Mircea Rusu Band Iarba verde de acasa Conținuturi: Competențe culturale

Mircea Rusu Band - Iarba verde de acasa

Conținuturi:

Competențe culturale: muzica folk, ”Cenaclul Flacăra”,

Competențe semantico-lexicale: sinonimie, polisemie; expresii idiomatice;

Competențe gramaticale: diftongi/triftongi, conjunctivul

Competențe pragmatico-discursive: comparația;

Competențe sociolingvistice: acte de limbaj: declarația, convingerea

Nivel CECR: A2

Timp aproximativ: 4 ore

De loc din satul Band, județul Mureș, Mircea Rusu își definește pasiunea fața de muzică încă din timpul școlii, absolvind de altfel Liceul de muzica din Târgu-Mureș. După etapa gloriei locale, se face cunoscut publicului din întreaga țara ca solist de muzică folk, la Cenaclul “Flacăra” și Serbările “Scânteii Tineretului”. Traversează țara dând concerte alături de cele mai importante grupuri ale timpului: Roșu si Negru, Sfinx, Iris, Holograf, iar după Revoluție, între 1990-1995, cunoaște cinci ani de glorie alături de trupa Compact, ca solist vocal, compozitor si textier. In 1995, se decide să revină la cariera solo, trecând totodată de la tiparul folk la nuanțele cântecului politic. Din cele 25 de piese noi, “Omu’ bun si pomu’ copt” rămâne în top.

În mai puțin de o lună devine cea mai difuzată și mai solicitată piesă – performanță atestată de un raport al companiei specializate “Musitech”. Albumul cu același titlu se vinde în peste un milion de exemplare și obține ”Discul de Aur”. Dar succesul nu îl ametește pe Mircea Rusu, ci mai degrabă îl sperie și îl face să-și autoimpuna o perioadă de retragere din viața concertistică. Din 1999 și până în martie 2002, Mircea Rusu a stat la Band, în satul său natal (integrându-se vîrtejului politic și având funcția de primar), unde a plăsmuit noi cântece, în același registru aducător de succes. (adaptare după http://musicmix.rol.ro/artisti/bio/Mircea-Rusu-Band/) Albumul ”Iarba verde de acasă” și melodia eponimă a apărut în anul 2002, la casa de discuri Fundația Phoenix. Piesa este scrisă și interpretată de Mircea Rusu cu sufletul unui adevărat român, punându-se în muzică și vers ”atâta dragoste cinstită pentru pământul și sufletul neamului!” cum subliniaza A. Gherghel (http://mircearusu.blogspot.com/2011_04_01_archive.htm), încât nu asculți cântecul, ci îl trăiești, împărtășindu-te cu esența și profunzimea folclorului românesc.

Viața și cariera muzicală a lui Mircea Rusu este marcată pozitiv de ”Cenaclul Flacăra” înființat de poetul Adrian Păunescu, „părintele cu cei mai mulţi copii din România” cum spunea marele nostru poet Nichita Stănescu.

(Adrian Păunescu și Nichita Stănescu la Cenaclul Flacăra) Adrian Păunescu ne mărturisește că Cenaclul „ s-a născut din iniţiativa mea, pe fondul unei dorinţe generale printre artişti, oameni ai cuvântului şi ai muzicii. Am participat la întâlniri cu aceştia, după revenirea mea din America, unde am studiat un an şi de unde m-am şi molipsit de dorinţa de a spune în mod liber idei, de a comunica sentimente. Erau persoane din generaţia mea, din promoţii mai mult sau mai puţin cunoscute, Florian Pittiş, un actor cunoscut, vechi iubitor de poezie - făcusem împreună planuri despre cum să descreţim frunţile şi să lărgim marginile posibilului - Tudor Gheorghe, Doru Stănculescu... fiecare dintre ei reprezenta ceva. Mai erau poeţii Dorin Tudoran şi George Stanca. – Cenaclul. Am dat cuvânt acestei iniţiative şi ideea mea iniţială era aceea de a solidariza lumea culturii în jurul unor idei care păreau periclitate. De aceea am şi făcut întâlnirea cu oameni de vârf ai culturii româneşti, Şerban Cioculescu, Sabin Bălaşa sau Geo Dumitrescu. La începuturile lui, Cenaclul avea un caracter mai degrabă de dialog, apăreau şi cântăreţi, mulţi dintre ei necunoscuţi, mai puţin rulaţi la Radio şi Televiziune şi ne-am regăsit într-un ideal omenesc şi artistic.	N-am avut prejudecăţi şi au putut să se exprime toate personalităţile care au dorit s-o facă şi, mai ales, aceasta era esenţa, Cenaclul a fost deschis pentru toţi necunoscuţii talentaţi.” Fenomen cultural al anilor ‚’70 – ’80 acest Cenaclu „a fost un laborator care a produs tot timpul cantece foarte bune. Ele se confundau cu acea generație, erau embleme ale sufletului acelei generații, aveau ceva din drama zilelor pe care le trăiam” (Victor Socaciu, component al Cenaclului Flacăra). De la poezia compusă de însuși Adrian Păunescu (uneori și instant, pe scenă) și până la versurile recitate din poeziile poeților consacrați, de la muzica timid îngânată de debutanți anonimi, care urcau pentru prima dată pe scenă și până la unele piese deja cunoscute ale unor formații sau grupuri muzicale și ale unor soliști deja afirmați, Cenaclul Flacăra a delectat publicul cu muzică începând de la melodii populare și până la muzică clasică, folk și rock.
Entuziasmul și speranța tinereții se transformă pentru marele poet și patriot într-un gust amar, obosit de a aștepta ieșirea țării și a poporului din această veșnică stare de tranziție: „ Cele mai grave lucruri apar atunci când nu se mai pot recupera. Aş vrea să reţineţi, ca o metaforă oarecum finală, că un cristal se construieşte greu şi se sparge uşor. Muncesc enorm şi îşi pierd sănătatea oamenii care-l fac, şi unul îl scapă şi se sparge. Aşa suntem noi, o ţară care s-a construit în milenii, care a avut şi momente de mare demnitate şi care este în curs de a deveni cioburi”		(Interviu cu Adrian Păunescu, Revista „Taifasuri” - http://taifasuri.ro/taifasuri/la-taifas/3562-adrian-paunescu-parintele-unei-generatii-de-artisti-nr276-sapt24-30-iun-2010.html

Și poezia lui Adrian Păunescu și muzica lui Mircea Rusu reprezintă adevărate declarații de dragoste față de acest pământ numit de Papa Ioan Paul al II-lea „Grădina Maicii Domnului”. O țară ce își are rădăcini adânci în istoria lumii, fiind urmașii tracilor, cum spune Herodot în „Istorii”, „cei mai numeroşi după inzi” precizând în aceeași operă că „dacă ar fi şi uniţi ar fi cei mai puternici”. Pe geţi, strămoșii dacilor, îi caracterizează ca fiind „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. (Adaptare după site-ul http://revista-epoca.com/in-raspar/george-anca-„planul-lui-dumnezeu-si-gradina-maicii-domnului“/)

„Iarba verde de acasă” este o reprezentare a sentimentului cel atât de românesc de „DOR”, sentiment al ruperii sufletului care tânjește după locul sacru al nașterii sale. Un spațiu „mioritic” cum ar spune Lucian Blaga, în care munții își dau mâna cu dealurile, râurile „cu apă lină”, câmpiile bogate și cerul mai albastru decît oriunde.

Cu un relief foarte divers (28% este format din munți, 42% reprezintă dealurile și podișurile, 30% câmpiile), România este una dintre țările în care călătorul mai poate găsi păduri imense, și așezări rurale de o odihnitoare sălbăticie. Bogăția subsolului a atras dintodeauna invadatori, investitori... făcându-l pe poetul Octavian Goga să scrie : „Munții noștri aur poartă/Noi cerșim din poartă-n poartă”

Activitatea 1. a. Ascultați cântecul „Iarba verde de acasă” conectându-vă pe unul dintre site-urile: http://www.youtube.com/watch?v=G9fXbJ1tFIg; http://www.youtube.com/watch?v=pLbK43HWKL0.

b. Ce semnificație are titlul cântecului? Care sunt sentimentele pe care vi le evocă melodia și versurile acestei piese muzicale după o primă audiție?

c. Care este tematica piesei muzicale?

d. Faceți analogie cu alte cântece având aceeași tematică din patrimoniul interpretativ național sau internațional.

Activitatea 2. Organizați bulinele de mai jos în așa fel încât să obțineți enunțuri logic și cultural adevărate. Puteți obține mai multe variante de răspuns.





Activitatea 3. Alegeți răspunsul corect dintre variantele de mai jos:

1. 
   Mircea Rusu și-a lansat cariera muzicală națională la:
   

1. 
   Liceul de Artă din Târgu Mureș
   
2. 
   Pe scena centrului cultural din satul natal
   
3. 
   În cadrul Cenaclului „Flacăra”
   

2. 
   Cântecul „Iarba verde de acasă” este o melodie:
   

1. 
   Rock
   
2. 
   Muzică folk
   
3. 
   Muzică populară
   

3. 
   Cenaclul „Flacăra” a fost înființat de:
   

1. 
   Adrian Păunescu
   
2. 
   Nichita Stănescu
   
3. 
   Tudor Gheoghe
   

4. 
   Conducătorul Cenaclului „Flacăra” a fost supranumit:
   

1. 
   „părintele talentelor din România”
   
2. 
   „părintele cu cei mai mulţi copii din România”
   
3. 
   „părintele disidenților”
   

Activitatea 4. Identificați autorul versurilor și poemul din care fac parte versurile „Munții noștri aur poartă/Noi cerșim din poartă-n poartă”, ajutându-vă de Internet sau de o istorie a poeziei românești.
Activitatea 5. Scrieți unei persoane apropiate (părinți, rude, prieteni) o carte poștală în care să vorbiți despre frumusețile naturale pe care le-ați văzut în timpul unei vizite în România.

Formulă de adresare (Dragă mamă/tată/prietene/Maria…) CONȚINUT Formula de încheiere (Cu drag/te îmbrățișez/cu prietenie…) Dată, loc

(spațiu timbru) Numele și prenumele destinatarului ----------------------------------------------- adresa ----------------------------------------------- ----------------------------------------------- ----------------------------------------------- -----------------------------------------------

Activitatea 6. Ascultați încă o dată cântecul conectându-vă pe site-urile indicate mai sus și completați punctele de suspensie cu cuvintele care lipsesc:

Iarba verde ………………… Să mă rătăcesc prin lume …………... (BIS) Numai Dumnezeu mă știe Cât …………………………., Râule cu apa lina! Las' ………………………… Câte-am îndurat Azi mi-e sufletul ca o zi senină, ................................................... Iarba verde de acasă ………………….. prin lume nu mă lasă. (BIS) Nu mă latră nici …………………, Pietrele mă știu Și prin lumea ………………………. Știu acum că niciodată Nu e …………………………. Să te strig pădure și să-mi faci cămașă, Fă-mi din umbra ta cămașă!

………………………. de acasă Să mă rătăcesc ………….. nu mă lasă. (BIS) Heeeeeeeeiii!!! ……………………………… Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă. Stau acum ………………………….. Cerul de pământ, Cu lumina sunt de-o seamă. Nu mai rătăcesc prin lume Ca ............................................. De oriunde-aș fi glasul lor mă cheamă, Rădăcinile ………………….. Iarba verde de acasă …………………………………………….. (x 4)

Activitatea 7. Faceți ipoteze asupra locului unde ar fi putut fi făcută această fotografie. Justificați ipotezele pe care le-ați propus.

Activitatea 8. Imaginați-vă că sunteți un agent de turism și trebuie să promovați o regiune din România. Creați un afiș publicitar sugestiv, folosindu-vă printre altele și de un bagaj lexical asemănător celui din cântec precum: iarbă, a hoinări, munte/munți, râu, vale, cer albastru, codru verde, aer pur, etc.
Activitatea 9. După ce ați reușit să cunoașteți bine cuvintele din cântecul propus, interpretați-l la rândul dumneavoastă, sprijinindu-vă pe suportul karaoke de la adresa următoare: http://www.youtube.com/watch?v=pg8QteB4feI.
Activitatea 10. Textul de pe suportul karaoke a fost scris cu ortografia anterioară ultimei refome ortografice a limbii române. Reluați secvența karaoke, opriți pe „pauză” după un grupaj de versuri și transcrieți cuvintele care au aceste caracteristici conform noilor reguli.
Să ne amintim că....

În 1904, plenul Academiei Române, considerând mult prea grea această regulă a folosirii fonemului â, a simplificat-o astfel: „sonul î se scrie cu â în corpul cuvintelor (cânt, vând, român, etc.) și cu î la începutul lor (înger, îndoit, însă, etc.)”. În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera  în loc de Î în anumite poziții ale cuvintelor (grafie identică variantei ortografice din 1904) și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți în loc de sînt, sîntem, sînteți. La vot au participat toți membrii Academiei, indiferent de specialitate. La momentul respectiv Academia avea doi membri lingviști: Ion Coteanu, care s-a abținut, și Emanuel Vasiliu, care a votat împotrivă.

Exercițiul 1. Versurile afișate pe Internet conțin o mulțime de greșeli de ortografie, în special în ceea ce privește folosirea diacriticelor românești. Lipsa acestora poate duce la anumite ambiguități.

1. 
   Corectați cuvintele cântecului în așa fel încât să se potrivească regulilor ortografice româneși.
   

Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS Numai Dumnezeu ma stie Cat am colindat, Raule cu apa lina! Las' sa treaca de la mine Cate-am indurat. Azi mi-e sufletul ca o zi senina, Sufletul mi-e zi senina. Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS Nu ma latra nici un caine, Pietrele ma stiu Si prin lumea cea trufasa.. Stiu acum ca niciodata Nu e prea tarziu Sa te strig padure si sa-mi faci camasa, Fa-mi din umbra ta camasa!

Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. BIS Heeeeeeeeiii!!! Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prin lume nu ma lasa. Stau acum sa se uneasca Cerul de pamant, Cu lumina sunt de-o seama. Nu mai ratacesc prin lume Ca o frunza-n vant. De oriunde-as fi glasul lor ma cheama, Radacinele ma cheama. Iarba verde de acasa Sa ma ratacesc prïn lume nu ma lasa. x 4

2. 
   Identificați ambiguitățile posibile care ar putea să apară în lectura cuvintelor următoare : fata, fete, scoala, rata, mata, cos, cocos, tai, vita. Pentru a ridica ambiguitățile, căutați în DEX definiția cuvântului scris fără diacritice și a celui în care acestea sunt folosite corect, după care construiți contexte adecvate fiecărei variante corecte.
   

Exercițiul 2. Identificați sensurile omonimice și polisemice ale cuvintelor cocoș, coș, viță. Construiți fraze capabile să contextualizeze sensurile diferite ale acestora.
Exercițiul 3. Pronunțați corect cuvintele: iarba, seamă, cheamă, mi-e, stau fiind atenți la pronunția interpretului cântecului. Ce observați? Care sunt diferențele de pronunție în raport cu limba maternă a dumneavoastră?



Să ne amintim că....
Una dintre dificultățile pronunției cuvintelor din limba română constă în existența unor particularități fonetice care impun pronunțarea legată a unor vocale, numite diftongi și triftongi. Celelalte limbi de origine latină nu împărtășesc în general această particularitate.

• 
  Grupul de sunete compus dintr-o vocală şi o semivocală pronunţate în aceeaşi silabă, se numește diftong. Această caracteristică de pronunție se produce atât în interiorul cuvântului cât și între două cuvinte care sunt legate prin cratimă (liniuță de unire): să-i (scriu), mi-e (dor), ți-am (spus), așa-i, nu-i (rău)
  

diftong	exemplu	diftong	exemplu
ea [ȩa]	Măsea, cheamă, dimineață	ii [i į]	Farfurii, apropii, fii, stii
eo [ȩo]	Vreo, vreodată	ăi [ă į]	Tăi, măi, răi, călăi
oa [ǫa]	Oală, școală, șoapte	îi, âi [î į, â į]	Îi (dai), câine, pâine
ia [įa]	Iarbă, a tăia, chiar	ua [ųa]	Cafeaua, laleaua, ziua
ie [įe]	Iederă, ieși, femeie, caiet	uă [ųă]	Ouă, plouă, nouă, rouă
io [įo]	Iod, creion	au [a ų]	Sau, purtau, august
iu [įu]	Iute, știucă, Giurgiu	ău [ă ų]	Rău, călău, său, hău
ai [a į]	Stai, tramvai, haină, mălai	eu [e ų]	Fileu, leu, Dumnezeu, greu
ei [e į]	Vrei, trei, chei, ulei	iu [i ų]	Fiu, hazliu, pustiu, știu
oi [o į]	Poimâne, Dorohoi, puhoi	ou [o ų]	Cadou, nou, ou, bou, birou
ui [u į]	Cuib, uite, pui, Vaslui	îu, âu [î ų, â ų]	Râu, brâu, pârâu

Remarcă: ȩ, ǫ, ų, į = semivocale (valoarea lor fonetică este mai redusă; se citește mai scurt)

• 
  Grupul de sunete compus dintr-o vocală (V) şi două semivocale (S) pronunţate în aceeaşi silabă, se numește triftong. Această caracteristică de pronunție se produce atât în interiorul cuvântului cât și între două cuvinte care sunt legate prin cratimă (liniuță de unire) și pronunțate în aceeași silabă: şi-au (jurat); mi-ai (dat); mi-au (adus), ne-au (luat).
  

eai [ȩaį]	Fugeai, credeai, ligușeai
eau [ȩaų]	Dădeau, credeau, făceau
iai [įaį]	Construiai, suiai, tăiai
iei [įeį]	iei, piei,
oai [ǫaį]	Franțuzoaică, leoaică, puștoaică
ioa [įǫa]	Inimioară, lăcrămioară, aripioară

Remarcă: Totuși, în anumite cazuri apare hiatul care se definește ca o diferențiere silabică între două vocale alăturate. Fiecare vocală își păstrează valoarea intactă și formează centrul silabei (ceea ce nu se poate întâmpla în cazul semivocalei). Remarcați modul de despărțire în silabe a cuvintelor : o-rân-du-e, ca-i-să, a-e-ro-port, al-co-ol, fi-in-ţă, mi-e (pronume), i-e (bluză românească), i-de-e: po-e-zi-e; res-pec-tu-os; sca-un
Exercițiul 4. Faceți diferența fonetică (de pronunție) între perechile de mai jos; despărțiți cuvintele în silabe

Mioara	inimioara	a voi (vb)	voi (pron)
mi-au (trimis)	Miau! (interjecție)	iubire	viul
Ion	Iod	oază	Boa (șarpe)
realitate	reazem	iederă	ie (bluză)
Italia	Ialta	háină (subst.)	haínă (adj.)
automat	august	neon	vreodată

Exercițiul 5. a. Explicați sensurile expresiilor: las' să treacă de la mine, a fi de-o seamă, a fi ca o frunza-n vânt

2. 
   Completați punctele de suspensie din expresiile de mai jos cu cuvinte pe care le regăsiți și în textul cântecului, în așa fel încât să reîntregiți expresia idiomatică, după care explicați sensul lor :
   

...................... trece, .......................... rămân

cât e .......................... și ................................

................................... rea nu piere

a aduce (la) ........................................

așa/acum mai vii .................................................

a avea ..................................................undeva

Exercițiul 6. a. Potriviți elementele din cele două coloane în așa fel încât să identificați și să reconstruiți proverbul sau zicătoarea inițială.

1	Fie pâinea cât de rea,	A	ca apa lină
2	Mai bine să cazi din picioare,	B	de îngheață apele
3	Ţara arde,	C	decât oricare alta.
4	A fi domn e o-ntâmplare,	D	piatra tot în vad rămane
5	Viaţa fără nici un prieten e	E	decât o firmă mare străină.
6	E de preferat un inamic pe față,	F	după cum pasărea e pentru zbor.
7	Prietenul vechi este ca vinul care,	G	așa și invățătura mintea ți-o limpezește
8	Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea,	H	de parcă ar avea apă la rădăcină
9	Munca este mama tuturor virtuţilor,	I	cu cât face mai mult bine, cu atât mai mult îi vine
10	Munca este ca şi măgarul:	J	decât de cea turbure
11	Omul e făcut pentru muncă,	K	decât un prieten fals.
12	Pesmetul muncit este mai dulce	L	decât o bute de apă
13	Mai bine o bodegă proprie,	M	ca fântâna fără apă
14	Vatra proprie e	N	cu apă – dacă stă mult, se strică
15	Propria-ţi casă este mai plăcută	O	ca o floare trecătoare, ca o apă curgătoare.
16	Munca e bogată	P	decât de pe monastirea lui Manole.
17	Apa cât de mare vine,	Q	ca apa în sită.
18	Crește	R	baba se piaptănă!
19	Nădejdea fără muncă îi	S	a fi om e lucru mare.
20	Mai mult să te temi de apa lină	ș	aşa cum lenea este părintele viciilor
21	Minte	T	cine-i șmecher și chiulește are tot așa…
22	Omul e ca un puț cu apă:	ț	tot mai bine-n ţara ta!
23	Omul blând	U	pe cât se învechește, pe-atât mai cu gust se bea.
24	O vorbă buna stinge focul mai curând	V	ca moartea fără nimeni alături.
25	Omul seamănă	W	decât cozonacul furat.
26	Precum apa inima ți-o răcorește,	X	trebuie s-o împingi ca să meargă.
27	Lumea e amăgitoare:	Y	mai prețioasă ca aurul.
28	Răbdarea îndrăgostitului e	Z	ca Dumnezeu.

b - identificați schema de construcție a acestor expresii/proverbe

Să ne amintim că....

COMPARAȚIA

Definiție : figură de retorică ce se caracterizează prin relația ternară ELEMENT COMPARAT – CONECTOR – ELEMENT COMPARANT, stabilindu-se o legătură între termenul comparat și cel comparant prin intermediul conectorului.

Mărcile comparației:

- verbe : a se asemăna, a fi identic cu, a părea, a se diferenția, a da impresia că...

- adjective : egal, inegal, identic, diferit, asemănător, altfel (fiind în general correlative cărora li se adaugă un conector/conjuncție)

- adverbe și conjuncții: ca, precum, ca și cum, parcă, cât, pe cât, pe atât, decât, cum, așa cum, de parcă, așa și...

Grad de comparație	conector / marcă	exemplu
Egalitate CT+con+CNT	N1 + la fel, tot așa, tot atât (corelative)+adj./adv.……ca (și) N2 N1+Cât /cum/precum+ N2	Muntele este la fel de odihnitor ca (și) marea E mic cât un purice (= e la fel de mic precum un purice)
Inegalitate CT+con+CNT	N1 + mai +adj./adv. + decât/ca/față de/în comparație cu N2	El este mai înalt decât/ca sora sa. Cafeaua e mai puțin dăunătoare în comparație cu țigara
Comparația ireală comparația de progresie	ca și cum, ca și când, ai zice că, (de) parcă cu cât+adj./adv. + cu atât, pe cât….pe atât, de ce + vb…de accea + vb.	- Se poartă ca și cum ar fi acasă la el. Trăiește intens, de parcă e ultima zi. - Cu cât vorbește mai puțin, cu atât gândește mai mult. - De ce lungește mai mult finalul, de aceea îi va fi mai greu

Exercițiul 7. a. În fragmentul de mai jos, extras din opera lui Ion Creangă – Amintiri din copilărie – identificați contextele în care se întâlnește comparația și faceți schema acestei figuri de stil :

„Și a treia zi după asta, dându-ne schimburi și câte două perechi de obiele de suman alb, ne-am încălțat cu opincile binișor și, sărutând mâna bunicăi, am luat-o prin Boboiești, iar cu bunicul și cu Dumitru, fratele mamei cel mai mic, și suind pe la fundul Hălăucii, am ajuns după un târziu în Fărcașa, unde ne-a fost și masul, împreună cu părintele Dumitru de la Pârăul Cârjei, care avea o gușă la gât cât o ploscă de cele mari și gârâia dintr-însa ca dintr-un cimpoi, de n-am putut închide ochii de răul său mai toată noaptea. Nu era vinovat bietul preot, și, după cum spunea și el, e mai rău de cei ce au gușă în cap decât de cei ce o poartă pe dinafară...”

3. 
   continuați textul, folosind diverse scheme și mărci ale comparației
   

Exercițiul 8. În versurile de mai jos veți întâlni trei situații de funcționare a verbului. Identificati formele verbale și precizați structura unității (formă simplă/compusă), context lingvistic de utilizare, valori temporale și modale :

Știu acum că niciodată Nu e prea târziu Să te strig pădure și să-mi faci cămașă, Fă-mi din umbra ta cămașă!	De ce m-aţi dus de lângă voi, De ce m-aţi dus de-acasă? Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă.
Mircea Rusu – Iarba verde de acasă	Octavian Goga - Bătrâni

Să ne amintim că....

Modul conjunctiv

Spre deosebire de indicativ care exprimă o acțiune reală, verificabilă, realizată în prezent, trecut, viitor, modul conjunctiv exprimă o acţiune realizabilă, posibilă.

Valoare modală	Exemplu
Acțiune deziderativă	Vreau să vină la mine cât mai curând
Acțiune deliberativă.	Nu știu dacă să cumpăr această casă sau nu
Actul de indignare	Cum să-mi spună el mie astfel de lucruri !
Actul de condiție	Să mă fi întors acasă la timp, o mai prindeam
Valoare imperativă (ordin)	Să pleci imediat !
acţiune presupusă	Să fi aflat oare cine va fi prezent la conferință?
acțiune posibilă și realizabilă	Să fi învățat, aș fi reușit Se cuvine să înveți ca să reușești

Remarcă : la persoana a 3 a singular și plural, conjunctivul se diferențiază de terminațiile prezentului.

persoană	Ind. Prez Ø Conjug. I = A	Conj. Prez. = să…	Ind. Prez Ø. Conjug. IV = I	Conj. Prez. = să…	Ind. Prez Ø Conjug. IV = Î	Conj. Prez. = să…
3 sg. El/ea	- EAZĂ lucrează	- EZE Să lucreze	- EȘTE Primește	- EADCĂ Să primească	- ĂȘTE Pârăște	- ASCĂ Să pârască
3 pl. ei/ele	-EAZĂ mimează	- EZE Să mimeze	-ESC iubesc	- EASCĂ Să iubească	- ĂSC urăsc	ASCĂ Să urască

Exercițiul 9. După modelul celor 10 Porunci din Biblie - Să nu minți !, Să nu ucizi !, Să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți !, etc. construiți un decalog al elevului către profesor.
Exercițiul 10. Construiți un text deliberativ privind decizia dumneavoastră asupra locului unde vă veți petrece vacanța, pe modelul :
Să aleg muntele….sau marea...?

www.languagesbysongs.eu