Academia de studii economice

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 404 Kb.
səhifə4/6
tarix23.11.2017
ölçüsü404 Kb.
1   2   3   4   5   6

Ignoranţa este o binecuvântare pentru intreprinzator. Mitul că prea multă planificare şi evaluare conduce inevitabil la probleme nu este viabil în condiţiile pieţei concurenţiale actuale, care reclamă planificare şi pregătire detaliate. Identificarea punctelor forte şi ale punctelor slabe ale afacerii, formularea unei strategii corecte, periodizarea corespunzătoare a activităţilor condiţionează succesului antreprenorial. Planificarea şi nu ignoranţa este emblema unui intreprinzator împlinit.

Intreprinzatorii vânează succesul dar au parte cel mai adesea de insucces. Este adevărat că mulţi intreprinzatori dau greş înainte de a avea succes. Insuccesul poate constitui însă o lecţie importantă şi primul pas către un viitor succes.

Intreprinzatorii îşi asumă riscuri exagerate (sunt nişte jucători). Deşi adesea pare că intreprinzatorul îşi joacă şansa pe o singură carte, acesta îşi asumă doar un risc calculat şi moderat. Majoritatea intreprinzatorilor de succes depun eforturi intense pentru a-şi planifica şi minimiza riscurile afacerii.

Întreprinzătorul performant personal (John Miner - 1997):

  • Nevoie de realizare (F.M.)

  • Dorinţă de feed-back la deciziile şi acţiunile sale (M)

  • Dorinţă de a planifica şi a stabili obiective (m)

  • Iniţiativă personală (M)

  • Consacrare personală în favoarea organizaţiei (M)

  • Credinţă intimă că aportul personal este esenţial (M)

  • Credinţă că munca trebuie bazată şi ghidată în primul rând de scopuri personale şi apoi de scopurile altora (F.M.)

Întreprinzătorul „supervânzător” (John Miner - 1997):

  • Capacitate de a gândi empatic (F.M.)

  • Dorinţa de a ajuta pe alţii (M)

  • Credinţa că procesele sociale sunt foarte importante (F.M.)

  • Nevoie de a avea relaţii intense cu alţii (m)

  • Credinţa că forţa de vânzări are un rol crucial în implementarea strategiei (M)

Întreprinzătorul - manager (John Miner - 1997):

  • Dorinţa de a juca rolul de lider al firmei (M)

  • Fermitate în decizii şi acţiuni (M)

  • Atitudine pozitivă faţă de autorităţi (M)

  • Dorinţă de a concura pe alţii (F.M.)

  • Dorinţa de putere (M)

  • Dorinţa de a ieşi în evidenţă (F.M.)

Întreprinzătorul expert (John Miner - 1997):

  • Dorinţa de a inova (M)

  • Ataşamentul faţă de idei (F.M.)

  • Credinţa că dezvoltarea noilor produse este crucială în realizarea strategiei firmei (M)

  • Inteligenţă (m)

  • Dorinţa de a evita sarcinile cu risc ridicat (M)

Tendinte:

  • Femei – intreprinzator:

    • motivate in general, de nevoile de independenţă şi realizare

    • au tendinţa de a fi mai flexibile echilibrate şi tolerante, mai realiste

    • mai puţin agresive şi mai uşor de convins, cu abilităţi mai reduse de conducere şi de rezolvare a problemelor

    • mai dependente de cei din jur şi acordând atenţie superioară acestora

    • Tendinţa spre comportamente etice este mai puternică

    • Decizia de demarare a afacerii la femei este mai complexă

    • Majoritatea femeilor furnizează singure, capitalul de pornire al afacerii lor.

    • mărimea acestora este redusă în termeni de câştiguri şi număr de angajaţi

    • se profilează cu predilecţie in domeniile serviciilor şi comerţului cu amănuntul.

  • Cyberintreprinzatorul: persoana care înfiinţează o firmă care are la bază aplicaţii de comerţ electronic şi a cărei activitate presupune exploatarea resurselor bazate pe tehnologia Internet, Intranet şi Extranet.




