Minut a dezbaterii publice a proiectului de hotăRÂre a guvernului privind aprobarea strategiei naţionale a locuirii
Yüklə 73,25 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- DIRECTOR GENERAL
Direcţia Generală Dezvoltare Regională şi Infrastructură M I N U T A DEZBATERII PUBLICE A PROIECTULUI DE HOTĂRÂRE A GUVERNULUI PRIVIND APROBAREA STRATEGIEI NAŢIONALE A LOCUIRII În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, în data de 10 noiembrie 2016 la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost organizată şedinţa publică având ca obiect dezbaterea proiectului de act normativ intitulat Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii. La dezbatere au participat:
Doamna Diana ȚENEA, Director General al Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură a deschis ședința dezbaterii publice asupra proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naționale a Locuirii: ”Doamnelor, domnilor, bună ziua! Vă mulțumim că participați alături de noi în acest demers de a realiza și a promova Strategia Națională a Locuirii în România. Apeciem foarte mult că sunteți atât de numeroși și că ați răspuns atât de repede invitației noastre. Sperăm să participați în continuare, activ, în acest demers al nostru, până la aprobarea strategiei și vă mulțumim foarte pentru sprijin și pentru înțelegerea faptului că acest proces a fost unul îndelungat, cu multe studii, pentru că dorim ca strategia să aibă impact asupra calității vieții oamenilor, în general [...]”. Domnul Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a mulțumit persoanelor prezente pentru participare la dezbaterea publică și a susținut un o scurtă prezentare a procesului de consultare și asupra situației locuirii în România: ”Vă mulțumesc mult pentru prezența dumneavoastră. Am ținut să facem această dezbatere pentru că am primit foarte multe mesaje pe percursul acestui an. Noi, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nu ne ocupăm doar de problematica locuirii, însă în această situație am primit foarte multe propuneri interesante, moderne, și soluții care au fost aplicate în alte state [...]”. În continuare, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a prezentat câteva date statistice referitoare la percepția locuințelor și a calității locuirii: ”[...] Dacă mă uit în studiile de acum, de sociologie, există un indicator pe care nu-l înțeleg. Adică îl înțeleg foarte bine, dar nu-nțeleg de ce... oamenii... se raportează așa la el. Este satisfacția față de propria locuință. Ne uităm în datele noastre și ne dăm seama că locuirea în România este precară. Adică avem un tip de precaritate, care este una din cele mai grave lucruri ale traiului de zi cu zi; ale vieții cotidiene, ale vieții sociale din România. Pornind de la supraaglomerare, la condițiile de calitate a locuirii ș.a.m.d. O să vreau să spun câteva lucruri despre asta. Dar dincolo de asta, atunci când îi întrebăm pe oameni, ne spun foarte... răspicat și clar. Peste 70% dintre oameni sunt mulțumiți de propria locuință. De ce? Pentru că-și asumă acest lucru, ca fiind o parte din proiectul lor personal; o parte din realizările... lor. Fiind dependentă aproape 100% de eforturile lor. Or, ca sociolog, știu că nu este așa. Și dumneavoastră, care sunteți interesați, specialiști în domeniul ăsta, cu siguranță că știți că nu este așa. Atunci când este vorba de locuire, suntem determinați... peste 90% din populație este determinată de anumite condiții pe care le găsești în societate sau care le influențează capacitatea lor de a gestiona partea aceasta domestică, să spunem așa [...].” Această dezbatere a fost organizată pentru a asculta și pentru a putea prelua ceva din această dezbatere, prentru că orice strategie este un document care trebuie mereu adus la realitate, luând în considereare faptul că în România, timp de 26 de ani, nu am avut o politică coerentă în ceea ce privește locuirea. Avem o situație paradoxală în ceea ce privește numărul de locuințe, raportat la numărul de locuitori și în conexiune cu migrația masivă din ultimii ani. Avem o piață neagră a chiriilor, care nu este reglementată foarte bine, care nu protejează chiriașii și, în același timp, nu aduce prin asta nici o regulă. Dar știm că avem peste opt milioane