Academia de studii economice

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 404 Kb.
səhifə5/6
tarix23.11.2017
ölçüsü404 Kb.
1   2   3   4   5   6

STRATEGII ANTREPRENORIALE (MODELE DE AFACERI)

  1. Infiintarea unei noi firme (Start-up)

  2. Asocierea (Joint-ventures);

  3. Cumpararea unei afaceri deja existente (Acquisition)

- Preluare ostila (Hostile takeover)

  1. Fuziunea (Merger)

  2. Franciza (Franchising)

Procedura de înfiintare a unui SRL (in RO):

  • verificarea la Registrul Comerţului a acceptabilitaţii numelui ales;

  • intocmirea actului constitutiv al societaţii şi legalizarea acestuia la notar;

  • deschiderea unui cont si depunerea capitalului subscris la o bancă;

  • evaluare bunurilor şi a altor contribuţii nemateriale la capitalul firmei;

  • autorizarea constituirii societăţii de catre judecatorul delegat de pe langă Oficul Registrului Comerţului;

  • înscrierea acestuia în registru, publicarea privind înfiintarea;

  • eliberarea certificatului de înmatriculare;

  • înscrierea la organele administraţiei financiare;

  • eliberarea codului fiscal, obţinerea unor licenţe şi autorizaţii pentru desfasurarea activitaţii (autorizaţie sanitara de funcţionare);

  • autorizaţie din partea Primariei;

  • obtinerea autorizaţiilor (de mediu; de protecţia muncii; contra incendiilor;

  • autorizaţie privind protecţia licenţe de fabricaţie şi distribuţie pentru unele produse;

  • acorduri ale unor organe ale administraţiei publice pentru anumite activităţi (alimentaţie publică, turism, asistentă sanitară, învatamânt, editură etc.).

Actele necesare pentru a înfiinta o societate comercială :

  • actele de identitate ale viitorului asociat (dacă este vorba de un asociat unic) sau ale tuturor asociaţilor care înfiinteaza firma + cazierele fiscale (5 zile lucratoare).

  • Alegerea: obiectului de activitate (principal, cât şi secundare) al fimei, (conform CAEN); a denumirii societăţii: (minim 3 propuneri); a formei juridice de organizare;

  • Stabilirea capitalulul social si alegerea băncii la care se va deschide contul fimei;

  • Stabilirea administratorului societatii;

  • Dovada sediului (pentru sediu propriu: contract de vanzare-cumparare sau certificat de moştenitor), pentru spaţiu închiriat (contract de închiriere sau subînchiriere înregistrat la organele fiscale locale, în maximum 15 zile de la data semnării), un spaţiu asupra căruia există un contract de comodat (contract de comodat); pentru leasing imobiliar (contract de leasing imobiliar);

  • Declaraţie pe proprie răspundere (de îndeplinire a condiţiilor legale pentru deţinerea şi exercitarea calităţii exercitate in firma);

  • Declaraţii ale asociaţilor privind faptul ca nu au antecedente penale şi că îndeplinesc condiţiile prevazute de lege pentru a fi asociaţi şi administratori.

  • Redactare act constitutiv (contract de societate; contract de societate si statut încheiate sub forma unui înscris unic);

  • Chitanta pentru plata taxei/ obiect de activitate;

  • Dovada depunerii capitalului social (la CEC sau la la orice bancă, fie direct de catre întreprinzator, fie la cererea solicitantului, de catre Biroul unic).

  • Specimenul de semnatură;

  • Declaraţii pe proprie raspundere pentru avize: privind respectarea legislaţiei de protecţia mediului; privind respectarea legislaţiei de protecţia muncii; privind prevenirea si stingerea incendiilor; referitoare la condiţiile igenico-sanitare; din punct de vedere sanitaro-veterinar.

  • cerere de înregistrare a societăţii;

  • dosarul se depune la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comerţului.

În termen de aproximativ 4 de zile vor iesi actele de înfiinţare ale societăţii.

Actele de înfiinţare ale societăţii:

  • încheierea judecatorească de autorizare a funcţionării societăţii,

  • certificatul de înregistrare,

  • certificatul sau certificatele constatatoare care ţin loc de autorizaţii (în cazul în care nu se desfaşoară o activitate care să aiba un impact semnificativ asupra mediului).

