Ministerul mediului şi dezvoltării durabile

Analiza Instituţională trebuie să furnizeze date privind:

• 
  Definirea structurilor de cooperare dintre autorităţile locale în vederea pregătirii şi implementării proiectelor, de exemplu prin crearea acordului de asociere dintre diferitele autorităţi locale, pentru regruparea operatorilor din sectorul apei într-o singură entitate (cu cât municipalităţile sunt mai mici, cu atât se impune necesitatea regrupării operatorilor existenţi ai serviciilor de apă / ape uzate cu personalităţi juridice şi activităţi comerciale diferite, pentru a se obţine economii de scară adecvate şi a asigura viabilitatea şi durabilitatea proiectelor).
  
• 
  Analiza situaţiei actuale, constând din, dar nu numai, structura instituţională a serviciilor publice de apă şi canalizare din zona acoperită de fiecare proiect propus, inclusiv restructurările deja stabilite; analiza competenţelor manageriale şi operaţionale, descrierea formei de proprietate asupra activelor şi condiţiilor, a stării serviciilor de apă, conceptelor de operare şi întreţinere, aranjamentelor şi obligaţiilor contractuale, a mecanismelor de stabilire a tarifelor, analiza financiară a registrelor contabile, evaluarea capacităţii resurselor umane.
  
• 
  Analiza Planului de acţiune existent pentru dezvoltarea instituţională; analiza schimbărilor necesare pentru a asigura cerinţele minime din punct de vedere al conducerii instituţiei şi viabilităţii financiare.
  
• 
  Analiza problemelor nerezolvate, care ar putea împiedica pregătirea, evaluarea şi aprobarea cererilor de proiecte finanţate din fonduri UE.
  

• 
  Identificarea necesităţii de reformare viitoare, de dezvoltare a capacităţii, propunerea conceptelor de administrare viitoare a sistemului (organizare, necesar de forţă de muncă, de echipamente, de exploatare şi întreţinere etc.).
  
• 
  Evaluarea conformării cadrului instituţional cu cerinţele UE în domeniu şi a gradului de funcţionalitate a acestuia în faza de implementare a proiectului.
  

Pentru constituirea cadrului instituţional sunt necesare următoarele dovezi privind:

• 
  Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare (ADI):
  

• 
  Hotărâri ale CJ şi Hotărâri ale Consiliilor Locale privind constituirea ADI
  
• 
  Statutul şi Actul constitutiv
  
• 
  Certificatul de înregistrare la registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor
  

• 
  Constituirea Operatorului Regional (OR)
  

• 
  Hotărâri ale CJ şi Hotărâri ale Consiliilor Locale privind constituirea OR
  
• 
  Actul constitutiv
  
• 
  Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului
  

• 
  Delegarea Gestiunii Serviciilor
  

• 
  Hotărâri ale Consiliilor Locale privind delegarea gestiunii serviciului de apă şi canalizare către OR.
  
• 
  Contractul Unic de Delegare a Gestiunii Serviciilor (semnat de ADI şi OR).
  

ANALIZA COST BENEFICIU
Proiectele de mediu susţinute de Fondul de Coeziune generează venituri prin taxele de utilizare plătite de industrie, agenţii comerciali şi gospodării pentru serviciile oferite.

Cerinţa minimă este ca proiectele să fie durabile pe durata lor de existenţă economică, adică să asigure un flux de venituri suficient pentru a acoperi costurile de operare şi întreţinere. Există, însă, un al doilea aspect al analizei financiare, de importanţă critică şi anume, estimarea nivelului grantului necesar pentru ca proiectul să devină viabil din punct de vedere financiar.

Analiza Cost Beneficiu trebuie să fie elaborată în conformitate cu cerinţele Ghidului publicat pe site-ul MMSC, la adresa http://www.posmediu.ro. Pentru proiectele de asistenţă de pregătire proiecte va fi avută în vedere varianta actualizată a acestui Ghid, care va ţine cont de prevederile Regulamentelor Europene pentru perioada de programare 2014-2020.
Componentele analizei Cost-Beneficiu sunt:

1. 
   Analiza financiară
   
2. 
   Analiza economică
   
3. 
   Analiza sensitivităţii şi a riscului
   
4. 
   Aspecte specifice
   

A) Analiză financiară

Analiza financiară se realizează pentru a calcula indicatorii de performanţă financiară ai proiectului.