de locuințe și 7,2 milioane de familii. Asta înseamnă că avem un surplus de 16% de locuințe vacante care, într-un fel, nu sunt introduse în circuitul social care că, probabil, produc costuri, dar nu produc beneficii, sau care se deteriorează în acest timp. Deci suntem în situația de a găsi soluții pentru a stimula într-un anumit sens, o dinamică a locuințelor. Pe de altă parte, trebuie să valorificăm, potențialul existent. Este vorba și de o supraîncărcare financiară a populației. Nu avem o securizare foarte bună a dreptului la posesie și acest lucru afectează cadrul nostru general. Aș mai spune că aproape 90% din locuințe sunt destul de vechi, adică sunt construite înainte de 1989. Modificarea legii locuirii ar trebui să elimine și să interzică segregarea spațială. Vom dezbate și ideea de a nu mai vinde în viitor locuinţele ANL pentru tineri. Sigur că nu este o politică pe care o introducem de acum, însă schimbând legea, aceasta este o politică pe care o vom introduce pentru viitor, în următorii ani. În niciun caz nu schimbarea nu se va produce acum; nu este o chestiune care să-i ducă în alertă pe tinerii care în acest moment au făcut economii, sau şi-au planificat viaţa în aşa fel încât să-şi continue locuirea într-o locuinţă ANL. Dar, pe de altă parte, locuinţele ANL nu sunt adaptate nici în acest moment pentru o familie cu copii mai mulţi, pentru o dezvoltare a familiei. Deci, în mod normal, locuinţele ANL care se vor construi în viitor vor fi gândite în aşa fel încât să fie locuinţe pentru tineri pentru o anumită etapă, iar pentru viitor, în funcţie de resursele pe care le vom avea, plănuim să creştem în următorii ani de câteva ori fondurile pentru prima casă, pentru că acestea pot constitui condiţii normale de locuire pentru o familie care se extinde, o familie cu mai mulţi copii. De asemenea, am discutat şi am primit şi din partea publicului ideea de politici în domeniul subvenţionării pentru cazuri sociale, de chirii prin vouchere pentru locuire - chirii pentru tinerii angajaţi. Vom lucra cu specialiştii în finanţe asupra unor scheme de sprijin pe acest domeniu. În încheiere, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a mulțumit din participanților: ”[...] Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a avea un contact specializat cu dumneavoastră.”
”Mulţumim, domnule ministru. [...] Am s-o rog pe colega noastră, pe doamna Tarnovschi, să prezinte o sinteză a strategiei. Am pregătit şi un material scurt cu direcţiile de acţiune, ce am formulat, şi obiectivele, care se adaugă documentului care este în consultare publică. Dacă credeţi că mai aveţi nevoie de materiale, vă rugăm să spuneţi colegilor din primul rând, ca să multiplicăm şi să vă dăm. Mulţumesc frumos!” Doamana Daniela TARNOVSCHI, consilier Viceprim-ministru a prezentat obiectivele Strategiei Naționale a Locuirii și direcțiile de acțiune propuse: Strategia Națională a Locuirii prezintă o viziune până în 2030, planul de acţiuni fiind pe o perioadă mai scurtă, pentru că această strategie va putea fi revizuită şi vor putea fi introduse elemente noi. În momentul de faţă, are şase obiective mari:
”[...] Strategia are un scop care zic eu că este generos. Presupune asigurarea accesului la condiţii de locuire adecvate pentru toate categoriile de persoane până în anul 2030 - bineînţeles, prin identificarea măsurilor şi crearea instrumentelor necesare. Strategia, în momentul de faţă, are şase obiective mari. Doar obiectivul 1, pentru că este unul foarte generos şi se referă la revizuirea cadrului legal şi legislativ, a mai introdus încă cinci subobiective [...]”. Avem în vedere revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru acordarea unei locuinţe publice, ţinând cont de veniturile beneficiarilor, precum şi interzicerea locuirii în structuri nesigure. Vrem să interzicem segregarea spaţială, pentru că nu este sănătoasă pentru dezvoltarea unei societăţi şi ne dorim să trăim într-o societate incluzivă, în care să fie linişte şi să avem securitate când suntem pe stradă. Ne propunem un sistem de colectare a datelor cât mai detaliat și bine pus la punct, care să ne dea o imagine a nevoii de locuire, a problemelor care apar în sistem. Avem în vedere regimul juridic al situaţiilor de locuire