  • Exploatarea posibilităţilor oferite de reţeaua Internet

  • Motivarea personalului prin participarea la capitalul firmei

  • Monitorizarea permanentă a tehnologiilor şi a concurenţei

  • Utilizarea la maxim a aplicaţiilor IT

  • Buna poziţionare pe piaţă

  • Asigurarea măsurilor de securitate

  • Întreprinzătorul part-time

  • “Homepreneurs” (activităţi meşteşugăreşti, servicii, IT etc.).

  • “Copreneurs”

  • “Mompreneurs”

Diferenţe dintre întreprinzătorul „de ieri” şi cel „de azi”

  • şef – lider;

  • secretos – deschis;

  • bazat pe efortul propriu – bazat pe efortul echipei;

  • singuratic – parte a unei reţele;

  • viteză mare de decizie – efort de a construi consensul

CELE 10 „GREŞELI” FATALE PENTRU UN ÎNTREPRINZĂTOR:

  • Incompetenţă managerială

  • Lipsa de experienţă

  • Susţinerea unei idei de afaceri lipsite de viabilitate

  • Subcapitalizarea afacerii

  • Criza de lichiditate rezultată în urma unui management financiar defectuos

  • Absenţa unui management strategic al afacerii

  • Marketing insuficient şi ineficient

  • Incapacitatea de a controla creşterea afacerii

  • Amplasament necorespunzător

  • Lipsa de control asupra stocurilor


ETAPELE PROCESULUI ANTREPRENORIAL:

A. EXISTENTA OPORTUNITATII

    • determinata de: schimbari tehnologice, politice,legislative, demografice

    • factori: identificati de Schumpeter si Kirzner

B. DESCOPERIREA OPORTUNITATII

    • procesul descoperirii: limite ale preturilor, decizii antreprenoriale

    • cine descopera: acces la informatii, recunoasterea oportunitatii

C. DECIZIA DE EXPLOATARE A OPORTUNITATII

    • factori individuali: psihologici, nepsihologici

    • factori de mediu: industrie, mediul macro.

D. ACHIZITIONAREA RESURSELOR

    • probleme: asimetria informatiilor, incertitudinea

    • solutii: autofinantare, contractarea, mijloace pre si post-investitionale, legaturi sociale, comportament, semnalizare.

E. STABILIREA STRATEGIEI ANTREPRENORIALE

    • avantaje comparative: pastrarea secretului, bariere

    • proces: unelte de abordare a asimetriei si incertitudinii informatiilor.

F. PROCESUL DE ORGANIZARE

    • crearea organizatiei: proiectare, planificare, mod, decizii.

G. OBTINEREA PERFORMANTEI

Existenta oportunitatii

Descoperirea oportunitatii

Decizia de exploatare a oportunitatii

Achizitionarea resurselor

Stabilirea strategiei antreprenoriale

Procesul de organizare

Obtinerea performantei



Oportunitatea antreprenoriala :

= o situatie in care o persoana poate crea un nou cadru „mijloace-rezultate”(m-r) pentru recombinarea resurselor, despre care intreprinzatorul crede ca ii va aduce profit (Shane).
= o dorită stare viitoare, diferită de cea prezentă şi concomitent o credinţă a unei persoane (întreprinzătorul) că este posibilă realizarea sa cu succes. (H.Stevenson)
= necesitate şi/sau cerere potenţială de un produs sau serviciu, într-un anumit context, care prin identificare, luare în considerare şi satisfacere printr-un proces economic de către o persoană sau grup de persoane, poate genera profit în viitor. (O. Nicolescu)
A. Abordari privind oportunitatile

Kirzner - considera ca existenta oportunitatilor necesita doar accesul diferentiat la informatia existenta; oamenii utilizeaza informatia pe care o detin in scopul formarii credintelor referitoare la utilizarea eficienta a resurselor; din cauza lipsei de acuratete privind cadrul de luare a deciziei, oamenii comit erori la luarea deciziilor care pot conduce la crearea surplusurilor sau a minusurilor; prin solutionarea problemelor create de acestea oamenii pot obtine resurse, le pot recombina si pot vinde rezultatul recombinarii in speranta obtinerii profitului.

Schumpeter - pune accentul pe informatiile noi, generate de schimbarile tehnologice, politice, legislative, macroeconomice si sociale, informatii pe care intreprinzatorii le pot utiliza pentru a identifica noi forme, mai valoroase, de combinare a resurselor.

Practic, ambele tipuri de oportunitati sunt prezente in economie, chiar daca au efecte diferite.




OPORTUNITATI (O) IN VIZIUNEA LUI:

 

SCHUMPETER

KIRZNER

O rezulta din dezechilibru

O rezulta din echilibru

O necesita informatie noua

O nu necesita informatie noua

O este foarte inovativa

O este mai putin inovativa

O este rara

O este comuna, frecventa

O implica proces de creatie

O se limiteaza la identificarea oportunitatii


SURSE DE OPORTUNITAŢI

  • schimbările tehnologice – favorizează alocarea diferita a resurselor, in forme potenţial mai productive (exp. comunicaţiile înainte de apariţia Internetului); studii au demonstrat că industriile mai legate de evoluţia ştiinţei oferă mai multe O.

  • schimbările politice si legislative – face posibila realocarea resurselor in scopuri noi si mai eficiente sau care să permită redistribuirea bunăstării către noi categorii sociale; aceasta sursa de O nu are un efect direct asupra performantei firmelor infiintate;

    • efectele schimbărilor politice sunt vizibile indirect, în general prin creşterea nr. de firme nou create;

    • gradul de reglementare (legi, regulamente etc.) potrivit, determină de obicei o creştere a nr. de firme nou înfiinţate, dar în exces conduce la un efect invers; uneori intervenţiile legislative constituie O deoarece furnizează resurse (care cresc cererea) sau subventii (ce permit accesul la resurse a unor noi categorii de consumatori); apariţia unor legi noi creează O (exp. legislaţia privind protejarea mediului);

  • schimbările sociale si demografice: permit transferul de informaţii (intre oameni) privind modul în care au fost, sunt sau ar putea fi alocate resursele; creeaza potentialul pentru economiile de scara necesare manifestarii unor oportunitati; genereaza cerere suplimentara;

Trei categorii de forte, manifeste ca surse de O:

    • urbanizarea – faciliteaza:

      • transferul de inf. (datorita densitatii mari a populatiei);

      • Ofera, in mai mare masura, exemple (modele) de IZ care pot fi observati si de la care se poate invata;

      • creaza conditii pentru manifestarea economiilor de scala (populatie mare);

gradul de urbanizare este direct proportional cu nr. de firme infiintate;

aceasta sursa de O. are un efect pozitiv asupra performantei firmelor infiintate (datorita economiilor de scara si a unui nr. mai mare de O din care se poate alege; creste astfel probabilitatea de a alege O mai profitabile);

    • dinamica populatiei – respectiv prin:

      • dimensiune – daca e mare, duce la economie de scara;

      • crestere populatiei - printr-o cerere in crestere, ce conduce la cresterea O;

      • mobilitate – prin miscare, oamenii transporta informatiile in legatura cu afacerile de succes, dintr-un loc in altul;

    • infrastructura educationala – pentru ca institutiile educative deruleaza cercetari care genereaza noi informatii, deci noi oportunitati;

FORME IMBRACATE DE OPORTUNITAŢI potrivit lui Schumpeter

  • noi produse si servicii

  • noi piete (geografice)

  • noi materii prime

  • noi metode de productie

  • noi forme de organizare

B. DESCOPERIREA OPORTUNITATILOR

1. SISTEMUL PRETURILOR

Preturile contin informatii pretioase (despre actorii economici si modul de alocare a resurselor) dar au numeroase limite:

  • nu ofera suficiente informatii necesare utilizarii unor reguli riguros matematizate, pentru alocarea resurselor, in vederea creearii de noi produse si servicii, deoarece

    • contin doar anumite informatii care cu greu permit prognozele pentru noi produse;

    • nu ofera informatii despre productia si organizarea cerute de o tehnologie care nu a fost inca inventata, facand f. dificile deciziile cu privire la investitiile necesare;

  • nu furnizeaza informatii privind actiunile concurentilor, la intrarea unui nou actor pe piata.

2. PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR ANTREPRENORIALE

In consecinta, deciziile intreprinzatorului (IZ) nu sunt (si nu pot fi) optimizate deoarece:

  • preturile si cantitatile viitoare de produse ar trebui cunoscute;

  • chiar daca asemenea informatii ar exista, ele nu ar putea fi efectiv utilizate de participantii de pe piata; interpretarea lor ar fi diferita de la o persoana la alta;

  • perceptia fata de valoarea resurselor este de asemenea diferita, la momente de timp diferite.