Metodologia recomandată este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA) care este operaţionalizată printr-un model financiar. Modelul se elaborează pentru întreaga durată a existenţei economice a proiectului (de obicei 30 de ani) şi este utilizat pentru estimarea valorii scontate a viitoarelor venituri nete (respectiv venituri minus costul de exploatare şi întreţinere) care poate fi comparată cu valoarea scontată a costului capitalului.

• 
  Modelul financiar trebuie să includă toate elementele de cost: costul capitalului şi toate costurile de exploatare şi întreţinere aferente, precum şi costurile de reinvestiţii (Proiectul tehnic al proiectului şi evaluarea costului investiţiei propuse oferă o bună bază pentru determinarea costului capitalului ce se va utiliza în modelul financiar). Trebuie incluse toate costurile necesare pentru realizarea proiectului (studii de fezabilitate, achiziţionarea terenurilor, studii tehnice şi de proiectare, construcţii, echipamente etc. Aceste costuri trebuie înregistrate în anul în care apar şi includ toate costurile, chiar dacă nu sunt eligibile pentru cofinanţarea acordată de UE. Amortizarea şi fondurile de rezervă nu se includ în analiza fluxului de lichidităţi scontat (Amortizarea poate fi inclusă în tarif pentru a permite înlocuirea infrastructurii la un moment dat, în viitor.) Dacă proiectul propus este susţinut de o analiză detaliată a riscului, fondurile de rezervă se pot include în costuri eligibile, fără a depăşi 10% din costul total de investiţie. Costurile de rambursare a împrumutului nu se includ la costurile de exploatare. Pentru a nu folosi factori deflaţionişti diferiţi pentru diferite variabile, modelul trebuie să fie estimat în termeni reali. Aceasta nu înseamnă că anumite variabile trebuie să rămână fixate la valorile din Anul 1.
  
• 
  Motivarea ratei de scont utilizată în model. Dacă modelul este estimat în termeni reali, rata de scont trebuie să fie cea reală şi nu cea nominală. CE recomandă utilizarea unei rate de scont de 5% în termeni reali.
  
• 
  Calcularea raportului de suportabilitate a tarifului proiectat (cheltuielile medii pe gospodărie fiind prezentate comparativ cu venitul mediu pe gospodărie)
  
• 
  Determinarea politicii de tarifare astfel încât să se asigure viabilitatea financiară a operatorului şi păstrarea tarifelor în limite suportabile (creşterile de tarif rămânând suportabile în fiecare an). Modelele financiare trebuie să acorde o atenţie deosebită necesităţii de a asigura costuri adecvate de personal pentru operatorul serviciilor.
  

Analiza financiară pentru un proiect major trebuie să furnizeze date privind:

1. Profitabilitatea financiară a investiţiei se poate evalua prin estimarea valorii financiare nete actualizată (FNPV) şi a ratei rentabilităţii financiare a investiţiei (IRR). Pentru ca un proiect să poată fi considerat eligibil pentru acordarea co-finanţării din fonduri europene, valorea financiară netă actualizată (FNPV) trebuie să fie negativă şi rata de rentabilitate financiară a investiţiei trebuie să fie aşadar mai mică decât rata de actualizare folosită pentru analiză.

2. Stabilirea grantului UE se calculează prin metoda deficitului financiar (funding gap).

3. Viabilitatea financiară a proiectului ar trebui să fie evaluată verificând dacă fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe durata întregii perioade de referinţă luate în considerare. Fluxurile nete de numerar ce trebuie luate în considerare în acest scop ar trebui să aibă în vedere costurile de investiţii, toate resursele financiare (naţionale şi ale UE) şi veniturile nete.
B) Analiza economică

Analiza economică trebuie să demonstreze că opţiunea tehnică aleasă este opţiunea cea mai rentabilă din punct de vedere economic pe durata existenţei economice a proiectului, prin:

• 
  Descrierea beneficiilor economice, cum ar fi cele de natură socială, de mediu sau sănătate, generate de proiect, precum şi identificarea beneficiarilor proiectului. Dacă este posibilă cuantificarea tuturor costurilor relevante, atunci rezultatele analizei vor trebui prezentate cu utilizarea indicatorilor acceptaţi, precum rata venitului economic intern (ERR), valoarea economică netă actualizată (ENPV) şi raportul cost-beneficiu.
  