informală, pentru că România încă se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte locuirea informală. În acelaşi timp, vrem să existe în legislaţie un procent minim de locuinţe din noile locuinţe construite care să fie disponibile pentru persoanele cu dizabilităţi şi vârstnici, deci locuinţe accesibilizate. Vrem să interzicem prin lege evacuările forţate din imobilele aflate în proprietatea publică a autorităţilor publice fără o consultare prealabilă a celor care vor fi evacuaţi şi fără ca aceste măsuri să fie urmate de asigurarea unor locuinţe alternative. Ca un prim subobiectiv al obiectivului mare, cu realizarea reformei legislative şi instituţionale, avem în vedere armonizarea legislaţiei privind locuirea cu metodologiile şi legislaţia privind urbanismul şi amenajarea teritoriului. Obiectivul nr. 2 se referă la asigurarea securității locuirii, în fața hazardurilor naturale și antropice, unde prima măsură este elaborarea unui plan de atenuare a riscului seismic pentru toate clădirile rezidențiale clasificate ca nesigure, adică o evaluare a clădirilor și o inventariere a acestora. În același timp, avem în vedere și furnizarea cazării temporare pentru persoanele care locuiesc în aceste clădiri care trebuie neapărat consolidate și dacă stocul de locuințe publice nu va permite relocarea în locuințe publice, atunci să se aibă în vedere o chirie subvenționată, sau vouchere pentru ca aceste persoane să-și găsească locuințe pe piața liberă a chiriei, pe perioada în care locuința lor este refăcută. În același timp, avem în vedere și modificarea programului pentru reducerea riscului seismic, în beneficiul persoanelor cu venituri mici, prin subvenționarea progresivă de la bugetul de stat a acestor lucrări pentru reabilitarea. Obiectivul nr. 3 este creșterea calității locuirii, deci acordarea de asistență tehnică și financiară a asociațiilor de proprietari pentru creșterea eficienței energetice și reparații structurale de îmbunătățire a aspectului, iar gospodăriile cu venituri reduse vor beneficia de alocații pentru efectuarea acestor lucrări pentru că, de obicei, veniturile lor nu permit așa ceva. Doi, este vorba de corelarea măsurilor privind eficienţa energetică cu cea de consolidare a clădirilor. Cele două programe ar trebui să meargă în paralel. Mai avem în vedere elaborarea unui program național pentru reabilitarea clădirilor și cartierelor istorice tocmai pentru a recupera ceea ce în timp, s-a pierdut: centrele istorice ale orașelor. Bineînțeles în cadrul planului de măsuri am prevăzut și continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală, a Programului național de investiții de interes public și social, a programelor de reabilitare termică, a programului de termoficare și, bineînțeles, Programul Operațional Regional. Obiectivul nr. 4 abordează problema persoanelor vulnerabile, deci, îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru această categorie de persoane prin acordarea de subvenții, vouchere pentru plata chiriilor sau utilităților pentru gospodăriile cu venituri reduse. Elaborarea unui program de modernizare a locuinţelor din zonele urbane şi rurale, pentru comunităţile marginalizate şi vulnerabile, după acelaşi model pe care îl are Programul Operaţional Regional - Axa 9. Elaborarea unui program naţional pentru sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale pentru combaterea insalubrităţii locuirii, în special petru persoanele foarte, foarte sărace. Prin obiectivul nr. 5 se are în vedere creşterea Fondului de Locuinţe Publice. Se prevede evaluarea programelor publice existente privind locuirea, deci colectarea de date periodice, pentru ca ministerul să vadă care este necesarul, care este stocul existent. Şi ultimul mare obiectiv: dezvoltarea pieţei locuinţelor. Este vorba de Programul de Garantare "Prima Casă". Ministerul Finanţelor Publice lucrează la o nouă strategie pe termen mediu pentru programul "Prima Casă". Totodată, se propune continuare aplicării cotei cota reduse de TVA pentru achiziţionarea locuinţelor private și se propune continuarea programelor privind asigurarea primelor de stat pentru îmbuătăţirea calităţii locuirii şi, bineînţeles, a programului de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar al ANL-ului.