Începand din acest moment firma îsi poate începe activitatea!!!

C. Cumpararea unei afaceri deja existente

  • AVANTAJE

    • se preia un model de afaceri deja testat;

    • exista o clientela formata care cunoaste localizarea afacerii;

    • reteaua de distributie este deja una formata;

    • costul de achizitie poate fi inferior altei forme de extindere a afacerii;

    • existenta unui personal familiarizat cu cerintele si specificul afacerii;

    • este favorizata creativitatea Iz.

  • DEZAVANTAJE

    • riscul achizitionarii unei afaceri in declin;

    • existenta unor relatii tensionate cu una sau mai multe categorii de steak-hold-eri;

    • riscul supraevaluarii si plata unui pret prea mare pentru afacerea achizitionata.

D. Fuziunea (Merger)

  • Motivatii specifice:

    • Defensive:

      • pentru supravietuire, in cazul: unei structuri deteriorate a capitalului; unei tehnologii uzate moral; pierderii unor furnizori; aparitiei unor produse superioare;

      • Pentru protectia impotriva: unei preluari nedorite; inovatiilor de produs ale altora; competitivitatii in declin.

    • Ofensive:

      • pentru castigarea: unei cote de piata superioare; pozitiei de leader pe piata; consolidare financiara; valorificarea talentului managerial;

      • pentru diversificare, in vederea: reducerii sezonalitatii activitatii; extinderea in plan international; dezvoltarii de planuri strategice multiple.


Fuziune si preluari de firme (comparaţie)


Fuziuni

Preluari de firme

Amiabile, realizate pe negocieri

Amiabile

Ostile

1. fără rezistenţa din partea fimei vizate

1. fără rezistenţa din partea fimei vizate

1. cu rezistentă din partea firmei vizate

2. plata prin schimb de acţiuni

2. plata cash sau prin schimb de acţiuni

2. plata cash

3. un singur ofertant

3. un singur ofertant

3. ofertanţi multipli

4. anunţ anticipat

4. anunţ anticipat pâna la un anumit grad

4. surpriza

5. managementul deţine o cota importanta în firmă

5. managementul deţine o cota importanta în firmă

5. managementul deţine o cota redusă în firma

6. firma ofertantă cu surplus de cash cauta o ţinta cu mari oportunităţi dar care are nevoie de cash

6. ţinta are performanţe deasupra mediei din industria respectivă

6. ţinta are performanţe sub mediei din industria respectivă




7. ţinta provine din industriile în crestere

7. ţinta provine din industriile mature




8. ofertanţii sunt probabil alte firme care caută noi oportunităţi de investiţii

8. ofertanţii sunt raideri


E. Franciza (Franchising)

  • Motivatii posibile:

    • produs sau serviciu cu o piata bine definita si o imagine favorabila;

    • Existenta unui brevet de inventie/ inovatie;

    • Existenta unei marci protejate puternice;

    • Un sistem de management financiar performant;

    • Un model de afaceri testat si validat etc.


PLANUL DE AFACERI

Reprezintă:



  • mijloc de auto-măsurare a viabilităţii şi profitabilităţii demersului antreprenorial de valorificare a oportunităţii economice;

  • instrument fundamental de previzionare a afacerii;

  • instrument major de finanţare a întregii afaceri;

  • bază pentru organizarea, coordonarea şi controlul proceselor ce decurg din demersul antreprenorial;

  • important instrument educaţional;

  • cel mai complet şi eficace instrument managerial;

Scopurile elaborării planului de afaceri:

  • determinarea profitabilităţii valorificării oportunităţii de afaceri identificate;

  • stabilirea principalelor repere de natură economică, financiară, managerială, de producţie şi de marketing prin care se construieşte de fapt afacerea;

  • obţinerea finanţării de la bancă;

  • obţinerea de fonduri de investiţii;

  • perfectarea de alianţe strategice cu alte firme;

  • obţinerea de contracte de cumpărare, îndeosebi de către firmele mici de la firmele mari;

  • implicarea anumitor persoane în realizarea unei noi afaceri;

  • facilitarea de fuziuni între companii sau a cumpărării altei firme;

Structura PA trebuie să reflecte :

    • scopul, respectiv declararea principiilor ce stau la baza desfăşurării activităţii;

    • obiectivele afacerii reprezintă veritabile jaloane pe drumul spre realizarea scopului firmei;

    • limitele, respectiv obstacolele ce stau în calea realizării obiectivelor;

    • obiectivele cantitative, exprimate în termeni concreţi (de regulă financiari) şi uşor de măsurat;

    • opţiunile de afaceri, respectiv căile de realizare a obiectivelor;

    • consecinţele estimate, aferente fiecărei opţiuni în parte;

    • analiza riscurilor şi aprecierea impactului acestora asupra consecinţelor anticipate;

    • formularea strategiei propriu-zise.


VERSIUNI DE PREZENTARE ale PA:

Versiunea Confidenţială – având ca destinatar: proprietarul, top-managerul, un potenţial cumpărător;

Versiunea Parţială – pentru creditori şi investitori; accentul în redactarea planului de afaceri cade pe structura capitalului şi pe fluxurile de numerar (cash-flow);

Versiunea Specifică – pentru un beneficiar specific în ideea de a satisface o anumită necesitate informaţională (manageri de sucursală, de regiune etc.);

Versiunea Generală – având ca destinatari: acţionari, analişti financiari etc.

Continutul PA trebuie modulat şi în funcţie de caracteristicile surselor de finanţare la care se apelează:

Ptr. Creditori – trebuie evidenţiate: garanţiile oferite, capacitatea financiară, contribuţia îz., caracterul (onestitatea) acestuia; creditorii sunt atraşi de riscul redus şi mai puţin de profiturile pe termen lung;

Investitorilor (individuali sau instituţionali) – decizia de finanţare este luată de 2 ori mai greu, pe baza unor investigaţii mult mai detaliate; interesaţi de profitabilitatea afacerii pe termen mediu şi lung (peste 10-15%, cât oferă de regulă firmele publice) şi acceptă un risc mai mare; aceştia insistă pe: identificarea şi definirea realistă a pieţei ţintă, dovada acceptabilităţii produsului sau serviciului oferit, protecţia dreptului de proprietate (asupra mărcii, licenţei etc.), pe previziuni credibile;

Fondurile de investiţii cu capital de risc - vizeaza afacerile cu randament ridicat (25-50%) şi cu o lichiditate ridicată a investiţiei, respectiv a acţiunilor deţinute; pun accent pe: competenţa şi experienţa îz., echipa managerială performantă, pe caracterul special al afacerii (unicate, licenţe, brevete, mărci înregistrate mai greu de imitat şi în mod deosebit pe un „exit” (ieşire) facil, respectiv posibilitatea de a ieşi uşor din afacere.

Altor potenţiali investitori (rude, prieteni, investitori amatori ) – de la care fondurile se obţin mai uşor şi mai rapid; aceştia au pretenţii modeste.

Din punct de vedere al dimensiunii (nr. de pagini) – P.A. poate fi:

  • sumar – are 10-20 de pagini şi se întocmeşte în cazul:

    • firmelor nou înfiinţate (fără istoric sau rezultate anterioare);

    • firmelor cu experienţă care propun un proiect de investiţii nou pentru diversificarea activităţii;

    • unui manager experimentat, care prin notorietatea sa şi succesul deja obţinut, nu este nevoit să furnizeze informaţii detaliate;

    • pentru reînnoirea unei linii de credit de valoare mică;

    • pentru dezvoltarea unui produs existent.

  • complet – are 20 –50 de pagini şi se întocmeşte pentru un necesar de finanţat mare;

  • detaliat – are min. 50 de pagini; este cel mai complex; se întocmeşte :

    • în ultima etapă de negociere cu finanţatorul;

    • în cazul proiectelor de investiţii de mare anvergură;

    • în cazul proiectelor de înaltă tehnologie.

Intreprinzatorul ezita adesea sa redacteze PA din:

  • lipsa unei pregătiri minime necesare;

  • lipsa unor cunoştinţe elementare privind forma, conţinutul şi modul de proiectare a unui plan de afaceri;

  • ignorarea eficienţei şi utilităţii unui plan;

  • - considerarea planului de afaceri ca pe o formalitate.