• 
  Elaborarea altor tipuri de analiză cuantificată, precum analiza multicriterială sau a eficienţei economice, în cazul în care proiectul reprezintă numai o parte a unei investiţii integrate mai mari.
  
• 
  Demonstrarea faptului că opţiunea tehnică aleasă este cea mai rentabilă din punct de vedere economic pentru conformarea cu standardele UE, utilizând şi comparaţii cu proiecte similare.
  

C) Analiza senzitivităţii şi a riscului va estima efectele posibile ale incertitudinilor prin:

• 
  Identificarea variabilelor cheie faţă de care situaţia financiară a operatorului este sensibilă
  
• 
  Elaborarea unei serii de scenarii prin care să se testeze sensibilitatea proiectului faţă de schimbarea ipotezelor cheie pe care se bazează aceste variabile
  

D) Aspecte specifice

Suportabilitatea pentru categoriile cu venituri mici

Trebuie determinat modul în care schimbările politicii tarifare afectează gospodăriile cu diferite niveluri de venit, mai ales acele gospodării din categoriile cu venituri mici. Trebuie să se aibă în vedere impactul oricărui tip de subvenţionări ale grupurilor sociale cu venituri mici (ex. taxe diferenţiate în funcţie de venit, subvenţionarea locuinţelor pentru grupurile cu venituri mici etc.)

Principiul poluatorul plăteşte trebuie aplicat şi efluenţilor industriali trataţi în staţiile de epurare a apelor uzate (SEAU).

Tariful este calculat ţinând cont de încărcările hidraulice, biologice şi cu nămoluri ale efluenţilor şi costurile implicate de aceşti factori la SEAU.

Toate aceste cerinţe diverse (durabilitate, suportabilitate pentru gospodărie, etc) care determină dimensiunea grantului solicitat din fonduri UE trebuie integrate în modelul financiar. Rezultatele analizei trebuie prezentate utilizând mai mulţi indicatori (ex. Valoarea Netă actualizată (VNP), suportabilitatea exprimată ca procent din venitul pe gospodărie pentru o anumită rată de finanţare nerambursabilă din partea UE).
Modelul trebuie să estimeze finanţarea nerambursabilă necesară pentru ca VNP să fie egală sau puţin mai mare decât zero pe baza aserţiunii că în cazul în care asistenţa nerambursabilă pentru care VNP este zero, fluxul net de lichidităţi al beneficiarului nu va genera nici pierderi nici surplus faţă de operaţiuni, ceea ce se poate considera a fi nivelul optim al finanţării nerambursabile.
Evaluarea performanţei operatorului
Trebuie demonstrată viabilitatea operatorilor (beneficiarii) cu ajutorul proiecţiilor financiare pentru durata de existenţă a proiectului. Proiecţiile financiare ale operatorilor trebuie să se axeze pe lichidităţi (cu ajutorul modelului financiar) dar trebuie să cuprindă declaraţia de venit şi fişa de bilanţ prognozate. Performanţa financiară a beneficiaruluitrebuie comparată cu performanţa altor operatori similari.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)
Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie să fie în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE, amendată prin Directiva Consiliului 97/11/CE (privind EIM), Directiva 2003/35/EC (privind participarea publicului) şi Directiva 2009/31/EC (privind emisiile de CO₂). Agenţiile Competente pentru Protecţia Mediului (ACPM) stabilesc dacă proiectele sunt de tipul celor prevăzute la Anexa I sau Anexa II a Directivei privind EIM. Tot ACPM va determina şi necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, gradul de consultare a publicului sau modul în care Raportul privind impactul asupra mediului şi rezultatele consultării publicului vor fi luate în considerare în emiterea deciziei de mediu de către autorităţile responsabile. ACPM va asigura consultarea publicului interesat (inclusiv ONG-uri relevante) pe tot parcursul prezentărilor publice ale EIM.
Pentru EIM vor fi anexate în cadrul Aplicaţiei următoarele:
a) La Cererea de finanţare

• 
  Sumarul privind derularea procedurii EIM elaborat de către autoritatea competentă de mediu;
  
• 
  Rezumatul fără caracter tehnic (dacă procedura EIA se finalizează cu Acord de Mediu);
  
• 
  Actul de reglementare emis de către autoritatea responsabilă de mediu conform deciziei de încadrare aferentă proiectului în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi respectiv procedurii de evaluare adecvată;
  
• 
  Declaraţia pentru siturile Natura 2000 sau Sumarul concluziilor privind procedura de evaluare adecvată (după caz);
  

b) În Volumul EIM

Copii ale documentelor originale care atestă derularea procedurii EIM conform legislaţiei naţionale (inclusiv privind consultarea publicului), cum ar fi:

- Notificarea privind solicitarea Acordului de Mediu;

- Anunţurile publice privind solicitarea Acordului de Mediu;

- Procesul verbal privind verificarea amplasamentului şi lista de control aferentă;

- Procesul verbal CAT privind Etapa de Evaluare Iniţială;

- Decizia evaluării iniţiale;

- Procesul verbal CAT privind Etapa de Încadrare;

- Decizia Etapei de Încadrare;

- Informarea Titularului privind Decizia de Încadrare a proiectului;

- Anunţurile publice privind Etapa de Încadrare;

- Lista de control pentru Definirea Domeniului Evaluării;

- Procesul verbal CAT privind Etapa de definire a domeniului evaluării;

- Informarea Titularului privind definirea domeniului evaluării (transmiterea “îndrumarului”);

- Dovada depunerii la ACPM a Raportului privind impactul asupra mediului (elaborat de către Consultant);

- Anunţurile publice privind dezbaterea publică;

- Minuta dezbaterii publice, însoţită de lista participanţilor cu nume, semnături şi calitatea acestora;

- Lista cu observaţiile publicului şi soluţionarea problemelor semnalate;

- Procesul verbal CAT privind etapa de analiză a calităţii Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi lista de control aferentă;

- Decizia transmisă titularului proiectului cu privire la emiterea/respingerea emiterii Acordului de Mediu;

- Anunţurile publice privind decizia de emitere a Acordului de Mediu;

- Acordul de Mediu.

CAPITOLUL III. Completarea, depunerea, verificarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor

Completarea cererii de finanţare

Pentru a propune un proiect în vederea finanţării, solicitantul trebuie să completeze o Cerere de finanţare.

Atât pentru proiectele majore cât şi pentru cele ne-majore de infrastructură se va utiliza un singur format de Cerere de finanţare, prezentat în Anexa 1. Pentru un proiect major (mai mare de 50 milioane euro), solicitantul trebuie să completeze in totalitate Cererea de finanţare (însoţită de anexele aferente) iar pentru proiectele mai mici de 50 milioane Euro (nemajore) formatul standard al Cererii de finanţare va fi adaptat de către solicitant, în funcţie de specificitatea proiectului luând în considerare cerinţele descrise mai jos. În completarea cererii de finanţare, solicitantul va ţine cont de Ghidul privind completarea cererilor de finanţare, disponibil pe pagina de e-mail a AM POS Mediu: www.posmediu.ro. Pentru proiectele majore, solicitantul va întocmi Cererea de finanţare şi toate anexele acesteia, ca regula, în limba engleză (aceasta urmând a fi tradusă ulterior în limba română), iar pentru proiectele nemajore Cererea de finanţare şi toate anexele acesteia vor fi întocmite ca regulă în limba română (dar pot fi prezentate şi în limba engleză, cu traducere ulterioară în limba română). Cererile de finanţare completate de mână nu vor fi acceptate.
Înainte de completarea formularului cererii de finanţare, vă rugăm să citiţi cu atenţie instrucţiunile cuprinse în acest capitol, precum şi instrucţiunile de completare din formularul Cererii de finanţare.
Formularul Cererii de finanţare va fi însoţit de următoarele documente suport (anexe) :

1. 
   Studiul de Fezabilitate
   
2. 
   Analiza cost-beneficiu
   
3. 
   Analiza Instituţională
   
4. 
   Evaluarea Impactului asupra Mediului
   
5. 
   Declaratia/Avizul Natura 2000
   
6. 
   Alte avize/autorizaţii/acorduri/certificate
   
7. 
   Documentele de eligibilitate prezentate in Anexa 4.
   

Completarea Cererii de finanţare în mod clar şi coerent va facilita procesul de evaluare. În acest scop, este necesar ca solicitantul să furnizeze informaţiile într-o manieră concisă, dar completă, să prezinte date relevante pentru înţelegerea proiectului, acţiunile concrete propuse în proiect, indicând clar legătura cu obiectivele şi scopul proiectului, să cuantifice pe cât posibil rezultatele, beneficiile şi costurile proiectului, să prezinte un calendar realist de implementare etc.

Transmiterea cererii de finanţare în alt format şi /sau modificarea formatului standard atrage după sine neacceptarea acesteia, urmând a fi revizuită conform modelului standard!

Anexele care sunt incomplete sau care nu sunt semnate, ştampilate şi datate pot fi de asemenea respinse, urmând a fi revizuite.

Depunerea cererii de finanţare

Cererile de finanţare, împreună cu scrisoarea de aprobare şi înaintare a acesteia, prin care solicitantul îşi asumă răspunderea pentru informaţiile conţinute, trebuie transmise prin poştă, prin curier privat, sau înmânate direct la sediul OI POS Mediu din regiunea de proiect şi AM POS Mediu: Calea Şerban Vodă, nr. 30-32, Bucureşti, sector 4.

Cererile de finanţare se depun în perioada 2009-2015³.
Ca regulă generală, Cererea de finanţare se depune concomitent de către Beneficiar/Consultant la AM şi la OI, evaluarea propriu-zisă efectuându-se prin intermediul unui grup de evaluare constituit la nivelul AM. Grupul de evaluare este format, după caz, din persoane specializate din cadrul AM, persoane de la nivelul OI, experţi JASPERS şi experţi cooptaţi în cadrul contractelor de asistenţă.

Perioada de verificare şi evaluare este de aproximativ 5-15 zile lucrătoare de la data primirii cererii de finanţare. Această perioadă poate fi extinsă numai în situaţii temeinic justificate.

Procedura de evaluare a proiectelor propuse pentru finanţare în cadrul Axei prioritare 1 a POS Mediu va cuprinde 3 etape:

1. 
   Verificarea conformităţii administrative a cererii de finanţare (criterii de admisibilitate).
   
2. 
   Verificarea eligibilităţii (criterii de eligibilitate).
   
3. 
   Evaluarea proiectelor (criterii de relevanţă şi maturitate).
   

Etapele de verificare şi evaluare se desfăşoară simultan, în final urmărindu-se îndeplinirea tuturor criteriilor incluse în Anexa 5, Lista de verificare a Cererii de finanţare a acestui ghid. Dacă, pe parcursul verificării şi evaluării, se constată neîndeplinirea unor criterii de admisibilitate şi/sau eligibilitate (documentele transmise sunt incomplete sau neclare, ori anumite documente nu au fost transmise), OI/AM poate semnala aceste lipsuri solicitantului/consultantului, în vederea completării documentaţiei. Comunicarea, în acest sens, se poate face, prin e-mail sau fax.

Pentru primele 2 etape corespunzătoare verificării administrative şi de eligibilitate, se utilizează un sistem de evaluare de tip DA/NU. În cazul în care documentele transmise sunt incomplete şi nu se poate lua o decizie, pot fi cerute solicitanţilor eventuale completări ale documentelor. Numai proiectele care primesc „DA” la toate criteriile vor fi supuse procesului de evaluare.
Pentru a se asigura că formularul Cererii de finanţare respectă criteriile de admisibilitate şi eligibilitate şi că este însoţit de toate anexele cerute, solicitantul este rugat să completeze Anexa 3 - Lista de verificare documente de eligibilitate (pentru solicitant). La cererea de finanţare vor fi anexate declaraţiile prevazute in Anexa 4.
Etapa 3 constă în evaluarea proiectelor după două criterii majore - relevanţă şi maturitate – acestea având pondere egală. Fiecare criteriu este notat de la 0 la 10, pentru calificare fiind necesare minimum 6 puncte.
Dacă o propunere de proiect nu are punctaj suficient pentru calificare, aceasta presupune una din următoarele două situaţii: fie contribuţia la îndeplinirea obiectivelor POS Mediu este nesemnificativă, fie este insuficient pregătită şi necesită o revizuire considerabilă.

Notificarea cu privire la rezultatul evaluării se va face în scris de către OI/AM, prin intermediul unui „Correction Protocol” transmis beneficiarului/consultantului pentru revizuirea documentaţiei.

Nota:

Acest proces se repetă până când se consideră că proiectul îndeplineşte toate criteriile de admisibilitate, eligibilitate, relevanta si maturitate pentru a putea fi finantat din POS Mediu.

Pe parcursul evaluarii proiectelor, pot fi organizate misiuni de evaluare impreună cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Evaluarea proiectului va permite aprecierea contribuţiei proiectului la îndeplinirea obiectivelor POS Mediu, la implementarea legislaţiei relevante. Se va urmări ca propunerea de proiect să fie clară, coerentă, realistă şi fezabilă cu privire la operaţiunile propuse, termenele de realizare, eficienţa investiţiilor. Se va evalua coerenţa între problemele identificate, obiectivele proiectului, activităţile propuse şi rezultatele estimate. Toate activităţile propuse în proiect trebuie să fie clar descrise şi cuantificate. Se evaluează dacă resursele folosite pentru implementarea proiectului sunt suficiente. Planificarea activităţilor trebuie să fie realistă. Bugetul proiectului, defalcat pe categorii trebuie să fie transparent şi coerent.

Evaluatorii pot solicita clarificări privind Cererea de finanţare. Informaţiile suplimentare vor fi transmise de solicitant cu respectarea condiţiilor şi a termenului limită menţionat de OI/AM în solicitarea de clarificare. Nerespectarea acestor condiţii poate duce la respingerea Cererii de finanţare.
Rezultatul evaluării se concretizează în proiecte:

• 
  proiecte propuse pentru finanţare
  
• 
  proiecte propuse pentru revizuire în vederea obţinerii finanţării
  

Proiectele propuse spre finanţare care depăşesc valoarea de 50 milioane euro vor fi transmise la CE pentru a fi aprobate. Proiectele mai mici de 50 milioane Euro vor fi aprobate de AM POS Mediu.

Atât pentru proiectele majore cât şi pentru cele nemajore, notificarea solicitantului cu privire la rezultatul evaluării se va face în scris de către OI/AM. Aspectele care necesită revizuire, precum şi termenul stabilit de OI/AM în acest scop, vor fi comunicate solicitantului în scris.
După aprobarea de către CE/AM POS Mediu, în baza deciziei de finanţare emisă de către CE si a ordinului de finantare (pentru proiectele majore), respectiv în baza aprobării AM POS Mediu şi a ordinului de finanţare (în cazul proiectelor nemajore), se va încheia un Contract de Finanţare pentru fiecare proiect, semnat de Autoritatea de Management POS Mediu şi Beneficiar.
Proiectele revizuite care sunt conforme cu toate cerinţele tehnice şi financiare, cu reglementările comunitare sau naţionale etc. vor fi propuse pentru finanţare, iar solicitantul va fi informat asupra deciziei de finanţare. În această etapă, angajamentele beneficiarului trebuie reconfirmate pentru varianta revizuită a proiectului, după caz.
Evaluarea proiectelor finanţate din această axă prioritară este un proces iterativ, complex. OI şi AM POS Mediu pot organiza derularea etapelor procedurii de evaluare în paralel.