Norul de cenușă vulcanică: nivelul de pregătire pentru situațiile de criză la un an de la perturbările traficului aerian

MEMO/11/235

Bruxelles, 12 aprilie 2011

Norul de cenușă vulcanică: nivelul de pregătire pentru situațiile de criză la un an de la perturbările traficului aerian

La un an de la erupția vulcanului Eyjafjallajökull din aprilie 2010 și în conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul Transporturi din 4 mai 2010 pe baza propunerilor Comisiei, s-au luat o multitudine de măsuri la nivel internațional, al UE și național pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire pentru a face față situațiilor de criză din sectorul aviației, în special atunci când acestea implică cenușă vulcanică. Rezultatele obținute până în prezent sunt enumerate în continuare, dar eforturile nu se opresc aici. În zilele de 13-14 aprilie, Comisia Europeană, Eurocontrol și Agenția Europeană pentru Siguranță Aeriană vor participa la un exercițiu de simulare organizat de OACI (Organizația Aviației Civile Internaționale) pentru a testa eficacitatea schimbărilor introduse în planul și procedurile de urgență ale OACI pentru Europa în cazul unei crize provocate de cenușa vulcanică. Pe baza rezultatelor simulării, precum și a propriei evaluări cu privire la progresele înregistrate până în prezent, în luna iunie, Comisia va prezenta un raport miniștrilor transporturilor.

Comisarul Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei și responsabil cu sectorul transporturilor, a declarat: „Eforturile intensive pe parcursul ultimelor douăsprezece luni au dat roade în ceea ce privește îmbunătățirea planurilor și mecanismelor de gestionare a crizelor. Activitatea în acest sens continuă. Prin însăși natura lor, crizele provocate de cenușa vulcanică și alte crize din sectorul aviației sunt imprevizibile și au fiecare specificitatea ei. Nu vom putea niciodată ajunge la un nivel zero de risc, însă putem face maximum de eforturi pentru a dispune de mecanisme eficace de răspuns la dezastre. Orientările internaționale privind măsurile de luat în cazul unui nor de cenușă vulcanică au fost îmbunătățite în mod substanțial, inițiativa privind cerul unic european a cunoscut o accelerare semnificativă și au fost întreprinse eforturi importante pentru a oferi companiilor aeriene în mod transparent informații cu privire la pragurile aplicabile cu privire la cenușa vulcanică. Exercițiul organizat în această lună, de simulare a unei crize implicând prezența unui nor de cenușă vulcanică, va furniza mai multe informații cu privire la măsurile care mai trebuie încă luate în această privință. Pe baza acestui exercițiu și a unei analize amănunțite a progreselor înregistrate, în luna iunie, Comisia va prezenta un raport miniștrilor transporturilor și, dacă este necesar, va recomanda noi măsuri care trebuie întreprinse.”

Principalele evoluții din aprilie 2010 sunt:

Planul de urgență revizuit privind cenușa vulcanică pentru regiunea Europei (OACI)

Criza provocată de cenușa vulcanică a relevat necesitatea de a se lua urgent măsuri de coordonare la nivel european pentru revizuirea procedurilor internaționale existente în caz de activitate vulcanică (orientările OACI pentru Europa). Orientările în vigoare ale OACI s-au dovedit a nu fi adecvate pe durata crizei, deoarece se bazau pe aplicarea extrem de strictă a principiului de precauție.

În luna decembrie 2010, OACI a finalizat revizuirea „planului său de urgență privind cenușa vulcanică” pentru Europa, care conține orientări standardizate cu privire la alertarea aeronavelor în cazul producerii unei erupții, precum și procedurile care trebuie respectate, inclusiv în cazul eventualei închideri a unui spațiu aerian.

Aceste orientări, care reflectă abordarea promovată de Comisia Europeană pe parcursul sfârșitului de săptămână 17-18 aprilie 2010 pe baza experienței căpătate în urma erupției vulcanului Eyjafjallajökull, disting în prezent trei niveluri de contaminare cu cenușă vulcanică. Această clasificare ar urma să fie utilizată în Europa în cazul unor eventuale noi erupții vulcanice.

În zilele de 13-14 aprilie 2011, sub auspiciile OACI, va avea loc un exercițiu de simulare în cazul unei erupții vulcanice în scopul testării și verificării eficacității noului plan de urgență.

În paralel, în iunie 2010, OACI a creat grupul de lucru privind cenușa vulcanică a cărui misiune este de a examina toate orientările existente aplicabile în cazul erupțiilor vulcanice și de a elabora un cadru la nivel mondial de management al riscurilor de securitate, care ar trebui să permită determinarea cu regularitate a nivelurilor de operare considerate a fi sigure într-un spațiu aerian contaminat cu cenușă. Totodată, grupul elaborează orientări pentru managementul operațiunilor de zbor și pentru procedurile instituite de autoritățile naționale. Rezultatele activității grupului de lucru urmează a fi prezentate în luna iunie 2011.

Accelerarea integrării managementului traficului aerian european grație inițiativei privind cerul unic european (Single European Sky – SES)

Criza a pus în evidență necesitatea consolidării coordonării sistemului european de management al traficului aerian. Fragmentarea pe baze naționale a controlului traficului aerian a exacerbat și a intensificat efectele crizei. Consiliul informal al miniștrilor transporturilor, reunit la 4 mai 2010, a acordat cea mai ridicată prioritate politică accelerării implementării inițiativei SES.

Activitatea în cadrul inițiativei privind cerul unic european a progresat în mod considerabil pe parcursul anului trecut. Cele mai importante realizări ale anului 2010 au fost următoarele:

• 
  Obiective de performanță În luna februarie 2011, statele membre au adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, obiectivele de performanță pentru cerul unic european. Este vorba de obiective cheie, stabilite la nivelul UE și la nivel național, în materie de management al traficului aerian, de exemplu în ceea ce privește standardele de eficiență pentru managementul traficului, nivelurile întârzierilor zborurilor, standardele de siguranță și impactul asupra mediului. Aceste standarde sunt esențiale pentru însăși structura SES, astfel că ajungerea la un acord cu statele membre în această privință a reprezentat un pas semnificativ în direcția creării cerului unic european.
  
• 
  Blocurile funcționale de spațiu aerian: Sistemul de management al cerului unic european se bazează pe nouă grupuri diferite de state membre, organizate sub formă de blocuri funcționale de spațiu aerian (functional airspace blocks - FAB-uri). Statelor membre le revine sarcina de a conveni și a crea blocurile funcționale individuale de spațiu aerian, însă Comisia a trebuit să adopte, în acest sens, norme și orientări de implementare, instituind astfel baza pentru înființarea FAB-urilor. Aceste norme au fost adoptate de statele membre, pe baza propunerilor Comisiei, în cadrul reuniunii comitetului pentru cerul unic european din 3 decembrie 2010. Până în prezent, au fost create trei FAB-uri, pe baza unor acorduri interguvernamentale: FAB-ul Marea Britanie/Irlanda, FAB-ul Danemarca/Suedia și FABEC (din care fac parte Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Belgia, Elveția). Termenul limită pentru implementarea celor nouă FAB-uri este 4 decembrie 2012. Potrivit calendarului actual, procesul de creare a FAB-urilor este pe drumul cel bun și obiectivele vor fi îndeplinite la timp.
  
• 
  Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) trebuie să joace un rol mai important în ceea ce privește standardele comune de siguranță pentru cerul unic european. În 2010, s-au accelerat planurile de extindere a competențelor Agenției Europene de Siguranță a Aviației în sensul includerii reglementării aspectelor de siguranță din domeniul managementului traficului aerian. Acest demers ar urma să asigure o abordare mai armonizată la nivel european în domeniul siguranței, care trebuie să rămână prioritatea principală în materie de transport aerian. Decizia oficială a statelor membre este așteptată în luna aprilie 2011.
  
• 
  Desemnarea unui administrator de rețea: Entitatea centrală a cerului unic european este administratorul de rețea, care va coordona în mod curent controlul traficului aerian european și va asuma rolul de coordonare a răspunsului în cazul viitoarelor situații de criză din sectorul transporturilor aeriene. În 2010, s-a accelerat procesul de desemnare a Eurocontrol în calitate de administrator de rețea, odată cu adoptarea normelor de punere în aplicare a „funcțiilor de rețea” și cu desemnarea de către statele membre a Eurocontrol în scopul de a se permite utilizarea coordonată și în condiții optime a spațiului aerian european.
  
• 
  Crearea unei celule de criză: În 2010 a fost creată celula europeană de coordonare a aviației în caz de criză (European Aviation Crisis Coordination Cell – EACCC). Atunci când este activată, EACCC este prezidată de Comisia Europeană și de Eurocontrol și include participarea președinției UE, a furnizorilor de servicii de transporturi aeriene, a utilizatorilor spațiului aerian și a aeroporturilor, precum și a altor părți interesate relevante, după cum se consideră necesar în funcție de natura crizei. Celula de criză este concepută ca o structură suplimentară de sprijin pentru administratorul rețelei în caz de criză.
  