Inovarea şi creativitatea în procesul antreprenorial. Dreptul de proprietate intelectuală

Trăsături ale creativităţii



  • Creativitatea este o predispoziţie de a genera şi promova noul in toate formele sale

  • Creativitatea stă la baza inovării, care este, la rândul ei, motorul progresului şi cel mai important factor al competitivităţii

  • Inovarea este, de asemenea, o caracteristică definitorie a spiritului întreprinzător

  • Creativitatea este specifică omului şi prezentă la naştere

  • Nu toţi oamenii sunt creativi în egală măsură

  • Creativitatea se educă

  • Creativitatea poate fi stimulată, în special prin tehnici de grup

  • Inteligenţa superioară este utilă creativităţii, dar peste un anumit prag inhibă creativitatea

  • Creativitatea excelează în identificarea problemelor, comparativ cu soluţionarea problemelor

Procesul creativităţii

  • Procesul creativităţii cuprinde următoarele etape

    • Pregătirea

      • când se adună informaţii, se fac observaţii, se delimitează problema, se schiţează o ipoteză.

    • Incubaţia

      • preocuparea conştientă încetează şi căutarea se transferă în plan subconştient

    • Iluminarea

      • Se petrece în subconştient, se bazează pe inspiraţie sau intuiţie şi constă într-o cunoaştere sintetică, integrală, a soluţiei care elucidează toate aspectele problemei. Imaginaţia joacă un rol important

    • Verificarea

      • Constă în transformarea soluţiei intuite în soluţie aplicabilă efectiv

Vizionaţi prezentarea “Creierul Uman” (Ataşată)

Metode de stimulare a creativităţii

  • Citiţi paragraful “Creative problem solving” din Hisrich, cap. 5, pag. 144-148

Inovarea şi importanţa ei

Prin inovare se înţelege procesul de transformare a ideilor noi în rezultate comerciale prin utilizarea de noi procese, produse sau servicii în modalităţi mai bune şi mai rapide decât concurenţa.

Pentru a înţelege care sunt principalele tipuri de inovaţii, cum se recunoaşte în practică noutatea unui produs sau serviciu şi cum se clasifică noile produse, citiţi paragraful “Innovation” în Hisrich, Cap. 5, pag. 148-152

Pentru a înţelege dimensiunile interesului pentru inovare, citiţi “Manifestul” ambasadorilor europeni ai creativităţii şi inovării (document ataşat sub denumirea de Manifesto, versiunea în limba română)



Pentru a înţelege provocările ce stau în faţa politicilor publice la nivel european cu privire la inovare, citiţi (cel puţin) Introducerea şi paginile 7-9 ale documentului “Reviewing Community innovation policy in a changing world” (Ataşat)

Inovaţia sistematică

Conceptul de Inovaţie sistematică a fost introdus şi explicat de către Peter Drucker în lucrarea Innovation and Entrepreneurship.

Inovaţia sistematică = proces de veghe permanentă asupra "surselor de ocazii de inovaţii":

    • Neprevăzutul - succesul neprevăzut, eşecul neprevăzut, evenimentul exterior neaşteptat;

    • Incongruenţa dintre realitatea aşa cum este de fapt şi realitatea aşa cum se pretinde că este, sau aşa cum ar trebui să fie;

    • Necesitatea procesului, respectiv, situaţia în care o nevoie resimţită nu poate fi rezolvată prin soluţii "cunoscute";

    • Schimbările din structura industriei sau din cea a cererii, care, indiferent de cauzele care le-au generat creează ocazia introducerii de inovaţii cu riscuri relativ mici;

    • Schimbările demografice - o sursă evidentă de ocazii de inovare;

    • Schimbări în receptivitate dispoziţie şi înţelegere - ori, în termenii utilizaţi în prezentul referat, schimbări ale sistemului de valori şi ale stilului de viaţă;

    • Cunoştinţele noi, ştiinţifice sau ne-ştiinţifice, care permit obţinerea unor soluţii noi/inedite în combinaţie cu cunoştinţele deja acumulate

Principiile inovării

  • inovaţia trebuie să ţintească, de la bun început, supremaţia

  • inovaţia trebuie să răspundă unei nevoi existente, nu unei nevoi viitoare.

Peter Drucker despre inovare şi întreprinzători

  • "Toate acestea converg către dezvăluirea mai pregnantă a dimensiunii politice a firmei: succesul în afaceri impune adoptarea, în mod irevocabil, a unei mentalităţi de învingător, condiţia ieşirii din pluton fiind inovarea, iar premiul fiind reducerea considerabilă a restricţiilor impuse firmei şi a ameninţărilor pe care trebuie să le înfrunte aceasta.”

