Ministerul mediului şi gospodăririi apelor
Yüklə 2,11 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.1. CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU
- OBIECTIV GENERAL ŞI OBIECTIVE SPECIFICE Obiectiv general
- PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUCUREŞTI – ILFOV Reprezintă
- 1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PRAM
- Comitetul de Coordonare (
- Nr. Crt. INSTITUŢIA REPREZENTANŢI COMITET DE COORDONARE
- Nr. Crt. INSTITUŢIA ADRESA REPREZENTANŢI GRUP DE LUCRU
INTRODUCEREPlanificarea regională de mediu reprezintă pentru autorităţile publice de protecţie a mediului o oportunitate reală de a elabora un document strategic care să corespundă cerinţelor Conferinţei de la Rio, privind identificarea obiectivelor de mediu şi întocmirea planurilor şi programelor de acţiune (Agenda 21). Planificarea regională poate cuprinde probleme şi subiecte specifice, care au extindere locală, dar sunt suficient de semnificative la nivel regional pentru a impune o abordare regională. Planificarea de mediu ia în considerare prevederile nivelurilor superioare de planificare (naţional, european) şi prezintă:
Procesul de elaborare a Planurilor Regionale de Acţiune pentru Mediu implică un număr mare de actori: autorităţi locale/regionale, experţi consultanţi, organizaţii nonguvernamentale, operatori economici, autorităţi/instituţii publice, organisme guvernamentale, public interesat etc. Scopul dezvoltării acestor planuri îl constituie integrarea consideraţiilor de mediu în procesul de planificare a unei regiuni. Lucrarea de faţă este rezultatul activităţii tuturor celor care s-au implicat în elaborarea sa şi se bazează pe o recenzie a literaturii de specialitate, precum şi a actelor legislative naţionale şi internaţionale, completate cu numeroase activităţi practice de culegere şi validare a unor date şi informaţii.
La începutul deceniului trecut au existat la nivel european preocupări privind stabilirea unui cadru general, care să integreze acţiunile desfăşurate în domeniul protecţiei mediului în ţările Europei Centrale şi de Est. Eforturile depuse în acest sens s-au materializat în documentul cadru adoptat la Conferinţa Ministerială de la Lucerna, Elveţia, 1993, intitulat "Programul de Acţiune pentru Mediu - PAM pentru Europa Centrală şi de Est". Acest program de acţiune conturează un proces în mai mulţi paşi pe baza căruia guvernele naţionale pot stabili priorităţile de mediu şi cele mai potrivite acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în regiune. Programul subliniază importanţa identificării acţiunilor prioritare pe baza efectelor adverse ale mediului asupra sănătăţii umane şi asupra sănătăţii ecosistemelor locale, precum şi necesitatea identificării unei ordini a acţiunilor pentru reducerea acestor efecte. Mai mult, PAM descrie strategiile pentru prevenirea poluării şi pentru conservarea resurselor şi propune următoarele domenii de acţiune:
Ca o particularizare a programului general de protecţie a mediului din Europa a fost elaborat în România Programul Naţional de Protecţia Mediului (PNAPM). Acest program reprezintă o concretizare a politicii româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile. În conformitate cu prevederile Conferinţei de la Lucerna, PNAPM a fost elaborat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu sprijinul Agenţiei daneze de Protecţia Mediului şi I.C.I.M. Bucureşti şi a fost prezentat la Conferinţa Interministerială de la Sofia, Bulgaria, în octombrie 1995. În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile care le revin prin Hotărârea de Guvern Nr. 459/2005, Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului coordonează elaborarea şi monitorizarea planurilor de acţiune regionale pentru protecţia mediului. În luna noiembrie 2005, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a iniţiat Planul Regional de Acţiune pentru Mediu, document care ţine seama de prevederile: strategiei ISPA, programelor regionale operaţionale, planului naţional de acţiune pentru mediu, planului naţional de dezvoltare, politicilor de dezvoltare regională, planului regional de gestiune a deşeurilor, planurilor locale de acţiune (Bucureşti şi Ilfov). OBIECTIV GENERAL ŞI OBIECTIVE SPECIFICE Obiectiv general: Îmbunătăţirea calităţii mediului în regiunea 8 Bucureşti – Ilfov şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante, în scopul asigurării dezvoltării durabile. Obiective specifice:
IMPLICAREA PUBLICULUI Procesul consultativ a fost condus de către Grupul de Lucru al PRAM împreună cu coordonatorul PRAM şi responsabilul Grupului de Lucru. Acest proces a inclus o serie de activităţi specifice:
PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUCUREŞTI – ILFOV Reprezintă un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel regional. Ciclul PRAM, în ansamblu, este un sistem de management al cărui scop este de a identifica, prioritiza şi implementa măsurile de mediu la nivelul Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov. Presupune implicarea nu numai a instituţiilor guvernamentale cu responsabilităţi în luarea deciziilor şi implementarea măsurilor pentru protecţia mediului ci şi a altor reprezentanţi ai autorităţilor locale, comunităţilor patronale şi societăţii civile. Se adresează următoarelor probleme de management:
Contribuie la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectoarele de mediu. Este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea şi revizuirea acţiunilor de mediu la nivel regional. 1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PRAM Procesul de elaborare a Planului Regional de Acţiune Pentru Mediu a început în luna noiembrie 2005 şi s-a finalizat în luna noiembrie 2007. Cadrul legislativ a fost asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi măsurile din planurile de acţiune la nivel local pentru implementarea acquis-ului comunitar. Întregul proces de elaborare a PRAM a respectat metodologia aprobată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor „Manual pentru elaborarea planurilor regionale de acţiune pentru mediu” apărut în cadrul Programului Phare de asistenţă tehnică pentru întărirea agenţiilor de protecţie a mediului (APM) şi înfiinţarea agenţiilor regionale de protecţie a mediului (ARPM). Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) a avut o structură organizatorică instituţionalizată prin Memorandumul de cooperare încheiat la data de 14 Aprilie 2006 între: Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov, Prefectura Municipiului Bucureşti, Prefectura Judeţului Ilfov, Consiliul Judeţean Ilfov şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Instituţionalizarea PRAM a marcat angajamentul celor implicaţi de a face toate eforturile pentru elaborarea şi implementarea PRAM. Structura organizatorică a PRAM a cuprins următoarele componente: Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru divizat în 5 subgrupuri de lucru, pe domenii de interes. Pentru aceste componente a fost elaborat un Protocol privind organizarea şi funcţionarea Comitetul de Coordonare (CC) si a Grupurilor de Lucru (GL) pe toată perioada de desfăşurare a procesului. Comitetul de Coordonare (CC) a reprezentat componenta de decizie a structurii organizatorice a PRAM. Tabel nr. 1.2.1 Comitetul de Coordonare al PRAM Bucureşti - Ilfov
Grupul de Lucru (GL) a fost format din experţi cu o vastă experienţă, în domeniul protecţiei mediului. Pentru eficientizarea procesului PRAM au fost constituite 5 subgrupuri de lucru. Tabel nr. 1.2.2 Grup de Lucru „Managementul deseurilor”
Tabel nr. 1.2.3 Grup de Lucru „Biodiversitate/Natura 2000”
Tabel nr. 1.2.4 Grup de Lucru „Calitatea aerului şi schimbări climatice”
Yüklə 2,11 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
