Ministerul mediului şi gospodăririi apelor

Elemente de strategie a reglementării

Strategia de reglementare adaptivă implică tehnologie informatică şi importante preocupări de modelare şi simulare. Această strategie este alternativa modernă la strategia de reglementare cu timpi fixati, care este înlocuită treptat.

Reglementarea adaptivă depinde de informţiile recoltate printr-o reţea de detectare cu diferite caracteristici potrivit cu natura circulaţiei şi tipurile de informaţii necesare reglării. Reţeaua de detectare este formată din detectoare rutiere, detectoare pentru transportul în comun şi detectoare pentru pietoni.

Detectoarele pentru transportul în comun sunt cu elemente pasive, bucle de detecţie pe culoarul rezervat, dispozitive de contact pe linia aeriană de alimentare a tramvaielor sau troleibuzelor sau şine izolate de transport. Elementele de detecţie active prin radio IF sunt fiabile, identifică corect vehiculele, dar presupun costuri mai mari.

Elementele de detecţie pentru pietoni , cele mai raspândite , sunt butoane acţionate de pietoni, (dispozitivele cu raze infraroşii nu şi-au dovedit încă eficienţa).

Strategia bazată pe reglementarea adaptivă are în vedere, pe lângă alegerea sistemelor de detecţie, şi amplasarea lor şi evaluarea încărcării fiecarei intersecţii şi ramuri ale acestora, precum şi studierea fluctuaţiilor orare şi săptămânale sau sezoniere. În funcţie de parametrii obţinuţi, se poate formula cererea de programe de reglementare şi regimul dorit de funcţionare ca intersecţii izolate sau coordonate.

Programele de reglementare adecvate pentru diferite intensităţi şi situaţii de trafic pot fi schimbate manual sau prin mecanism de temporizare însă soluţia cea mai modernă este alegerea programelor în funcţie de trafic.

Sisteme de control trafic zonal

Dezvoltarea sistemelor de semnalizare şi eficienţa acestora au stat la baza realizării unor sisteme de control al traficului zonal, care integrează sisteme de semnalizare în reţea urbană cu sisteme de control pe tronsoane interurbane pe distanţe medii-mari, şi a unor sisteme de ghidare a transportului public. Acestea dispun de centre de monitorizare. De menţionat că, aceste sisteme complexe preiau funcţiuni foarte diversificate şi integrează un număr mare de instituţii.

Astfel, sunt asigurate funcţiuni privind:

• 
  semnalizare rutieră adaptivă;
  
• 
  controlul vitezei,
  
• 
  afişaj variabil al ghidajelor rutiere, respectiv ghidarea dinamică a rutelor;
  
• 
  detectarea rapidă şi informarea asupra accidentelor rutiere;
  
• 
  controlul poluării;
  
• 
  informaţii pentru conducători (service, staţii de benzină);
  
• 
  informaţii privind evoluţia stării meteo;
  
• 
  informaţii privind parcările;
  
• 
  informaţii privind conexiunea cu alte mijloace de transport.
  

În scopul menţinerii în regim operaţional a acestei game de funcţiuni, sunt cooptate la nivelul operaţional autoritatea municipală pentru controlul semnalizării traficului :

• 
  centre de ghidare a traficului regional;
  
• 
  biroul operaţional al Poliţiei;
  
• 
  biroul meteorologic;
  
• 
  asociaţii automobilistice;
  
• 
  centrul de control al transportului public;
  
• 
  administrarea parcărilor;
  
• 
  puncte mobile de achiziţii date etc.
  

Se întelege că astfel de sisteme au ca suport reţele importante, cu un nivel înalt de informatizare şi utilizând o gamă largă de echipamente de semnalizare şi de indicatoare programabile. O caracteristică a tuturor acestor sisteme este dezvoltarea lor pe etape şi integrarea în timp.

Pentru realizarea unui sistem de semnalizare a traficului urban este necesar să se asigure următoarele elemente :

• 
  un sistem de evaluare a parametrilor specifici elementelor reţelei;
  
• 
  un sistem de modelare şi simulare a planurilor de semnalizare;
  
• 
  reţea de semnalizare cu unul sau mai multe puncte de control computerizat.
  

Sistemele de evaluare sunt de cele mai multe ori mobile şi sunt montate pe perioade limitate pe arterele de acces în intersecţii. Acestea pot acumula date asupra fluctuaţiilor traficului pe parcursul zilei şi săptămânal.