• 
  Platforma aviației: În urma crizei, Comisia a decis să instituie o platformă a aviației, convenită de vice-președintele Kallas cu părțile interesate cheie la nivel european în scopul de a facilita coordonarea pe termen lung în sectorul transporturilor aeriene, precum și de a permite monitorizarea eficace pe termen scurt a măsurilor de criză. Platforma aviației a fost creată sub forma unui grup la nivel înalt din sectorul transporturilor aeriene care să ofere consiliere strategică cu privire la promovarea viabilității transporturilor aeriene și a competitivității viitoare a industriei aeronautice europene. Membrii platformei au recomandat punerea pe deplin în aplicare a cerului unic european, aplicarea principiilor acestuia în regiuni din afara granițelor Uniunii Europene, precum și definirea unei structuri eficace de guvernanță pentru desfășurarea viitoare a sistemului SESAR.
  
• 
  Tehnologia SES (desfășurarea sistemului SESAR): SESAR reprezintă „brațul tehnologic” al cerului unic european. În 2010, s-a intensificat procesul de stabilire a strategiei de desfășurare a SESAR, ceea ce va permite Comisiei să prezinte Consiliului, în cursul anului 2011, o comunicare privind guvernanța și mecanismele de finanțare pentru faza de desfășurare a SESAR.
  

Evaluarea și gestionarea riscurilor

Pe parcursul crizei din aprilie 2010 nu au fost disponibile informațiile care ar fi permis atât autorităților europene și naționale, cât și companiilor aeriene să evalueze corect riscurile de zbor în condițiile prezenței cenușii vulcanice.

S-au desfășurat eforturi substanțiale în special în două direcții: (i) pragurile privind cenușa vulcanică și (ii) modelele meteorologice.

(i) pragurile privind cenușa vulcanică

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației lucrează la stabilirea pragului privind cenușa vulcanică, având în vedere că a primit un mandat în acest sens prin concluziile Consiliului Transporturi din mai 2010. Definirea unui prag unic în ceea ce privește cenușa vulcanică se dovedește a fi un demers extrem de dificil.

A devenit din ce în ce mai clar că, în realitate, fiecare criză provocată de cenușa vulcanică poate fi diferită pentru că natura cenușii este diferită. Din acest motiv, stabilirea unui prag unic aplicabil tuturor situațiilor nu este o soluție viabilă pe termen scurt. AESA va continua să lucreze la acest aspect, însă cu siguranță că nu este o chestiune pentru care să se găsească o soluție pe termen scurt. De notat că un astfel de prag nu există nicăieri altundeva în lume, nici măcar în regiuni precum America sau Asia de Sud-Est, care au o experiență mai îndelungată în astfel de chestiuni, astfel că nu este posibil să se adapteze o soluție aplicată în altă regiune a lumii.

Cu toate acestea, subiectul este deosebit de important. În prezent, AESA are în vedere propunerea unei alte soluții pentru această problemă. Această soluție nu reprezintă un prag unic aplicabil tuturor situațiilor, ci măsuri obligatorii din punct de vedere juridic prin care se va cere constructorilor de motoare să furnizeze informații detaliate privind riscurile asociate expunerii la cenușa vulcanică și privind nivelurile de toleranță pentru diferitele motoare pe care le produc.

În toamna anului 2011, AESA va publica o propunere de măsuri obligatorii din punct de vedere juridic (cum ar fi modificări la codurile de navigabilitate existente ale AESA) prin care se va cere constructorilor de motoare să furnizeze companiilor aeriene informații detaliate privind riscurile asociate expunerii la diferite tipuri de cenușă vulcanică și privind nivelurile de toleranță ale motoarelor lor. În prezent, constructorii de motoare nu sunt obligați să facă acest lucru. AESA ar trebui să adopte oficial astfel de măsuri, în urma unei perioade de consultare, la începutul anului 2012. Proiectul de aviz al AESA privind modificarea propusă se va referi la necesitatea de a defini și armoniza datele privind navigabilitatea furnizate de constructorii de motoare care trebuie utilizate la evaluarea riscurilor operaționale.