  • "Prin definiţie, întreprinzătorii transferă posibilităţile din zonele cu productivitate scăzută zonelor cu productivitate mai ridicată şi cu randament. Bineînţeles că există riscul de a nu reuşi. Dar dacă au un succes chiar moderat, veniturile vor fi mai mult decât suficiente pentru a compensa orice risc ar putea exista. Astfel, sistemul antreprenorial ar trebui să fie considerat mult mai puţin riscant decât optimizarea. Într-adevăr, nimic nu poate fi atât de riscant ca optimizarea posibilităţilor în zone în care cursul corect şi profitabil este inovaţia, acolo unde există deja posibilităţi de inovaţii. Teoretic, sistemul antreprenorial ar trebui să fie cel mai puţin riscant în comparaţie cu cea mai mare parte a metodelor riscante".

  • "Inovaţia este, într-adevăr, riscantă, dar... a nu inova, adică a apăra ziua de ieri, este mult mai riscant decât a face ziua de mâine.”

Date şi analize statistice privind inovarea

  • Temă:

Citiţi documentul “EIS_2008_Final_report” (Ataşat) pentru a observa poziţia României în Europa şi în lume în domeniul inovării şi poziţia Europei în lume, precum şi evoluţiile în aceste privinţe.

Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală



  • De ce este necesară protecţia proprietăţii intelectuale:

    • citiţi cel puţin punctele 1 şi 2 din documentul “An Industrial Property Rights Strategy for Europe 07 08” (Ataşat)

    • Citiţi articolul “Open source” din Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Open_source

  • Ideile nu sunt protejate ci numai forma (perceptibilă simţurilor) sub care acestea se materializează

  • Instrumente de protecţie (prezentarea sinoptică urmează)


Definiţia unor termeni utilizaţi în domeniul proprietăţii intelectuale

  • Know-how: un pachet de informaţii practice nebrevetate, ce rezultă din experienţă şi testare şi care este secret, substanţial şi identificat

  • Secret: ceea ce nu este cunoscut public şi nu este uşor accesibil

  • Utilitate: are o funcţie pentru care a fost creat

  • Originalitate: nu copiază ceva

  • Caracter individual: publicul îl poate deosebi de altele similare

  • Formă de expresie: orice fel de materializare

  • Invenţie: o soluţie tehnică la o problemă tehnică, o creaţie, un efort intelectual care produce un rezultat în domeniul tehnic.

  • Nu pot fi brevetate: descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele matematice, creaţiile estetice, reguli sau metode de activitate mentală, derularea jocului, derularea afacerilor (argumentul pentru descoperiri este ca acestea sunt deja parte din lumea fizică iar pentru celelalte lipsa caracterului tehnic.

  • Pas inventiv sau activitate inventivă: invenţia nu trebuie să fie o soluţie evidentă pentru cineva priceput în domeniul respectiv

  • Noutate: nu face parte din stadiul curent al cunoaşterii (orice este cunoscut publicului prin descriere scrisă sau orală, prin utilizare sau în orice alt mod)

Abrevierea denumirii unor organisme de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală

  • OSIM = Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

  • ORDA = Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

  • OEB (EPO) = Office Européen des Brevètes (European Patent Office)

  • OHIM (TM&D) = Office for Harmonization in the Internal Market (Trade Marks and Designs)

  • OMPI-TCB (WIPO-PCT) = Organisation Mondiale de la Propriété Intellectuelle - Traité de coopération en matière de brevets (World Intellectual Property Organization - Patent Cooperation Treaty)

Alte forme de protecţie

  • Acorduri de confidenţialitate

    • Citiţi paragraful “Trade Secrets” din Hisrich, Cap. 6, pag. 181-183

  • Protecţia împotriva concurenţei neloiale

ART. 21 Codul Muncii: Clauza de neconcurenţă

  1. La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă sa o plătească pe toata perioada de neconcurenţă.

(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de munca sunt prevăzute în mod concret activitățile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizației de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terții în favoarea cărora se interzice prestarea activității, precum şi aria geografica unde salariatul poate fi în reală competiție cu angajatorul.

(3) Indemnizația de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puțin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

(4) Indemnizația de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə