Academia de studii economice

DEFINITII ALE ANTREPRENORIATULUI:

• 
  Crearea de noi afaceri de către indivizi şi grupuri mici de indivizi.
  
• 
  Identificarea şi valorificarea oportunităţii.
  

Antreprenoriatul presupune demararea şi dezvoltarea unor afaceri profitabile, furnizarea unui nou produs sau serviciu şi intenţia de a crea valoare unei persoane sau grup restrâns de parteneri.

Antreprenoriatul este „un proces de creare a ceva diferit, care are valoare, prin alocarea timpului şi efortului necesare, prin asumarea riscurilor financiare, psihologice şi sociale asociate şi obţinerea de recompense monetare şi a satisfacţiei personale”.

Antreprenoriatul consta in: „crearea şi managementul unor noi afaceri, afaceri mici şi a afacerilor de familie. (Academia de Management a S.U.A.)

Activitatea antreprenorială este un „proces care se derulează în diferite medii şi amplasamente de afaceri, ce cauzează schimbări în sistemul economic, prin inovări realizate de persoane care generează sau răspund oportunităţilor economice, creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate”. (Muzyca)

Antreprenoriatul constă în „urmărirea unei oportunităţi, abordarea şi efectuarea de schimbări rapide, adoptarea de decizii multifazice, utilizarea resurselor altor persoane, dirijarea de relaţii şi reţele umane şi recompensarea iniţiatorilor pentru valoarea nou creată”. (Stevenson)
Asertiuni FALSE despre antreprenoriat:

• 
  Succesul în domeniul antreprenoriatului echivalează cu o idee deosebită;
  
• 
  Antreprenoriatul este facil;
  
• 
  Antreprenoriatul este un joc riscant;
  
• 
  Antreprenoriatul se regăseşte doar în micile afaceri;
  
• 
  Firmele antreprenoriale sunt totuna cu micile afaceri;
  

Teme comune în definirea antreprenoriatului

ANTREPRENORIAT

Definire prin:

_________________________________________________

ÎNTREPRINZĂTOR

INOVARE

ORGANIZARE

CREAREA VALORII

PROFIT SAU NONPROFIT

CREŞTERE

UNICITATE

PROCES

Sursa: Coutler, M. – „Entrepreneurship in Action”, Prentuice Hall, New Jersey, 2000, p. 4

IMM – întrep micro, mici şi mijlocii + mari

Criterii de identificare: nr de angajaţi: macro 1-9

mici 10 – 49

mijlocii 50 - 249

Informaţie: de stat; de reglare

Antreprenoriat – profitabil

– nonprofitabil

Intreprenoriat – manifestarea spiritului întreprinzător în cadrul marilor întrep.

Lider – antrenează, generează efect de sinergie (ceva în plus în echipă), iniţiativă, colaborare, influenţează

Managerul – conduce, gestionar

Planul de afaceri – mijloc de automăsurare a viabilităţii şi profitabilităţii

Scopul elaborării planului de afaceri: obţinerea de credite de la bancă; a atrage un investitor

IMM: AGA, CA consiliu de ad-ţie: SNC, SRL, SCS 80% ≤ 50 asociaţi; SCA, SA ≥ 5 acţionari

Structura planului de afaceri: scopul; limitele; obiectivele cantitative; opţiunile de afaceri; consecinţele estimate; analiză risc; formularea strategiei

Dimensiunea planului de afaceri: - sumar 10-20; complet 20-50; detaliat min 50

Capital minim pt înfiinţarea unui SRL 56 €

Plan de afacere: motivaţia; în ce a constat; strategie; grad de risc; provocarea

Funcţiile managementului: previziunea; organizare; coordonare; antrenare; control-evaluare

Funcţiile întreprinderii: comercială (aprov., transp., desfacere); de personal; producţie; financiar contabilă; cercetare-dezvoltare; marketing

Organizări: procentuale; structurare

ACCEPŢIUNI ALE CONCEPTULUI DE ÎNTREPRINZĂTOR

o persoană care îşi asumă riscuri şi incertitudini (Cantillon, Thunen, Mangoldd, Mill, Houwley, Knight, Mises, Cole, Shackle)

un inovator (Bandeau, Bentham, Thunen, Schomoller, Sombart, Weber, Schumpeter)

un decident (Cantillon, Menger, Marshall, Wieser, Walker, Dynes, Mises, Shackle, Cole, Kirzner, Schultz)

un furnizor de capital financiar (Smith, Turgot, Ricardo, Bohm-Bawerk, Edgeworth, Pigou, Mises)

un lider (Say, Walker, Marshall, Wieser, Sombart, Weber, Schumpeter)

un manager (Say, Mill, Marshall, Menger)

un organizator sau coordonator de resurse economice (Wieser, Schomoller, Sombart, Weber, Schumpeter, Clark)

un proprietar de firmă (Wieser, Pigou)

un utilizator al factorilor de producţie (Walker, Wieser, Keynes)

un contractant (Bertham)

un arbitru (Cantillon, Kirzner)

persoană care alocă resurse pentru utilizări alternative (Kirzner, Schultz, Herbert, Kink)

persoană care imaginează, dezvoltă şi concretizează viziuni (Fillion)

CARACTERISTICILE ÎNTREPRINZĂTORULUI TIPIC DIN UE

• 
  Bărbat
  
• 
  35 de ani
  
• 
  antecedente:
  
  • 
    muncitor calificat
    
  • 
    poziţie managerială medie într-un alt IMM
    
• 
  obiective:
  
  • 
    autorealizare
    
  • 
    independenţă
    
• 
  factori de succes:
  
  • 
    experienţă managerială
    
  • 
    motivare pozitivă
    
  • 
    disponibilitate pentru implicarea în reţele.
    

MEDIUL ANTREPRENORIAL:

1. 
   ) REAL – caracteristici:
   
   1. 
      Turbulenţa contextuală
      
   2. 
      Evoluţia rapidă a oportunităţilor de afaceri
      
   3. 
      Amplificarea incertitudinilor.
      

Categorii de medii reale:

• 
  mediu antreprenorial defavorizant
  
• 
  mediu antreprenorial permisiv
  
• 
  mediu antreprenorial favorizant
  

2. 
   ) PERCEPUT – dublă dimensiune:
   
   1. 
      Dimensiunea cognitivă
      
   2. 
      Dimensiunea afectivă
      

Gruparea şcolilor în domeniul antreprenoriatului

ŞCOALA	TRĂSĂTURĂ DEFINITORIE	CONŢINUT	IPOTEZE	ABILITĂŢI ŞI COMPORTAMENTE	SITUAŢIILE ÎN CARE SE MANIFESTĂ
Personalităţilor antreprenoriale	performanţele antreprenoriale	Întreprinzătorul posedă trăsături, intuiţie şi instincte înnăscute	Fără asemenea talente întreprinzătorul ar fi o persoană normală	Intuiţie, vigoare, energie, insistenţă şi autoapreciere ridicate	Înfiinţarea firmei
Caracteristici-lor psihologice	Fondatori de organizaţii, cu capacitatea mare de control a resurselor	Întreprinzătorii posedă atitudini şi valori unice, care reprezintă forţa lor motrice	Comportamentul rezultat din dorinta de a satisface nevoile specifice	Valori personale, asumarea de riscuri, nevoia de rezultate	Înfiinţarea firmei
Clasică	Persoane care realizează inovaţii asumându-şi riscuri	Caracteristică este motivarea puternica	Mai important este să realizeze şi nu să posede	Spirit cercetător, creativitate şi capacitatea de inovaţie	Înfiinţarea firmei şi primele faze ale dezvoltării
Managerială	Oportunităţi economice, capacitatea de a-şi asuma riscuri.	Organizatori ai activităţilor economice, şi pot să organizeze şi să dirijeze	Întreprinzătorii pot fi formaţi să se dezvolte şi în domeniul managementului	Organizarea domeniilor, capitalizarea firmei şi bugetare a afacerii	Fazele de creştere timpurie şi de maturitate ale firmei
Leadershipului	“Arhitect social” axat pe promovarea şi protecţia valorilor	Întreprinzătorii sunt lideri si au abilitatea de a-şi adapta stilul la nevoile persoanelor	Realizarea scopurilor depinde si de alţii	Abilităţi de motivare şi direcţionare a altor persoane	Fazele de creştere timpurie şi de maturitate ale firmei
Intraprenorială	Persoane care se reunesc în cadrul unei organizaţii pentru a promova inovarea	Valorificarea abilităţilor în cadrul unei organizaţii prin dezvoltarea de unităţi autonome	Organizaţiile trebuie să incurajeze intraprenoriatul transformând managerii în întreprinzători	Abilităţi de sesizare a oportunităţilor şi de eficientizare a deciziilor	Fazele de maturitate şi de “schimbare” ale firmei

INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII SPECIFICE IMM

• 
  Componentele administraţiei publice având atribuţii privind sectorul IMM-urilor:
  
  • 
    Guvernul - Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC);
    
  • 
    Administraţia locală;
    
  • 
    Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională (ANDR);
    
  • 
    Agenţiile de dezvoltare regionale.
    
• 
  Organizaţii nonguvernamentale cu preocupări de bază în domeniul IMM-urilor:
  

• 
  Asociaţii de IMM-uri:
  
  • 
    Naţionale - Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR);
    
  • 
    Locale
    
• 
  Filialele locale ale organizaţiilor naţionale independente;
  
• 
  Camere de comerţ şi industrie;
  
• 
  Centre pentru dezvoltarea IMM-urilor;
  
• 
  Incubatoare de afaceri;
  
• 
  Societăţi specializate de consultanţă - Centrele pentru Afaceri şi Management de la Târgu Mureş şi Bucureşti cu asistenţă tehnică şi financiară din partea British Know-How Fund; Centrele de consultanţă în afaceri de la Sibiu, Arad, Timişoara, Târgovişte cu asistenţă tehnică şi financiară din partea Guvernului Germaniei; Centrul Româno - American pentru Excelenţă în afaceri - Bucureşti (program al Universităţii Politehnice Bucureşti - USAID).
  
• 
  Societăţi financiare.
  

COSTUL ÎN EURO SI TIMPUL MEDIU NECESAR ÎNFIINŢĂRII UNUI S.R.L. ÎN DIFERITE ŢĂRI

ŢARA	COST (euro)	TIMP (săptămâni)
JAPONIA	4000	3
EU (8)	1600	11
USA	500	1,5
FRANŢA	3400	6
ITALIA	2200	10
ISLANDA	1500	1
GERMANIA	1400	16
SUEDIA	1130	3
OLANDA	1000	12
ANGLIA	420	1
AUSTRALIA	340	1
SPANIA	330	24
IRLANDA	250	1

CAPITAL MINIM PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI S.R.L. ÎN DIFERITE ŢĂRI

ŢARA	CAPITAL (euro)
JAPONIA	20000		ITALIA	10000
EU (12)	11500		FRANŢA	8000
U.S.A.	0		ISLANDA	6150
GERMANIA	25000		SPANIA	3000
OLANDA	19000		FINLANDA	2500
BELGIA	18600		IRLANDA	2
GRECIA	18500		ANGLIA	0
AUSTRIA	18200		AUSTRALIA	0
SUEDIA	12000		ROMÂNIA	56

OPORTUNITATEA ECONOMICĂ

= o dorită stare viitoare, diferită de cea prezentă şi concomitent o credinţă a unei persoane (întreprinzătorul) că este posibilă realizarea sa cu succes. (H.Stevenson)
= necesitate şi/sau cerere potenţială de un produs sau serviciu, într-un anumit context, care prin identificare, luare în considerare şi satisfacere printr-un proces economic de către o persoană sau grup de persoane, poate genera profit în viitor. (O. Nicolescu)
Dimensiuni ale oportunităţii economice:

• 
  Economică
  
• 
  Psihologică
  
• 
  Contextuală
  
• 
  Prospectivă
  

SURSE DE OPORTUNITĂŢI:

• 
  Comerciale
  
• 
  Ştiinţifice
  
• 
  Tehnice
  
• 
  Juridice
  
• 
  Fiscale
  
• 
  Bancare
  
• 
  Informaţionale
  
• 
  Educaţionale
  
• 
  Manageriale
  

NR.	CATEGORII DE OPORTUNITĂŢI
1.	Operaţionalizarea unei invenţii
2.	Desprinderea sau separarea dintr-un produs sau serviciu existent
3.	Transformarea uni hobby într-o afacere
4.	Conştientizarea existenţei unui anumit client
5.	Descoperirea unei necesităţi a pieţei nesatisfăcute
6.	Dezvoltarea unor activităţi realizate în afara orelor de program de muncă
7.	Şansa de a întâlni şi recunoaşte o oportunitate de afaceri viabilă
8.	Expertiza sau competenţa profesională proprie