Ministerul mediului şi gospodăririi apelor
Yüklə 2,11 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Nepreluarea de catre primării a reţelelor de canalizare abandonate sau prost exploatate
- Existenţa unor reţele de canalizare industrială la care s-au racordat şi utilizatori casnici între staţia de epurare şi receptorul final sau în canalizări pluviale
- Existenţa zonelor în care infrastructura de irigatii şi desecări este distrusă din cauza uzurii morale sau a extinderii intravilanului localităţilor.
- Lista comunelor unde există o situaţie clară a reţelelor de desecare şi starea acestora
- Scara hărţii de risc* Elaboratorul hărţii Metodologia utilizată
- PM 5 –3 Pierderi în reţele de distribuţie a apei potabile şi lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz casnic şi industrial
|
Datorită exploatării deficitare şi a posibilităţilor materiale reduse ale primăriilor pentru refacerea staţiilor de epurare la următoarele primării sunt în curs de iniţiere sau au fost iniţiate programe de etapizare pentru remedierea deficienţelor: Măgurele, Otopeni, 1 Decembrie, Bragadiru, Brăneşti, Vidra şi Snagov. Nepreluarea de catre primării a reţelelor de canalizare abandonate sau prost exploatate
Existenţa unor reţele de canalizare industrială la care s-au racordat şi utilizatori casnici între staţia de epurare şi receptorul final sau în canalizări pluviale Datorită faptului că înainte de anul 1990 politica de rezolvare a reţelelor de apă şi canalizare pentru comune se realiza la modul curent prin înfinţarea unei industrii care prelua şi funcţiunile de gospodărie comunală prin preluarea în reţelele acestora a utilizatorilor mai mici casnici sau instituţii publice. Unii dintre acesti utilizatori au realizat racorduri ilegale la reţelele industriale şi mai ales la reţeaua de canalizare, înfiinţând racorduri de obicei după staţia de epurare a industriei respective pentru a fi mai greu detectaţi. În această situaţie se află unităţile: Fulgerul Bragadiru, Arteca Jilava, Sanbuftex. La unităţile IFIN Măgurele şi Conserve Buftea există utilizatori mici racordaţi cu canalizarea menajeră la canalizarea pluvială a intreprinderii.
În judeţul Ilfov în majoritatea comunelor şi oraşelor limitrofe Municipiului Bucureşti şi în zonele cu potenţial de dezvoltare a funcţiunilor de agrement s-a inregistrat o creştere masivă a teritoriului introdus în intravilan, în detrimentul celui rămas în administrativ astfel: în comunele şi oraşele Otopeni, Voluntari Pantelimon, Popeşti Leordeni, Jilava, Bragadiru, Chiajna, Chitila şi Mogoşoaia, Clinceni, Măgurele etc. creşterea suprafeţei intravilanului a ajuns până 50-95% din teritoriul administrativ. Creşterea suprafeţei intravilanului este explicată prin expansiunea capitalei în terenurile adiacente nu datorită creşterii demografice locale.Creşterea teritoriului intravilanului s-a realizat pe suprafeţe de teren care au avut în principal funcţiuni agricole şi pe care a existat o infrastructură de irigaţii şi desecări. La introducerea în intravilan “A.N. Apele Române” a solicitat păstrarea canalelor de desecare cu funcţiune de preluare a apelor pluviale şi deci de transformare eventual în canalizare pluvială. Această recomandare a “A.N. Apelor Române” nu a fost respectată în majoritatea cazurilor întrucât primăriile nu au condiţionat construcţiile nou aparute de menţinerea sau devierea canalelor şi transformarea lor în reţele de canalizare pluvială. În zonele rămase în teritoriul administrativ (extravilan) doar în comuna Vidra este păstrată structura de irigaţii în stare mai bună întrucât există un proprietar cu o suprafaţă mare de teren şi care desfăşoară activităţi agricole (ICLF Vidra). Din anul 2004 a început refacerea PUG-urilor de comune şi “A.N. Apele Române” a hotărât ca printre plansele ce se cer obligatoriu să fie şi una cu zone inundabile cu risc natural şi potenţial în care se vor înscrie şi reţelele de irigaţii şi desecări cu toate disfuncţiile lor, împreună şi cu zonele cu exces de umiditate. Aceste planuri se primesc numai semnate şi ştampilate de primarul comunei sau oraşului şi se face automat corelarea cu “Planul de apărare împotriva inundatiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale “. Până la data prezentei există 4 comune care au întocmit aceste planuri, acestea fiind Bragadiru, Domneşti, Brăneşti, Chiajna şi este în curs de întocmire planul comunei Corbeanca.
PM 5 –3 Pierderi în reţele de distribuţie a apei potabile şi lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz casnic şi industrial Descrierea problemei Sisteme de monitorizare Dispecerat central SC ANB SA Staţia de tratare Roşu are în componenţa ei un dispecerat central pentru preluarea automată a datelor, prin programul de preluare “on-line”, de la toate captările subterane din afara municipiului Bucureşti, de suprafaţă, noduri hidrotehnice şi staţiile de tratare Roşu şi Arcuda:
Dispecerat localYüklə 2,11 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||