| Sfântul Ioan Casian (390 -435, prăznuit la 29 februarie). Marele părinte s-a născut în Scythia Minor (Dobrogea), de unde pleacă, împreună cu prietenul său, Sfântul Gherman, la Betleem, unde intră în monahism, apoi călătoreşte în Egipt şi poartă convorbiri cu părinţii monahi de acolo, aşezându-se sub influenţa învăţăturilor lui Evagrie Ponticul (399). Ajungând la Constantinopol, este hirotonit diacon de Sfântul Ioan Gură de Aur, căruia îi ia apărarea la Roma, în 404-405.
După anul 410, părăseşte Roma şi se stabileşte la Massalia (azi Marsilia, în sudul Franţei) unde, în 415, întemeiază două mănăstiri: una de călugări şi alta de călugăriţe, dându-le primele Reguli monahale în Apus. Prin activitatea sa, este considerat organizatorul vieţii monahale în Apus. A murit prin 433-435, sfintele sale moaşte fiind înhumate în biserica „Sfântul Victor" din Marsilia, pe ţărmul Mediteranei, unde se află şi în prezent.
Dintre lucrările sale amintim:
Despre aşezămintele cenobiţilor şi despre vindecările celor opt păcate principale, în 12 cărţi;
Convorbiri cu părinţii, în 24 de cărţi, rod al cercetării monahilor din Orient, lucrarea fiind capodopera Sf. Ioan Casian.
Despre întruparea Domnului, contra lui Nestorie, scrisă la îndemnul diaconului Leon, viitorul Papă Leon cel Mare (440-461).
Sfântul Ioan Casian a combătut teoria predestinaţiei lansată de Fericitul Augustin, dar a alunecat în semipelagianism, afirmând că primii paşi pe calea mântuirii aparţin voinţei umane, după care vine ajutorul Harului divin.
Dostları ilə paylaş: |