Deoarece preturile nu contin toate informatiile pentru a lua decizii privind valoarea resurselor, oamenii isi dezvolta propriile pareri, credinte despre acestea. Astfel, IZ dezvolta noi cadre Mijloace-rezultate (m-r), generate fie de noi informatii (Schumpeter), fie de accesul diferentiat la informatia existenta (Kirzner) si esentiale pentru luarea deciziilor.

Asadar, IZ introduc informatii care nu sunt legate de preturi pentru a-si construi noi perceptii privind alocarea eficienta a resurselor, respectiv o noua relatie intre intrarile si iesirile care incorporeaza informatii neincluse in pret. Aceasta relatie se bazeaza pe convingerea ca resursele pot fi obtinute, transformate si apoi rezultatele (iesirile) pot fi vandute in profit. Asemenea convingeri sunt diferite de la o persoana la alta si de la perioada de timp la alta. Asta inseamna, fie ca o persoana are informatii diferite fata de ceilalti, fie interpreteaza diferit aceleasi informatii.

Pentru a crea noul cadru m-r, IZ trebuie sa-si foloseasca intens si creativitatea. Formandu-si opinii personale despre resurse, concurenta, nevoi ale clientilor etc., IZ-ul urmareste sa reduca astfel incertitudinea mediului. Deciziile sale, luate in timp real si in conditii de incertitudine, se pot dovedi a fi gresite. Tolerarea incertitudinii este o conditie necesara pentru obtinerea profitului. Daca detinatorii de resurse ar fi siguri de O, ar valorifica-o ei, eliminand orice profit pentru intreprinzatori.



C. ROLUL INDIVIZILOR IN DESCOPERIREA OPORTUNITATII

Procesul de descoperire a oportunitatii este unul cognitiv si este un act individual (care poate fi eventual, doar rafinat in colectiv).

O persoana si nu alta descopera o O, fie pentru ca are un acces mai bun la inf., fie este capabil sa o recunoasca inaintea celorlalti (avand toti aceleasi informatii).



  • accesul la informatii este favorizat de 3 factori importanti:

    • experienta de viata:

      • postul detinut poate expune la informatii si cunostinte valoroase in grade diferite

      • diversitatea experientelor (profesionale, de viata) – creste probabilitatea de a descoperi O.

    • cautarea de informatii – amplifica sansa de a indentifica o O.

    • structura retelelor sociale – interactiunile reprezinta modalitati pretioase de a culege inf.; prin legaturi sociale puternice, apartenenta la retele, pot creste cantitatea si calitatea inf. receptionate, viteza cu care acestea sunt primite;

  • recunoasterea oportunitatii este influentata de 2 factori:

    • capacitatea de asimilare (a cunostintelor despre piata si a modului in care poate fi servita) ajuta la identificarea mai buna a O.;

    • procesele cognitive (inteligenta, creativitate, perceptie prioritara a O. si apoi a riscului etc.).

DIFERENTELE INDIVIDUALE SI DECIZIA DE A EXPLOATA O.

Evident, IZ este cu atat mai dispus sa exploateze o O. cu cat asteptarile sale privind rezultatele demersului sau sunt mai mari.



Asteptarile sunt influentate de 3 cat. de factori:

  • factori non-psihologici (educatie, experienta profesionala (in cariera), varsta, pozitia sociala, costul de oportunitate)

  • factorii psihologici (motivatie, autoevaluare si autocunoastere);

  • natura oportunitatii (O), a industriei (domeniului) si mediului institutional;

FACTORII INDIVIDUALI (NON-PSIHOLOGICI) CARE INFLUENTEAZA VALOAREA OPORTUNITATILOR ANTREPRENORIALE

    • Costul de oportunitate; IZ potential compara valoarea utilitatii in cazul angajarii in demersul antreprenorial, cu costul de oportunitate aferent altor optiuni (exp.: a se angaja intr-o firma); cand costul de O. este mic sansa de a decide in favoarea valorificarii O creste si invers; costul de O. redus se leaga de venituri reduse si/sau de situatia de somer.

    • Statutul marital; in general, o persoana casatorita, avand sotia angajata (ceea ce reduce din incertitudinea demersului antreprenorial), are o inclinatie superioara catre valorificarea O., chiar in conditiile unor recompense estimate mai mici, decat o persoana necasatorita.

    • Educatia – inseamna un stoc mai mare de inf. si competente, deprinderi formate, superioare, ce favorizeaza sansele de reusita; evident, cu cat nivelul de educatie este mai ridicat cu atat inclinatia catre valorificarea O. creste; perceptia ca o noua afacere este un demers dificil scade prin educatie; nivelul de educatie ridicat influenteaza pozitiv si performanta firmei;

    • Experienta in cariera – permite dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor necesare afacerii, reduce incertitudinea si ridica asteptarile IZ pentru nivelul profitului; se refera la:

        • Experienta generala in afaceri;

        • Experienta in industrie (domeniu de activitate);

        • Experienta in demararea de afaceri (start up);

        • Alte modalitati de invatare(in general prin observarea celorlalti);

    • Varsta; se afla intr-o relatie nonlineara (curbilinie) cu disponibilitatea de exploatare a O.; varsta include efectul pozitiv al experientei (care creste odata cu varsta) si cel negativ ala costului de oportunitate si incertitudinii recompenselor care cresc simultan cu varsta;

    • Pozitia sociala se refera la:

      • statutul social; inalt amplifica disponibilitatea de exploatare a O.

      • legaturile sociale; intensitatea lor este direct proportionala cu accesul (direct sau indirect) la resurse si inf. (practici manageriale, ce este permis si ce nu, investitori potriviti, furnizori de incredere etc) ceea ce faciliteaza exploatarea O.

FACTORII PSIHOLOGICI SI DECIZIA DE EXPLOATARE A OPORTUNITATII (O.)

  1. aspecte de personalitate si motivatie

b) autoevaluare

c) caracterstici cognitive

Primele doua categorii sunt mai stabile in timp, in timp ce caracteristicile cognitive variaza semnificativ in timp si au o puternica dimensiune situationala.


a) Aspectele de personalitate si motivatie

Dimensiunile care influenteaza D de a expl. o O:

    • caracterul extravertit creste probabilitatea de expl. O.

    • caracterul agreabil (prietenos, flexibil, increzator cooperant, tolerant) are o inclinatie mai redusa catre expl. O.; IZ este, in general, o fire suspicioasa si mai curand sceptica;

    • nevoia de realizare (reusita)- intensa este corelata cu o probabilitate ridicata de expl. a O.;

    • asumarea riscului- o capacitate ridicata se coreleaza cu o disponibiltate mai mare de exploatare a O.

    • dorinta de a fi independent- mai mare, echivaleaza cu o probabilitate mai mare de a exploata O.;

b) Autoevaluarea

    • perceptia privind controlul (locus of control), reflecta convingerea unei persoane ca poate influenta mediul in care se afla; o persoana care considera ca are capacitatea de a influenta mediul (internal locus of control) va manifesta o disponibilitate superioara de exploatare a O.;

    • eficacitatea personala (abilitatea de a indeplini o anumita sarcina); este direct proportionala cu disponibilitatea de a exploata O.; este in general, superioara eficacitatii managerilor.

c) Caracteristici cognitive includ:

    • incredere ridicata in fortele proprii si in judecata personala- favorizeaza luarea deciziilor in conditii de informatii limitate;

    • reprezentativitate- reflecta vointa de a generaliza pornind de la situatii, evenimente simple care nu sunt reprezentative;

    • intuitie sentimentul ca ceva este adevarat fara a avea suportul informational necesar pentru a demonstra veridicitatea acestui sentiment;

DIFERENTE PRIVIND DOMENIILE (INDUSTRII) DE ACTIVITATE ANTREPRENORIALA

Doua persoane cu aceleasi caracteristici individuale pot lua decizii in functie de criteriul domeniilor de activitate (industrie) si distributia geografica a industriilor respective.

Industria influenteaza sansele de supravietuire ale noii firme!

Existenta legatura intre nivelul de expl. a O. si cele 4 dimensiuni ale cunoasterii intr-o industrie:



    • intensitatea cercetarii si dezvoltarii (C&D)

    • localizarea inovatiilor;

    • dimensiunea entitatilor inovatoare;

    • gradul de incertitudine al industriei (domeniului) - este invers proportional cu DEO.



Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə