Ministerul mediului şi gospodăririi apelor

Tabel nr. 2.2.1 Specii de animale şi păsări salbatice strict protejate pe teritoriul judeţului Ilfov

	Familia	Specia	Denumire populară	Convenţii internaţionale		Observaţii
animale mamifere	mustelidae	Lutra lutra	Vidra	Berna		comuna Cernica, oraşul Buftea
		Martes martes	jder de copac	Berna		comuna Braneşti
	Cervidae	Dama dama	Cerbul Lopatar	Berna		comuna Ciolpani, comuna Snagov
		Capreolus capreolus	Caprior	Berna		sat Scroviştea
păsări	Gaviidae	Gavia arctica	Cufundarul Polar	Berna	Haga	comuna Cernica
		Gavia stellata	Cufundarul cu guşa roşie (Cufundarul mic)	Berna	Haga	comuna Cernica
	Podicipedidae	Podiceps cristatus	Corcodel mare	Berna	Haga	comuna Cernica
		Podiceps nigricolis	Corcodel cu git negru	Berna		comuna Cernica
		Podiceps/tachybaptus ruficollis	Corcodel mic	Berna		comuna Cernica
	Phalacrocoracidae	Phalacrocorax pygmaeus	Cormoranul mic	Berna	Haga	comuna Cernica
		Phalacrocorax carbo	Cormoranul mare	Berna	Haga	comuna Cernica
	Ardeidae	Ardea cinerea	Stârcul cenuşiu (mic)			în judeţ
		Ardea purpurea	Stârcul roşu			comuna Chitila
		Botaurus stellaris	Stârcul mare (buhaiul de baltă)	Berna	Haga	comuna Cenica
		Egretta garzetta	Egreta mică			comuna Cernica, oraş Buftea
		Nycticorax nycticorax	Stârcul de noapte	Berna		în tot judeţul
	Anatidae	Cygnus olor	Lebada mută (Lebada Cucuiată)		Haga	în tot judeţul
	Accipitride	Accipiter nisus	Uliul păsărar			în tot judeţul
		Buteo buteo	Şorecar comun			în tot judeţul
		Circus aeruginosus	Erete de stuf			în tot judeţul
		Circus pygarcus	Erete sur			în tot judeţul
	Falconidae	Falco tinculus	Vulturelul roşu			în tot judeţul
	Laridae	Larus ridibundus	Pescaruş râzător			în tot judeţul
		Larus minutus	Pescaruş mic			în tot judeţul
		Larus argentatus	Pescaruş argintiu			în tot judeţul
	Sternidae	Sterna hirundo	Chira de baltă	Berna	Haga	comuna Cernica
		Chlidonias leucopterus	Chirighiţa cu aripi albe	Berna	Haga	în tot judeţul
		Chlidonias hibridus	Chirighiţa cu obraz alb	Berna		în tot judeţul
	Cuculidae	Cucullus canorus	Cuc			în tot judeţul
	Strigidae	Tyto alba	Striga	Berna		în tot judeţul
		Asio otus	Ciuf de pădure	Berna		în tot judeţul
		Athene noctua	Cucuvea	Berna		în tot judeţul
		Asio flammeus	Ciuf de câmp	Berna		în tot judeţul
		Strix aluco	Huhurezul mic	Berna		în tot judeţul
	Upupidae	Upupa epops	Pupăza	Berna		în totjudeţul

2.3. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI ECONOMICE

Populaţia

Municipiul Bucureşti reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, populaţia sa fiind de 1.924.959 milioane locuitori reprezentând circa 87% din populaţia regiunii, peste 16% din populaţia urbană a ţării, respectiv circa 10,1% din populaţia totală a României şi având o densitate de 8107,6 locuitori/km2. Populaţia judeţului Ilfov (283.409) locuitori, reprezintă numai 13% din totalul regional, acesta fiind situat în categoria judeţelor mici ale ţării cu o densitate de 176,8 locuitori/km².

Forţa de muncă

Prezenţa capitalei conferă Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov o forţă şi o dinamică economică superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi profesională de un standard mai ridicat. Cererea de forţă de muncă calificată a fost mai mare pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, astfel încât, corelat cu oportunităţile oferite de capitală – nivelul de viaţă citadin, cât şi prestigiu populaţia ocupată (în care predomină populaţia capitalei) prezintă un nivel mai ridicat de instruire şi calificare. În Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, la nivelul anului 2003, populaţia activă era de 991.000 persoane, din care: populaţia ocupată - 906.000 persoane, iar şomeri - 85.000 de persoane.

