînără deja instruită, capabilă de performanţe înalte şi de o muncă competitivă, obţinută cu costuri minime.”
Efectele (3)
→Îmbătrânirea demografică:
“Este o pierdere demografică dublă: cea directă, prin pierderea unei populaţii tinere, şi cea indirectă, o dată cu cei plecaţi ne vor lipsi şi copiii lor.”
– deficit de forţă de muncă (ANOFM: medici, pedagogi, programatori, etc, industria textilă-cusători, croitori, vînzători, inspectori, constructori, etc.)
Propensiune mare spre migraţie, tendinţa de rămânere definitivă a migranţilor în ţările de destinaţie
Diminuarea deficitului prin forţă de muncă străină
Creează-ţi viitorul acasă! „PARE 1+1”
Scopul- mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi în dezvoltarea economică şi durabilă a R.M, prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranţi şi beneficiari de remitenţe. Programul va activa în baza regulii „1+1”, astfel, fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu în formă de grant din cadrul Programul-pilot. Suma maximă a finanţării nerambursabile constituie 200 mii lei.
Obiectivul -creşterea nivelului de informare a lucrătorilor migranţi din R. M.şi a beneficiarilor de remitenţe privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri în ţara de origine; facilitarea accesului lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitenţe la resursele financiare necesare înfiinţării / dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, etc.
Etapele programului
Programul-pilot include 4 componente:
Componenta I – Informare şi comunicare; Componenta a II-a – Instruire şi suport antreprenorial; Componenta a III-a – Finanţare a afacerilor / Regula 1+1; Componenta a IV-a – Monitorizare postfinanţare şi evaluare a Programului-pilot.
BENEFICIARII Programului :
-Lucrătorii migranţi din Republica Moldova;
- Rudele de gradul I ale lucrătorilor migranţi.
Până în prezent, ODIMM a încheiat 28 contracte de finanţare nerambursabilă, în baza cărora lucrătorii migranţi sau rudele acestora vor investi în afacerile proprii peste 13 mil. lei, inclusiv 8 mil lei – contribuţii proprii şi 5 mil. lei – resurse financiare din cadrul Programului.
CONCLUZII
În scopul prevenirii pe viitor a tendinţelor negative pe piaţa forţei de muncă autohtone, este necesar soluţionarea următoarelor probleme:
coordonarea componenţei resurselor umane, în special, prin ajustarea programului de învăţământ la necesităţile pieţei forţei de muncă interne actuale, inclusiv:
a) reducerea locurilor în instituţii de învăţământ la profesile nesolicitate pe piaţa muncii;
b) prevederea insuficienţei forţei de muncă care ar putea fi cauzată de emigrarea de muncă şi integrarea acestui factor în programul procesului educaţional.
sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă tînără, prin atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, în special, în localităţile rurale şi după posibilitate, investiţii gratuite,
diversificarea structurii ocupării forţei de muncă tinere.
înlăturarea diferenţei salariale între adulţi şi tineri, inclusiv, a barierelor gender etc.
Stimularea tinerilor plecaţi la muncă în străinătate pentru a reveni în ţară – creşterea salariilor (sistem de beneficii, facilităţi pentru crearea de firme, formare/reformare profesională, facilităţi pentru familii)
Pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu, unica soluţie constă în crearea condiţiilor pentru a face mai atractivă rămânerea în ţară a populaţiei, şi în special a tineretului.
CONCLUZII (continuare)
- există neconcordanţe pe piaţa muncii dintre cerere şi ofertă, cauzate de izolarea instituţiilor de formare profesională de toate nivelurile de mediul antreprenorial;
- sunt necesare servicii competetive de orientare şi asistare în căutarea unui loc de muncă, în contact direct cu întreprinderile;
- multe întreprinderi concep cu dificultate avantajele angajării tinerilor specialişti şi nu-şi pot aprecia propriile necesităţi de recrutare în contextul unei pieţe în plină schimbare;
- instituţiile guvernamentale mizează pe centralizarea domeniul formării profesionale, contrar principiilor europene din acest domeniu;
- în mare măsură instruirea profesională este incompatibilă cu cerinţele enunţate de angajatori;
PROPUNERI
- direcţionarea unei ponderi mai mari din remitenţe spre investiţii productive prin facilităţi fiscale, optimizarea procedurilor de creare a întreprinderilor micro şi mici, inclusiv pentru tineri;
diminuarea/suspendarea impozitelor în primii 2-3 ani de la constituirea întreprinderilor mici şi mijlocii de cître tineri;
reducerea obstacolelor administrative în derularea afacerilor;
micşorarea sarcinilor fiscale;
acordarea de credite avantajoase investitorilor tineri care crează întreprinderi în mediul rural;
acordarea subvenţiilor întreprinderilor, care angajează absolvenţi, tineri specialişti şi şomeri;
- evaluarea cu regularitate a politicilor privind sistemul de formare profesională, implicarea patronatelor şi sindicatelor la elaborarea şi implementarea acestui sistem;