Sistemul de modelare şi simulare utilizează aceste date precum şi datele privind caracteristicile nodurilor reţelei şi evaluează eficienţa diferitelor planuri de semnalizare. În acest scop dispune de următoarele componente :

• 
  colecţia de reprezentări ale elementelor reţelei rutiere (în principal privind intersecţiile) şi ale datelor caracteristice acestora;
  
• 
  module alternative privind regimurile de funcţionare a nodurilor rutiere;
  
• 
  module de alimentare a modelelor cu datele caracteristice ale nodurilor rutiere;
  
• 
  module de aplicare a cererilor de acces în intersecţii: aplicarea cererilor de acces poate urma schema ridicată de componenţa de evaluare a situaţiei reale sau poate prelimina diferite evoluţii ale situaţiei reale sau situaţii la limită.
  

Deoarece, în multe cazuri, sistemele de transport sunt combinate (auto-/cale ferată, auto-/naval, auto-/aerian etc.) s-a ajuns la cerinţa de realizare a sistemelor integrate de trafic, care cuprind aspecte de trafic şi aspecte de transport utilizând un sistem de comunicaţii comun.

Ghidarea traficului şi sistemele de control conduc la o nouă abordare în ingineria sistemelor de trafic. Noile tehnologii adaugă conceptului tradiţional din domeniul transporturilor auto numit "vehicule zero triplu" (zero emisii, zero zgomot, zero accidente) şi problema specifică traficului actual - congestionarea.

Ex: În Bucureşti, pentru transportul public de suprafaţă, prin RATB, a fost implementat sistem de management de trafic pe liniile de metrou uşor, care au înlocuit o parte din vechea infrastructură de tramvai. Managementul de trafic pe linia 41 este realizat cu sistemul SPOT - UTOPIA bazat pe optimizarea traficului în ansamblul sǎu cu favorizarea cererii de trecere a tramvaiului prin intersecţie fǎrǎ a perturba traficul de pe celelalte direcţii. Este o strategie de control a semaforizării, ce calculeză estimările semaforizării în timp real, cu scopul de a minimiza costurile totale socio-economice ale sistemului de trafic .

Obiectiv general: protejarea calităţii factorilor naturali ai mediului şi diminuarea poluării fonice pe întreg teritoriul regiunii Bucureşti – Ilfov, prin sporirea accesibilităţii şi ameliorarea condiţiilor de deplasare la nivelul Aglomeraţiei Urbane Bucureşti, în relaţie cu Regiunea 8 de Dezvoltare şi cu teritoriul naţional.

Obiective specifice/Ţinte:

• 
  Realizarea, în cadrul Regiunii 8 de Dezvoltare, a unui sistem de management al transportului public de suprafaţă, care să fie integrat în managementul traficului general.
  
• 
  Realizarea sistemelor de cale proprie pentru tramvaie în vederea realizării unui sistem de transport rapid şi independent, cu posibilitate de extindere spre zonele periferice.
  
• 
  Realizarea unui sistem de transport integrat metrou uşor – cale ferată pentru creşterea îmbunătăţirea accesului şi a transferului de călători în întreaga zonă metropolitană.
  

Indicatori:

• 
  Km cale proprie realizaţi/an;
  
• 
  Număr de călători transportaţi/an.
  

Acţiuni tehnice:

• 
  Sisteme inteligente de management trafic pentru tronsoanele de drumuri, ce vor asigura conexiunea radială a arterelor majore ale municipiului cu inelul de trafic metropolitan:
  

A1 (E 81) tronson: Sector 6 – comuna Ciorogârla,

A 2 tronson: Sector 3 – comuna Glina;

DN1 (E 60) tronson: Sector 1- comuna Baloteşti;

DN 1A tronson: Sector 1 – oraş Buftea;

DN2 (E 85 – E 601) tronson: Sector 2 – comuna Afumaţi;

DN 3 tronson: Sector 2 – oraş Pantelimon;

DN4 tronson: Sector 4 – oraş Popeşti-Leordeni;

DN 5 (E 70 – E 85) tronson: Sector 4 – comuna Jilava;

DN6 (E 70) tronson: Sector 5 – oraş Bragadiru;

DN7 tronson: Sector 1 – oraş Buftea.

• 
  Studierea posibilităţii de extindere a liniilor de tramvai – tren regional în special spre Aeroportul Internaţional Bucureşti – Otopeni.
  
• 
  Studierea şi alegerea soluţiei optime pentru extinderea sistemelor de transport de mare capacitate şi nivel redus de emisii.
  

Măsuri economice:

• 
  Identificarea surselor de finanţare pentru proiecte de dotare sisteme de management al traficului, necesare îmbunătăţirii sistemelor de transport din Regiunea 8 de Dezvoltare.
  

PM 4 - 9

Existenta haldelor de deşeuri industriale (abandonate şi neconforme)

Descrierea problemei:

Haldele de deşeuri industriale (abandonate şi neconforme) din Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov pot fi regăsite în mai multe locaţii, respectiv:

• 
  marile platforme industriale (S.C. NEFERAL S.A., S.C. ACUMULATORUL S.A., S.C. I.M.N.R. S.A., I.F.I.N. – Măgurele);
  
• 
  C.E.T. – urile;
  
• 
  complexele zootehnice (S.C. AVICOLA BUFTEA S.A. şi S.C. PICOVIT ROM-IMPEX S.R.L.);
  
• 
  sondele de extracţie şi reţelele de transport a produselor petroliere aparţinând S.C. PETROM S.A.;
  
• 
  depozitele de la staţiile de distribuţie a carburanţilor.
  

La nivelul judeţului Ilfov a fost creată o staţie de transfer a deşeurilor provenite din industrie (în conformitate cu Strategia de Evacuare a Deşeurilor din România), amplasată în cadrul societăţii S.C. ARTECA S.A. Jilava. Deşeurile provenite din sectorul zootehnic sunt colectate şi predate la S.C. PROTAN S.A., amplasat în judeţul Ilfov.

Obiective specifice / Ţinte:

• 
  Inventarierea tuturor agenţilor economici care produc deşeuri industriale şi conformarea acestora cu legislaţia de mediu în vigoare privind depozitarea deşeurilor industriale.
  
• 
  Refacerea zonelor afectate în urma abandonării şi a depozitării necontrolate a deşeurilor industriale.
  

Indicatori:

• 
  Numărul de agenţi economici care produc deşeuri industriale din regiune.
  
• 
  Cantitatea de deşeuri industriale produse.
  
• 
  Suprafeţele de teren afectate de aceste deşeuri.
  

Acţiuni tehnice:

• 
  Realizarea unei baze de date privind agenţii economici care produc deşeuri industriale şi actualizarea acesteia în permanenţă.
  
• 
  Monitorizarea agenţilor economici producători de deşeuri industriale, precum şi a modului de evacuare a acestora (permanent).
  
• 
  Elaborarea de programe pe termen scurt care să vizeze închiderea depozitelor improprii de deşeuri industriale, neconforme şi abandonate şi aducerea zonelor afectate la starea iniţială.
  

Măsuri legislative:

• 
  Interzicerea depozitării deşeurilor de orice fel în locuri neamenajate şi neautorizate.
  
• 
  Sancţionarea persoanelor fizice şi juridice în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare referitoare la gospodărirea deşeurilor, inclusiv a celor industriale.
  

PM 4 -10

Lipsa informaţiilor cu privire la starea solului şi a vegetaţiei forestiere şi a unui sistem regional de monitorizare sol – teren pentru agricultură, precum şi sol – vegetaţie forestieră pentru silvicultură

Descrierea problemei:

În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov , deşi este cea mai mică din punct de vedere al suprafeţei pe care aceasta se întinde, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare ale României, sunt prezente atât suprafeţe alocate sectorului agricol cât şi sectorului silvic.

O prezentare detaliată a modului de ocupare a fondului funciar pentru judeţul Ilfov este prezentată în tabelul următor:

Suprafata Totală (ha)	Agricol					Terenuri neagricole
	Total Suprafată agricolă (ha)	Teren arabil (ha)	Păşuni Fâneţe (ha)	Vii (ha)	Livezi (ha)	Păduri Vege- tatie fores- tier (ha)	Teren nepro- ductiv (ha)	Râuri Lacuri Bălţi (ha)	Altele (drumuri, construcţii etc.) (ha)
158328	110099	105699	1973	1552	875	26500	1191	5474	15064