O parte din măsurile pe care le avem propuse în strategie există şi în acest moment, însă nefiind foarte bine corelate, nu au rezultatele potrivite, pentru că, în mod evident, nu MDRAP are contribuţie exclusivă în domeniul locuirii, ci şi autorităţile publice locale care, presate, să spunem așa, de chestiuni legate de oportunităţi, au permis o oarecare dezvoltare haotică. Dar sunt convinsă că putem să vedem şi aspectele pozitive şi dezvoltarea, în tot acest demers al nostru. Domnul George FLONTA, Universitatea din Bucureşti a ridicat următoarea problemă: Având în vedere cea de-a şasea prioritate din cadrul programului de guvernare, şi anume adoptarea unui program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care au fost pașii făcuți în aceste 10-11 luni în acest sens? Domnul Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: Anul acesta MDRAP a lucrat la revizuirea cadrului legislativ în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă şi cred că Hotărârea nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în care fiecare dintre factorii implicaţi din zona guvernamentală, autorităţile locale şi tot ceea ce ţine de managementul situaţiilor de risc, au o definiţie foarte clară, ştiu foarte bine ceea ce vor face în viitor. În acelaşi timp s-a mărit de cinci ori bugetul în decembrie 2015 pentru reabilitarea locuinţelor cu risc seismic. Avem, în acest moment, peste 80 de obiective, în principal în Bucureşti, la care se lucrează, şi cred că vom finaliza lucrările. În acest an, pentru prima dată, se va consuma acest fond privind reabilitarea locuinţelor cu risc seismic. Pe de altă parte, avem un proiect de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, care se află în acest moment în consultare, într-un stadiu avansat – consultare interministerială. Am lucrat împreună cu Ministerul de Interne, cu DSU şi IGSU, în tot acest timp am avut foarte multe acţiuni comune pentru a schimba legislaţia şi pentru a perfecţiona modul de organizare inclusiv a unor exerciţii. Încă de la începutul mandatului meu, împreună cu ambasadorul Japoniei am stabilit un program de colaborare cu privire la măsurile de reducere a riscului seismic a clădirilor. Am invitat specialişti japonezi în România, beneficiind de deschiderea extraordinară a Japoniei pentru a împărtăşi cu noi aceste experienţe.
În calitate de chiriaș ANL și administrator al unuia dintre blocuri a salutat inițiativa propunerii acestei strategii, a menționat că aceasta este coerentă, însă una din principalele probleme este stoparea achiziționării apartamentelor ANL. ”[...] Am văzut că ați menționat că se va aplica locuințelor construite de ANL ulterior intrării în vigoare a modificărilor legislative, dar am dori să primim încă o asigurare în această direcție, cum că legea nu va fi retroactivă.” Domnul Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice A dat asigurări că legea nu poate fi retroactivă. Totodată, a menţionat că nu a fost stabilită cu exactitate perioada din care noile locuințe să nu mai poată fi achiziționate. ”Evident că aceasta pe măsură ce vom reuși și să creștem alocațiile bugetare pentru programul "Prima Casă" [...] prin care oamenii să își construiască locuințe după proiectul lor, după structura familiei - aceasta este filosofia noastră.” Domnul Răzvan NEAGOE, chiriaș ANL, oraș Azuga, jud. Prahova Al doilea punct menționat a fosta legat de construcția de noi locuințe ANL din banii rezultați din vânzările apartamentelor construite prin ANL. Problema ridicată a fost aceea a suportabilității avansului la achiziție pe care nu îl poate asigura oricine, plus un împrumut la bancă simultan, cu rata. Domnul Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Una din prevederile strategiei este dimensionarea pe viitor a formelor de ajutor, a prețurilor pentru chirii, sau pentru locuințe în funcție de venituri. Locuințele ANL în general, sunt locuințe cu suprafețe mai mici, gândite social. Referitor la cuantumul avansului la achiziționarea locuințelor, în special cel al locuințelor construite de către ANL, acest subiect rămâne în discuție. ”[...] Nici eu nu știu care a fost rațiunea, cum s-a calculat acest 15% din valorea locuinței. Cred că și prețul locuințelor la un moment dat, deși s-au mai făcut niște modificări pe parcurs, prețul locuințelor era destul de mare față de condițiile de locuit, pentru că locuințele ANL, în general, sunt locuințe cu suprafețe mai mici, nu sunt locuințe care să aibă... Au fost gândite social, nu au fost gândite ca să aibă un maxim de conform, să spunem, aceste tipuri de locuințe.” Domnul Răzvan NEAGOE, chiriaș ANL, oraș Azuga, jud. Prahova Al treilea punct menționat a fost referitor la acea rezervă de locuințe la care se face referire în strategie privind situațiile de urgență. Soluția propusă - strict legat de situațiile de urgență - un fond de locuințe mobile de tip container, care există în alte țări, de unde să se poată deplasa cu mijloacele autorităților de resort cu competențe în domeniu de urgență, pentru a nu avea sute de apartamente ținute goale pentru o situație care poate veni sau nu, într-un anumit loc. Doamna Elena TUDOSE, Institutul pentru Politici Publice București ”Cu tot respectul, [...] cred că documentul ar fi trebuit să se numească Strategia naţională a locuirii sociale. Îmi pare rău, dar în acest moment este disproporţionat accentul care se pune pe locuire socială, în detrimentul altor aspecte care ţin de calitatea locuirii şi de dezvoltarea pieţei de locuire în România, dacă vrem să ne conectăm la ceea ce înseamnă trendul Europei. [...]” Nu există în documentul strategic o justificare clară pentru creşterea fondului de locuinţe publice, creşterea în sensul construcţiei de noi locuinţe publice. Ajustarea nevoilor de locuinţe publice pentru acele persoane provenind din grupuri-categorii vulnerabile se poate face în interiorul fondului locativ existent, în măsura în care, în acest moment, aşa cum spuneaţi, există rezerve. Cu privire la obiectivul 6, un asemenea obiectiv nu poate fi discutat în absenţa unor actori extrem de importanţi, respectiv Ministerul Finanţelor, pentru că, dacă se propune dezvoltarea pieţelor, automat vor trebui discutate instrumentele financiare care să vină şi să sprijine dezvoltarea pieţelor de locuinţe, indiferent dacă aceste instrumente financiare sunt de natura subvenţiilor publice, sau sunt scheme de tipul celor prezentate. Referitor la aplicarea cotei reduse de TVA, programele privind asigurarea primelor de la stat, schemele de economisire de tip Bauspar, se consideră necesară testarea eficienţei acestor scheme. În concluzie, se simte nevoia unei reechilibrări a acestui document strategic, care să nu se îndrepte exclusiv la zona de locuire socială, ci şi la nevoia de dezvoltare a unor politici de locuire de calitate şi pentru alte categorii. Domnul Vasile DÎNCU, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ”[...] Cred că toate propunerile dumneavoastră sunt rezonabile şi recunosc într-un fel că există o deformaţie să zicem aşa sociologică a celor care lucrează în administraţie, să privească mai degrabă partea socială, decât să identifice mecanismele cele mai potrivite pentru a elibera statul de o parte din obligaţii, prin modalităţile pe care le are de a stimula piaţa liberă, de a sprijini naşterea unei pieţe cu adevărat.[...] Pe de altă parte, orice minister care nu este Ministerul Finanţelor Publice, să zicem aşa, dar nici MFP nu are libertate absolută, iar viitoarea dezbatere va fi cu dl. Ministru Dragoş PÎSLARU şi echipa lui, şi cu cei de la MFP, despre zona de Vest a României în care nu mai avem forţă de muncă, iar în acea zonă deocamdată nu mai putem face investiţii. Parteneriatul public privat se află în acest moment într-adevăr într-un fel de adormire, ca să zic aşa. Am discutat în acest an de mai multe ori cu reprezentanţii Parlamentului, chiar cu reprezentanţii partidelor politice, ca să accelerăm acest proces legislativ. Este vorba de o iniţiativă legislativă şi în acest moment de consolidare care se află în Parlament, şi care încearcă să corecteze ceea ce nu funcţionează în acest moment.[...] Noi ne-am aplecat şi asupra metodei Bauspar, care funcţionează foarte bine în câteva ţări anglo-saxone din Europa. Probabil că a fost definită legislativ mult mai precis la început.[...] Sigur că în legătură cu sistemul de impozitare al locuinţei, în acest moment, propunerile dumneavoastră vin oarecum în întâmpinarea unei discuţii pe care am avut-o cu cei de la Ministerul Finanţelor pe această zonă în general de impozitare. Am discutat situaţii de impozitare legate de infrastructura socială din localităţi, şi unele puncte din discuţie erau legate de asta. Vom propune, şi Ministerul Finanţelor are o idee privind modul în care putem să propunem, în funcţie de valoarea, aşa cum spuneaţi, nu în actualul sistem, care este destul de vechi şi destul de imprecis, mi se pare. Deci, acestea sunt lucrurile pe care am vrut să le spunem, sigur că un răspuns tehnic mai puteţi primi din partea colegilor mei care se ocupă de acest lucru.[...]”
La măsura privind stocul de locuinţe publice nu avem în vedere doar construcţia de locuinţe publice, ci este vorba şi de reabilitatea clădirilor, deci sunt mai multe aspecte care se au în vedere. În ceea ce priveşte suprafaţa minimă pentru locuinţele publice, dacă ne gândim, în Italia, o locuinţă socială în general are 52mp. La noi, calculele se fac per persoană, deci, în momentul de faţă o locuinţă socială trebuie să îndeplinească nişte criterii, nişte standarde de spaţiu, deci din acest motiv ne-am gândit la reducerea suprafeţelor pentru locuinţele publice. În ţările din Vest multe dintre spaţiile de locuit sunt mult mai mici decât ceea ce avem noi în România. Domnul Adrian DAN, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Cifrele prezentate trebuie actualizate. Suprafaţa pe persoană în România a crescut în anul 2003 la puțin peste 14mp și a crescut în ultima vreme, dar în continuare suntem la finalul clasamentului Europei. De asemenea, trebuie precizat faptul că nu 96,5% din români sunt proprietari, ci chiar 98% din stocul de locuinţe este în proprietate privată. Dna. Tarnovschi a răspuns, de ce trebuie să scădem suprafaţa locuinţelor construite. Câteodată, nu este de dorit acest lucru - de a micşora suprafaţa - dar sunt şi alte ţări care au adoptat o asemenea strategie. Dacă autorităţile locale care sunt responsabile cu distribuirea acestor locuinţe continuă acordarea discreţionară pe diferite criterii a acestor locuinţe. Doamna Daniela TARNOVSCHI, consilier Viceprim-ministru Se are în vedere ca în modificările legislative propuse, principal criteriu de acordare să fie venitul - deci, în modificarea legislativă, noua lege a locuinţei, acest criteriu să fie cel mai important, astfel încât să nu mai existe o libertate atât de mare a autorităţilor publice locale în crearea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale. Doamna Irina ZAMFIRESCU, Active Watch Dincolo de criterile de alocare a locuinţelor sociale, se observă pe site-ul Primăriei Generale, că din 2008 până acum, în mod exclusiv, tot ce a ţinut de utilizarea terenului public în Municipiul Bucureşti a vizat concesionare, uneori cu, alteori fără licitaţie publică a terenurilor pentru: extindere clădiri de birouri, mall multifuncţional, lucruri din această paletă. La nivelul Bucureştiului cel puţin, până acum practica a fost ca terenul să fie utilizat, înclusiv schimburi de teren între constructori. Asta vis-à-vis de facilităţi pe care ar trebui să le dăm constructorilor - ei beneficiază deja de nişte facilităţi - pentru că aveau PUZ-urile aprobate deja pentru proiecte imobiliare, bucăţi din terenurile pe care ei le-au prezent ca fiind construibile, de fapt s-au dovedit a fi neconstruibile şi cer primăriei schimb de teren, astfel încât primăria, şi prin această practică, fragmentează prin terenurile publice pe care ar putea construi locuinţe publice. În momentul de faţă, există la CNCD, în dezbatere publică, o strategie cu privire la obiectivele CNCD pe următorii cinci ani, au inlusiv o bucată pe locuire. În mare, coincid lucrurile, doar CNCD vine cu ceva în plus: finanţarea pentru persoane cu dizabilităţi şi persoanele vârstnice a accesibilizării locuinţelor. Dacă ajungem la exproprierea persoanelor pentru consolidarea clădirilor, vom ajunge în mod evident la o evacuare forțată a acelei persoane din respectivul imobil. Evacuarea forțată este prevăzută în lege, dar în instanță se folosește principiul garantării proprietății conform Constituției și de aceea nu funcționa de fapt. Există țări, ca Israelul, unde decizia de consolidare se ia cu 75% dintre locatari. Clădirele încadrate în clasa I de risc seismic peste trei etaje sunt considerate a fi pericol public. Nu există echivalență între pericol public și utilitate publică, nu există posibilitatea de utilitate publică, pentru situația de pericol public.
Poate nu sunt 7 milioane de familii, ci 7 milioane de gospodării în România, ceea ce poate să însemne gospodării cu trei generații acolo. Avem un indicator care indică faptul că 60% dintre tinerii între 20 și 36 ani locuiesc cu părinții, mulți dintre ei sunt oameni care lucrează, deci nu sunt asistați sociali. Rezultă că în stocul existent avem mai degrabă probleme decât oportunități. Poate se poate face ceva cu o parte din acele locuințe, însă nu știu dacă ele există ca atare. Doamna Daniela TARNOVSCHI, consilier Viceprim-ministru În toată strategia sunt nişte puncte care vor avea efect, nu imediat, în ceea ce priveşte creşterea stocului de locuinţe. Dar este mult mai uşor şi mult mai ieftin să construieşti în afara oraşelor, la periferie, însă în acelaşi timp, intervine o problemă foarte mare în economia oraşului - problema transportului. Dacă oraşul se tot extinde, vom avea probleme de infrastructură - infrastructură şcolară, sanitară etc. Domnul Cosmin Briciu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții În momentul în care retrocedează nişte locuinţe naţionalizate ar trebui să ofere locuinţe sociale, ceea ce nu se întâmplă. Sunt necesare pârghii pentru a ne asigura că se schimbă ceva în privinţa asta. Doamna Daniela TARNOVSCHI, consilier Viceprim-ministru Tot în sarcina autorităţilor locale cade rezolvarea acestei probleme. Încercăm prin o mai bună informare şi prin stabilirea unui cadru legal mai clar pe care ei trebuie să îl aplice în toate aceste condiţii, deci avem măsură pentru modificarea cadrului legal şi clarificarea criteriilor şi care se aplică în cazul persoanelor evacuate din proprietate privată. Şi trebuie să ne asigurăm în colaborare cu Ministerul Muncii că aceste persoane vor primi asistenţă la locuire. Există un stoc de locuinţe care ar putea să se facă cererea, dar nu sunt suficiente cereri. O problemă destul de complexă pe care încercăm să o abordăm în cadru legislativ şi încercăm să o abordăm în relaţiile pe care le avem cu Ministerul Muncii şi oricum este şi cumva abordată în strategia incluziunii sociale şi combaterea sărăciei a Ministerului Muncii. Domnul Victor COZIANU, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire În România rata de supraaglomerare este de peste 52%, una dintre cele mai înalte din UE, reflectată practic şi în calitatea locuirii atât în locuinţele publice, cât şi în cele private. Principala problemă, din cauza căreia care ne confruntăm cu rata de supraaglomerare, este faptul că majoritatea populaţiei nu-şi permite accesul la o locuinţă decentă, având în vedere preţurile foarte mari, nereglementate atât la locuinţele de închiriat, cât şi cele private. Domnul Cosmin Briciu, cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții Supraaglomerarea nu e chiar atât de mare, problema este că supraaglomerarea înseamnă câte persoane per cameră sunt. Problema este polarizarea, dar 1,2 în România nu este o tragedie, sunt nişte dezechilibre între anumite categorii de populaţie şi într-adevăr pe regiuni şi urban rual. De asemenea, dacă vorbim de locuinţele publice - sociale, încă nu avem o distincţie foarte clară. Doamna Daniela TARNOVSCHI, consilier Viceprim-ministru Încercăm să ghidăm autorităţile publice locale să elaboreze nişte planuri locale, să aibă în vedere unde se dezvoltă, cum se dezvoltă şi în acelaşi timp să le trimită către minister, deci să existe cumva o relaţie mai strânsă înre minister şi autorităţile publice locale prin acest instrument pe care îl impunem legislativ. Domnul Mihai MEREUŢĂ, Liga Habitat În paralel există grup de lucru pe locuire al Ministerul Muncii, la strategia Anti-sărăcie. În Pachetul Anti-sărăcie se discută probleme de locuire, există grup de lucru, există ANRE, grup de lucru pe eficienţă energetică şi strategie energetică în domeniu; total necoordonat programele MDRAP pe eficienţă energetică. Dacă am avea 30% fond locativ al statului, presiunea pe piaţa privată s-ar diminua. Totodată, sărăcia nu ţine de venituri. Există, la acest moment, mai multe programe pentru construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru chiriaşii evacuaţi şi ANL. Dar ideea este să facem o singură categorie de locuinţe publice, atât pentru cazurile sociale, cât şi pentru specialişti, ca să putem să susţinem mobilitatea, să avem un instrument mai flexibil şi să nu anatemizăm anumite zone, anumite categorii de populaţie.
Toate programele operaţionale au fost negociate din perspectiva atingerii prin acele programe operaţionale a 11 obiective tematice la nivelul agendei UE stabilite prin strategia 2020. Aşadar, faptul că în România există o acută lipsă de fonduri este o problemă. Din păcate, ea nefiind pe agenda UE, nu figurează ca obiectiv tematic, acesta fiind motivul pentru care nu s-a putut, cu toată disponibilitatea autorităţilor române care au negociat programele, nu s-a putut realiza programul operaţional dedicat locuirii. Ce s-a putut realiza, în marja unui obiectiv tematic care ar fi de incluziune socială şi de reducere a sărăciei, a fost introducerea în cadrul Regio - a programelor operaţionale 2014 - 2020, dar nu numai - a unor măsuri care să contribuie la reducerea acestui tip de sărăcie şi s-a considerat că pilonii incluziunii sociale sunt cei care ţin de acces la educaţie, sănătate, locuire şi ocupare. În acest context s-au putut introduce măsuri legate de locuire asociată, adică acelea care contribuie la incluziune socială. Nu putem să construim doar locuinţe sociale. Aceasta este o acţiune, dar neacompaniată de măsuri de ocupare, respectiv de infrastructură de economie socială, de măsuri de care ţin de infrastructura de educaţie şi servicii sociale, nu este acţiune eligibilă.
În încheiere, s-a accentuat solicitarea către participanți de a trimite MDRAP, pe e-mail, în următoarea săptămână, toate propunerile existente, în vederea definitivării documentului strategic. DIRECTOR GENERAL,Diana ŢENEAStr. Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, București Tel.: +4 0372 114 599, Fax: +4 0372 111 549, E-mail: dgdri@mdrap.ro www.mdrap.ro Yüklə 73,25 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