Acest lucru va însemna un progres semnificativ în direcția rezolvării chestiunii fundamentale de a permite companiilor aeriene să dispună de informații cheie privind riscurile și nivelul de toleranță în condițiile prezenței cenușii vulcanice. Acest lucru ar trebui să permită, în special, evaluarea mult mai precisă a riscurilor pentru companiile aeriene care operează zboruri în „zonele gri” în orice criză provocată de cenuși vulcanice.

(ii) modele meteorologice:

Un alt domeniu în care s-au concentrat eforturile a fost acela al adaptării cât mai precise a modelelor meteorologice utilizate în situații de criză. În mod clar este nevoie de precizie mai mare și de o modelare mai bună. Lucrările au vizat atât sursele de informații cu care sunt alimentate modelele, cât și sistemele de modelare în sine.

În privința creșterii calității datelor introduse în modele, în Islanda au fost create noi sisteme radar. În plus, centrul VAAC din Londra a achiziționat o nouă capacitate aeropurtată de măsurare, care dispune de un avion nou și de instrumente care permit creșterea calității și cantității datelor colectate în cursul zborurilor de testare în prezența cenușii vulcanice.

Acest lucru este esențial pentru că permite sectorului aviatic să primească la timp informații precise și coerente cu privire la poziția, cantitatea, compoziția, altitudinea, traiectoria calculată și deriva cenușii vulcanice. Totodată, acest lucru permite îmbunătățirea deciziilor operaționale și crește precizia acestora.

La nivel european, Eurocontrol a produs un nou instrument, instrumentul european interactiv de vizualizare în situații de criză pentru gestionarea capacității și fluxurilor de trafic aerian, denumit EVITA (European Crisis Visualization Interactive Tool for ATFCM). Decizia de deschidere sau închidere a spațiului aerian aparține în continuare statelor membre, însă acest instrument oferă o capacitate de vizualizare mult mai eficace a respectivei informații în timp real. El urmează să fie utilizat de companiile aeriene în luarea deciziilor operaționale și va contribui la îmbunătățirea managementului traficului aerian în spațiul aerian afectat.

Coordonarea uniformă a drepturilor pasagerilor după criza provocată de cenușa vulcanică

Una dintre solicitările cheie din partea miniștrilor a fost ca Comisia să asigure aplicarea uniformă a legislației privind drepturile pasagerilor după criza provocată de cenușa vulcanică. A fost important să se garanteze că toți pasagerii din întreaga Europă își pot exercita drepturile și că industria poate beneficia de o interpretare comună a legislației în ansamblul Uniunii.

În săptămânile care au urmat crizei provocate de cenușa vulcanică, Comisia Europeană a coordonat rețeaua autorităților naționale în scopul ajungerii la orientări comune în materie de interpretare a legislației. Aceste orientări erau destinate organismelor naționale competente responsabile de tratarea reclamațiilor pasagerilor ca urmare a crizei provocate de cenușa vulcanică. Comisia a lucrat de asemenea intens cu autoritățile naționale și cu companiile aeriene individuale pentru a se asigura o abordare coerentă la scara UE.

Se estimează că, în urma crizei provocate de cenușa vulcanică, autoritățile naționale competente au înregistrat aproximativ 10 000 de reclamații din partea pasagerilor. Având în vedere că milioane de pasageri au fost afectați de anularea zborurilor, această cifră este relativ scăzută. În aprilie 2010, pe durata crizei provocate de cenușa vulcanică, au fost anulate peste 100 000 de zboruri, ceea ce a afectat peste 10 milioane de persoane.

La un an de la momentul respectiv, Comisiei estimează că marea majoritate a companiilor aeriene și-au luat în serios responsabilitatea pe durata crizei provocate de cenușa vulcanică. Solicitările de rambursare a zborurilor anulate au fost soluționate într-o perioadă rezonabilă, la fel ca și numeroasele solicitări de redirecționare și de asistență pe termen scurt. Cea mai mare parte a cererilor care nu au fost soluționate de transportatori și au trebuit să fie transmise autorităților naționale sunt cele mai problematice, deoarece pasagerii au fost imobilizați pe perioade mai lungi, adesea în străinătate, și au, așadar, reclamații foarte substanțiale. Aceste reclamații trebuie evaluate de autoritățile naționale și, dacă este necesar, vor fi soluționate în instanță.

În această lună (aprilie 2011), Comisia va publica două comunicări în care se evaluează aplicarea Regulamentului nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni și a Regulamentului nr. 1107/2006 privind drepturile persoanelor cu mobilitate redusă (`regulamentul PMR”) și se stabilesc pașii de urmat. Comunicările iau în considerare învățămintele trase îndeosebi din criza provocată de cenușa vulcanică și din criza provocată de ninsorile din 2010 și examinează necesitatea de a consolida cooperarea dintre autoritățile competente și de a se revizui unele dispoziții ale Regulamentului nr. 261/2004.

Planurile de acțiune privind mobilitatea la nivel european

Închiderea prelungită a spațiului aerian european ca urmare a erupției vulcanice din Islanda a produs o imensă frustrare călătorilor imobilizați în aeroporturi.

După criza provocată de cenușa vulcanică, la reuniunea din 4 mai 2010, miniștrii transporturilor au sprijinit puternic propunerile Comisiei de a accelera elaborarea planurilor paneuropene de mobilitate. S-a văzut clar pe parcursul crizei provocate de cenușa vulcanică și al crizei provocate de ninsorile din decembrie 2010 că, atunci când un mod de transport este afectat în mod sever, nu este simplu ca acesta să fie înlocuit de alte moduri de transport pentru a satisface necesitățile rămase descoperite. La reuniunea Consiliului Transporturi din 2-3 decembrie 2010, Comisia a prezentat miniștrilor o informare detaliată privind inițiativa sa de consolidare a rezilienței sistemului european de transporturi prin asigurarea mobilității neîntrerupte a pasagerilor și mărfurilor în eventualitatea unei crize neprevăzută în sectorul transporturilor.

Comisia a solicitat punctele de vedere ale guvernelor naționale cu privire la diferite aspecte ale propunerilor respective pentru a putea avansa în această direcție.

Etapele următoare

Aprilie 2011: Exercițiu de simulare a unei crize provocate de cenușa vulcanică, organizat de OACI

Comisia Europeană, EUROCONTROL și AESA vor participa la un exercițiu la scară mare organizat de OACI pentru a testa eficacitatea modificărilor și îmbunătățirilor aduse planului și măsurilor de urgență ale OACI în caz de criză provocată de cenușa vulcanică. Exercițiul va avea loc în zilele de 13-14 aprilie și va implica peste 70 de companii aeriene, 14 furnizori de servicii aeriene, 10 autorități naționale de reglementare, Volcanic Ash Advisory Centre din Londra, precum și Comisia Europeană, AESA și EUROCONTROL.

Exercițiul va permite evaluare deplină a impactului aplicării procedurilor actualizate în Procedurile de urgență ale OACI pentru situații de criză provocată de cenușa vulcanică în Europa. Ca parte a exercițiului, nou-creata celulă europeană de coordonare a aviației în caz de criză (EACCC) va fi activată și va fi testat noul instrument produs de EUROCONTROL, European Crisis Visualization Interactive Tool for ATFCM (EVITA). Exercițiul va fi doar o simulare și nu va avea impact asupra zborurilor reale.

Exercițiul va simula erupția vulcanului Grimsvötn din Islanda, care va produce un nor de cenușă vulcanică care se va răspândi spre sud, peste Oceanul Atlantic de Nord și peste spațiul aerian european. În prima zi a exercițiului, statele vor solicita EUROCONTROL să deschidă, să închidă sau să restrângă spațiul lor aerian pentru aeronave pe baza procedurilor lor naționale aplicabile. În cea de-a doua zi a exercițiului, va fi testată o nouă abordare armonizată la nivel european. Această abordare este conformă cu proiectul de orientări ale OACI intitulat Management of Flight Operations with Known or Forecast Volcanic Cloud Contamination, a cărui elaborare a început în aprilie 2010 și care permite companiilor aeriene să decidă dacă zboară sau nu în zone contaminate de cenușă, pe baza unei evaluări a riscurilor în materie de siguranță acceptate de autoritatea națională de supraveghere relevantă.

În urma acestui exercițiu, la începutul lunii iunie se va desfășura o sesiune de evaluare la scară europeană în cursul căreia vor fi discutate învățămintele acestuia și se va conveni asupra etapelor următoare.

Iunie 2011: Raportul Comisiei Europene către miniștrii transporturilor cu privire la gradul de pregătire pentru situații de criză în contextul unui nor de cenușă vulcanică. În iunie, Comisia va prezenta miniștrilor transporturilor o evaluare a progreselor în privința nivelului de pregătire pentru situații de criză în contextul unui nor de cenușă vulcanică și, dacă este necesar, va recomanda acțiunile de întreprins în viitor.

Comisia va continua să monitorizeze în permanență situația și își rezervă dreptul de a lua măsuri, în funcție de necesitate.