Tabel nr. 2.3.1 Populaţia ocupată civilă, pe activitaţi ale economiei naţionale (2003)

ACTIVITAŢI ECONOMICE	BUCUREŞTI (mii persoane)	ILFOV (mii persoane)
Agricultură, vânătoare şi silvicultură	8,3	39,9
Pescuit şi piscicultură	-	-
Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă	210,5 1,5 191,6 17,4	26,0 0,2 25,1 0,7
Construcţii	74,1	2,4
Comerţ	144,4	11,2
Hoteluri şi restaurante	16,8	1,4
Transport, depozitare şi comunicaţii	76,1	7,0
Intermedieri financiare	24,2	0,2
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii	109,4	7,5
Administraţie publică şi apărare	27,5	2,8
Învăţământ	54,5	3,5
Sănătate şi asistenţă sociala	42,3	4,0
Alte activităţi ale economiei naţionale	48,3	1,8

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2004.

Economia regională

Economia regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei, populaţia activă fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici. Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de după '90 a dus la pierderea a numeroase locuri de muncă, iar închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea forţei de muncă ocupată în industrie şi migrarea ei către sectorul terţiar. Ponderea populaţiei ocupate în servicii a crescut de la 53.1% în 1995 la 65,0% în anul 2003.

Comerţul, activităţile de depozitare, distribuţie, administraţie – gospodărie comunală, construcţii au avut o evoluţie rapidă, astfel încât regiunea se distanţează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni, în ciuda poziţiei geografice nefavorabile.

Una dintre cele mai semnificative trăsături ale creşterii economice din România în ultimii ani a fost creşterea importanţei dezvoltării Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov şi în special a Municipiului Bucureşti. Aceasta se aliniază tendinţei care afectează toate economiile de tranziţie, dar în România este mult mai evidentă datorită dimensiunilor mari ale ţării atât ca populaţie cât şi ca teritoriu.

Mediul economic al regiunii este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii mai dezvoltat decât în alte regiuni ale ţării. Cu 5471,1 milioane de euro investiţii străine directe atrase în anul 2003, ceea ce reprezintă 53,9% din totalul investiţiilor străine directe la nivel naţional, Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov se detaşează clar faţă de celelalte regiuni ale ţării, pe locul secund fiind Regiunea Sud-Est cu doar 10,9% din totalul investiţiilor străine directe. De asemenea, densitatea IMM-urilor (numărul de IMM-uri/1000 de locuitori) înregistrează în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov cea mai mare valoare din ţară, în anul 2003 existând 35,8% din totalul IMM-urilor la nivel naţional, cu 7,9‰ mai mult decât în anul 1998.

Potenţialul şi structurile economice sunt diferenţiate între judeţ şi municipiu: agricultura are o prezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov (37,1% populaţie ocupată în 2003), iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii (65,0%) şi industrie (25,2%). Aproximativ 95% din potenţialul agricol al judeţului Ilfov îl deţine suprafaţa arabilă, restul de 5% fiind ocupat cu pomi, vii, pajişti şi fâneţe.

Pe terenurile agricole se cultivă cu precădere următoarele plante: grîu, porumb, lucernă, orz, secară. Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a putea satisface nevoile crescânde de aprovizionare a capitalei, a consumului populaţiei judeţului precum şi pentru a asigura materia primă fabricilor de conserve din judeţ. Comunele în care legumicultura se află pe primul plan sunt: Nuci, Măgurele, Dărăşti, Berceni, 1 Decembrie, Vidra, Ciolpani, Gruiu. Suprafaţa agricolă a regiunii 8 Bucureşti – Ilfov este de 117965 ha.

Tabel nr. 2.3.2 Suprafaţa Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov

	Regiunea 8	Bucureşti	Ilfov
Suprafaţa totală (ha)	182115	23787	158328
suprafaţa agricolă (ha)	117965	5261	112704
păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (ha)	25936	611	25325
ape şi bălţi	6387	908	5479
alte suprafeţe	31827	17007	14820