Monitorizare de Presa Data: 2017-03-23 2017-03-22 Ministerul Transporturilor


Niciun comentariu despre Euroalesul care nu vrea ca Rusia sa se poata imprumuta de la Banca Europeana pentru Investitii



Yüklə 1,67 Mb.
səhifə45/50
tarix18.04.2018
ölçüsü1,67 Mb.
#48510
1   ...   42   43   44   45   46   47   48   49   50

398. Niciun comentariu despre Euroalesul care nu vrea ca Rusia sa se poata imprumuta de la Banca Europeana pentru Investitii

Deputatul european Siegfried Muresan (PPE) a fost reales astazi vicepresedinte al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European pentru un nou mandat de doi ani si jumatate. Siegfried Muresan a detinut aceeasi functie si in precedenta componenta a conducerii Comisiei, din iulie 2014 pana in ianuarie 2017.In Parlamentul European, continuitatea este esentiala, este nevoie de ani intregi ca sa dobandesti incredere si credibilitate pentru a putea lucra la proiectele importante, precum bugetul anual si multianual al Uniunii. De aceea, ca vicepresedinte al Comisiei pentru Bugete si pentru a doua jumatate a legislaturii, obiectivul meu ramane finantarea prioritatilor de crestere economica ale Uniunii Europene si cheltuirea cat mai eficienta a banilor europeni in acele domenii care asigura mai multe locuri de munca stabile si bine platite si siguranta cetatenilor europeni, a declarat eurodeputatul.Am sustinut astazi, in Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, amendamentul prin care am cerut excluderea Federatiei Ruse de pe lista regiunilor si tarilor eligibile pentru credite din partea Bancii Europene pentru Investitii, amendament pe care l-am depus la inceputul lunii martie la raportul referitor la revizuirea mandatului Bancii privind acordarea imprumuturilor externe. Consider ca actiunile Rusiei din ultima perioada nu corespund cu viziunea si obiectivele bancii care sunt strans legate de prioritatile de dezvoltare ale Uniunii Europene si ale statelor partenere. Totodata, am depus un alt amendament prin care am cerut cresterea plafoanelor maxime pentru imprumuturi ale Bancii destinate statelor din Europa de Est si Caucazul de Sud, printre care si Republica Moldova, de la 6 miliarde de euro, cat a propus la finalul anului trecut Comisia Europeana, la aproximativ 11,5 miliarde de euro. Trebuie sa stimulam investitiile in zone economice mai putin dezvoltate si sa ajutam statele din Vecinatatea estica a Uniunii sa faca fata unei politici tot mai agresive a Federatiei Ruse in regiune. Vreau ca aceste state, mai ales cele care si-au asumat obiectivul integrarii europene, sa aiba la dispozitie mai multi bani pentru a-si moderniza infrastructura de transport, infrastructura energetica si sa-si reduca astfel decalajul economic fata de statele din Uniunea Europeana, a mai declarat deputatul european Siegfried Muresan.Acest articol este proprietatea Pagina Europeana si este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face doar in limita a 500 de semne, cu citarea sursei si cu link catre pagina acestui articol.Parlamentul European Rusia Siegfried MuresanRedactiaAnuleaza raspunsul Campurile obligatorii sunt marcate cuSit webAnunta-ma prin e-mail despre comentariile ce urmeaza.Anunta-ma prin e-mail despre articolele noi.

Keyword: Transporturi; Sursa: Bursa; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0

399. Nicolescu i-a asigurat pe reprezentantii BERD de sprijinul Ministerului Economiei

Petre Nicolescu, secretar de stat in Ministerul Economiei a avut, astazi, o intrevedere cu delegatia Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) condusa de Harry Boyd-Carpenter, senior banker, energie si utilitati energie, in care au discutat despre proiectele comune din sectorul public, potrivit unui comunicat remis redactiei. Nicolescu, secretarul de stat declra: Ministerului Economiei va sprijini, in limitele legii, in calitate de actionar principal, proiectele pe care BERD le deruleaza cu companiile din portofoliul ministerului, Transelectrica si Transgaz. In comunicat se prezinta: In cadrul discutiilor, cei doi interlocutori au analizat oportunitati de colaborare si pe alte proiecte, regasite in Programul de guvernare 2017-2020, altele decat cele referitoare la transportatorii de energie si gaze naturale, precum acordarea de expertiza in conturarea mecanismului de finantare a Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii. Potrivit sursei citate, pornind de la deschiderea reprezentantilor BERD de a se implica in dezvoltarea unor proiecte derulate de Ministerul Economiei, a fost stabilita o intalnire pentru a fi identificate modalitati concrete de colaborare.

Keyword: Transporturi; Sursa: Ziarul Exclusiv; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0

400. Peste 12 milioane de euro pentru finantarea proiectelor de apa si apa uzata din mediul rural ajung in judetul Hunedoara

Toate cele 10 proiecte depuse in sesiunea august - octombrie 2016 de comunele din judetul Hunedoara au fost selectate si declarate eligibile de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR). Valoarea fondurilor ce vor fi acordate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 - 2020 (PNDR), Sub-Masura 7.2. - infrastructura de baza, etapa 2, este de 12.141.359 euro.La initiativa Consiliului Judetean Hunedoara, in lunile iulie-august 2016 s-a executat revizuirea Master Plan-ului privind extinderea retelelor de apa si apa uzata, astfel incat un numar de 12 UAT-uri din mediul rural hunedorean, membre in A.D.I. Aquaprest, care nu beneficiau de investitii prin programul POIM 2014-2020, sa aiba posibilitatea accesarii fondurilor nerambursabile pentru infrastructura de acest tip. Totodata, Consiliul Judetean Hunedoara si A.D.I. Aquaprest au selectat si sprijinit comunele care aveau proiecte viabile si se incadrau din punct de vedere tehnic in cerintele ghidului de accesare a fondurilor prin PNDR.Proiectele care primesc finantare vizeaza extinderea retelelor de apa si canalizare existente, construirea de retele publice noi, retehnologizarea unor statii de epurare. Comunitatile beneficiare sunt urmatoarele:Acest tip de proiecte, finantate prin AFIR, au ca scop cresterea calitatii vietii si a nivelului de trai in zonele rurale, stoparea depopularii, reducerea decalajului urban-rural si a declinului social si economic.



Keyword: Transporturi; Sursa: HotNews Economie; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0

401. Radu Craciun: Despre un Fond Suveran de Dezvoltare Incert (FSDI)

In ultima perioada, odata cu aparitia Memorandumului pentru demararea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii, prescurtat FSDI, s-au intensificat dezbaterile pe marginea oportunitatii infiintarii unui astfel de fond, scrie economistul Radu Craciun pe blogul sau . Cred ca este un proiect ambitios si, din pacate, istoricul de administrator al statului roman nu il recomanda ca o entitate capabila sa demareze si sa duca la bun sfarsit un astfel de proiect. Deci riscurile sunt mari. In opinia mea, exista doua conditii absolut esentiale pentru ca un astfel de fond sa aiba o sansa de succes. In primul rand, definirea foarte clara a obiectivului sau, a mandatului sau, a motivului pentru care se infiinteaza. Ceea ce ma ingrijoreaza in momentul de fata este faptul ca asteptarile legate de fond sunt total confuze si nerealiste. Masura confuziei este sugerata din plin de faptul ca, in sprijinul motivatiei existentei unui astfel de fond care se doreste sa investeasca in dezvoltarea Romaniei, se amintesc modelele oferite de Norvegia, Italia, Franta, Polonia sau tarile arabe. Problema este ca mandatele acestor fonduri sunt total diferite intre ele. De exemplu, un fond suveran precum cel al Norvegiei nu are absolut nicio similitudine cu FSDI. In primul rand datorita motivului existentei lui. Fondul suveran al Norvegiei a fost creat pentru a fi utilizat, in perspectiva, ca un fond de finantare a pensiilor viitoare in momentul in care petrolul se va termina. Totusi, 4% din fond, ceea ce echivaleaza cu castigul mediu anual de capital, poate fi folosit de bugetul statului. Cu active in valoare de aproximativ 900 de miliarde de dolari, este unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip. A doua diferenta majora provine din faptul ca investitiile sale sunt directionate doar pe pietele financiare internationale, deci nimic in Norvegia, in active majoritar lichide si plecand de la urmatoarea alocare strategica: 60% actiuni, 35-40% obligatiuni, maxim 5% investitii imobilare. Mai apropiat cumva de un fond de dezvoltare nationala este cel de al doilea fond norvegian, care este de peste 40 de ori mai mic si care investeste 85% in Norvegia si restul in alte tari scandinave. Dar si acesta investeste 60% din active in actiuni, cu preponderenta listate. Mai mult, fondurile suverane precum cele din Norvegia si tarile arabe sunt administrate ca fonduri de investitii de la care se asteapta sa maximizeze randamentul investitional prin plasamentele pe care le fac. Asta isi propune si FSDI? Practic e imposibil de spus. Pentru ca atunci cand anunti ca principalele investitii ale FSDI vor fi un spital republican si 8 spitale regionale, despre ce randament investitional vorbim? Acestea vor fi pur si simplu cheltuieli, care nu vor intoarce niciun fel de venit in Fond. Dar pentru a face lucrurile si mai complicate, aparent Fondul isi doreste si participarea la recapitalizarea unor firme de stat care, da, ar putea sa produca randamente investitionale prin dividendele pe care le platesc. Deci cum faci managementul performantei unui fond care a investit, pentru simplitate, intr-un spital si o companie? Orice administrator de fonduri iti va spune ca asa un ghiveci nu se face, fiind extrem de greu de administrat si evaluat. De altfel, nu ai cum sa faci performanta ca administrator avand pretentia ca te pricepi la constructia de spitale, cai ferate rapide, autostrazi, companii din industria extractiva, prelucratoare, auto, a procesarii agroalimentare, siderurgica, de armament si de aparare. Si pe langa toate acestea, sa mai creezi pe ici pe colo si companii de la zero (un lucru pe care, apropo, niciun fond de investitii nu l-ar face de unul singur, fara un co-investitor expert in acel domeniu de la care sa plece de fapt initiativa). La o asemenea complexitate si varietate a proiectelor nu exista decat doua variante: fie lucrurile vor sfarsi prin a fi scapate de sub control, cu pierderile financiare asociate, fie costurile administrarii vor fi nejustificat de mari. In ambele cazuri, performanta financiara a unui astfel de proiect ar fi foarte discutabila. Deci este imperios necesara micsorarea numarului de activitati si de domenii in care FSDI isi propune sa activeze. Da, dupa cum observati, performanta este cuvantul cheie in jurul caruia se invartesc toate comentariile de mai sus. Pentru ca evaluarea performantei unui fond de investitii se poate face doar daca acesta are un mandat foarte clar, care ii stabileste o serie de obiective cuantificabile, in baza carora sa ii poata fi evaluata perfomanta. In lipsa unui mandat clar, nu exista obiective clare si, ca urmare, nu se va putea stabil in ce masura administratorul fondului performeaza sau nu. Banuiesc ca nu ne dorim acest lucru. Lucrurile nu sunt clarificate nici macar de Memorandumul Ministerului, care vorbeste despre dezvoltarea si finantarea proiectelor de investitii rentabile si sustenabile in sectoare competitive, referindu-se in acelasi timp la contributia FSDI la cresterea lichiditatii pietei de capital. Cum s-ar putea realiza asta prin investitii in 9 spitale si in infrastructura de transport de utilitate publica, pentru mine ramane un mister. A doua conditie esentiala pentru ca FSDI sa opereze intr-un mod eficient si cu impact economic maxim este asigurarea unei guvernante de inalta calitate profesionala. Asta presupune neutralitate politica, transparenta, responsabilitati si ierarhii clar stabilite, precum si oameni care chiar au experienta in acest gen de activitati. In acest context, punerea unui astfel de Fond sub umbrela unui minister mi se pare discutabila. Cred ca de fapt el ar trebui sa aiba un Consiliu de Supraveghere format din profesionisti numiti mai degraba de Parlament, sau, de ce nu, daca tot ne place Norvegia, aflat sub umbrela BNR. In al doilea rand, executivii si personalul chemat sa lucreze in FSDI ar trebui selectati pe niste criterii profesionale clar stabilite, pentru a nu da loc interpretarilor. Si ma vad nevoit sa ma intorc la importanta existentei unui mandat clar. Deoarece selectia profesionistilor nu se poate face decat prin prisma unui mandat care va defini in mod implicit profilul experientei pe care acesti oameni vor trebui sa o aiba pentru a administra Fondul. In final, marturisesc ca privesc cu scepticism vizita preconizata in Polonia pentru a invata de la ei cum se organizeaza un astfel de Fond, iar informatiile primite ar trebui tratate cu mare precautie. In primul rand, pentru ca Fondul polonez are mai putin de un an vechime, deci cu greu se poate vorbi de o experienta care sa fie relevanta in vreun fel. In al doilea rand, pentru ca si mandatul fondului polonez este ametitor de variat si confuz. Cred ca un astfel de fond romanesc, atata vreme cat este facut cu buna credinta, poate sa gaseseasca suficient de multi profesionisti in Romania care sa asigure functionarea lui optima. Cu conditia insa a respectarii celor doua conditii de mai sus. Comenteaza pe blogul lui Radu Craciun

Keyword: Transporturi; Sursa: Ziare Com Timisoara; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0



402. Robu prezinta argumentele unui viitor campus sportiv: Ne batem joc de un masterplan? E si ilegal!

Robu prezinta argumentele unui viitor campus sportiv: Ne batem joc de un masterplan? E si ilegal! Nicolae Robu spune ca masterplanul pentru infrastructura sportiva a Timisoarei a fost gandit de multe creiere puse in miscare, campusul sportiv gandit de administratia pe care o conduce avand girul celor mai puternice firme din Europa. Vi se pare normal sa se amplaseze Sala Polivalenta la Giroc? Deci noi lucram urbanist in orasul nostru, intr-un concept elaborat, cu multe creiere puse in miscare, creiere de specialisti, avem un masterplan pentru infrastructura sportiva. Avem acel campus ... citeste toata stireaMiercuri, 22 Martie 2017, ora 11:44 Timis Online



Keyword: Transporturi; Sursa: De Banat; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0

403. Robu: Nu cred ca vreun timisorean vrea sala polivalenta la Giroc!

Robu: Nu cred ca vreun timisorean vrea sala polivalenta la Giroc! Publicat la: 22 March 2017 | in Uncategorized | dePrimarul Nicolae Robu propune Consiliului Judetean Timis un parteneriat pentru administrarea, in comun, a viitorului campus sportiv din zona actualului stadion Dan Paltinisanu. Pe de alta parte, seful CJ, Calin Dobra, a anuntat ca vechea arena ar putea fi demolata, iar o sala polivalenta de 16.000 locuri va fi construita in Giroc. Primarul Nicolae Robu se opune categoric construirii mult asteptatei sali polivalente de 16.000 locuri altundeva decat in zona stadionului Dan Paltinisanu. Presedintele CJ Timis, Calin Dobra, a anuntat, in urma cu doua saptamani, ca aceasta va fi ridicata la Giroc, pe un teren care apartine Judetului. Robu crede ca la baza unei astfel de decizii stau alte lucruri si nu intelege de ce nu se tine cont de planurile primariei, legate de construirea unui campus sportiv. Vi se pare normal sa se amplaseze Sala Polivalenta la Giroc? Noi lucram urbanistic in orasul nostru, intr-un concept elaborat, cu multe creiere puse in miscare, creiere de specialisti, avem un masterplan pentru infrastructura sportiva. Avem acel campus sportiv care are girul celor mai puternice firme in acest domeniu din Europa. Cea care a proiectat stadionul Allianz Arena, de exemplu, si care proiecteaza stadioane pentru urmatorul campionat mondial. Daca specialistii unei asemenea firme spun ca este extraordinar masterplanul nostru (...) noi acum venim si aruncam la gunoi? Pentru ce? (...) E un ansamblu, sunt lucruri facute, ridicari topo, masuratori, spune Robu.Edilul crede ca una dintre explicatii ar putea fi legata de proprietarul terenului din jurul actualului stadion Dan Paltinisanu si sustine ca are solutia pentru a risipi orice eventuale dubii venite dinspre CJ Timis. Sa spunem acum de ce? (nu se vrea sala polivalenta acolo - n.r.) Pentru ca acel teren apartine primariei si nu vrem sa facem pe un teren al primariei, hai sa facem pe un teren al CJ. Mi se pare absurd. Sa facem un parteneriat. Eu sunt deschis si invit CJ Timis sa stabilim un parteneriat. Daca investitia se face pe un teren al primariei, sa stabilim de acum un parteneriat prin care sa ne angajam ca vom administra impreuna acel bun care va fi al orasului si al judetului. Asta e altceva, dar sa venim sa actionam haotic, poate ca sunt interese, poate ca nu e chiar asa haotic, eu nu am de unde sa stiu. Aici nu sunt interese de niciun fel, e totul proprietate publica (...) E vorba de un areal foarte larg, care va deveni campus sportiv al Timisoarei, asa ceva exista in foarte putine locuri din Europa, a mai declarat Nicolae Robu.Conform edilului, nici demolarea stadionului Dan Paltinisanu nu este o solutie potrivita. Nu cred ca e rational sa-l desfiintam acum. Dupa parerea mea, ar putea fi pus la punct pentru a servi inca multi ani. Exista loc in acel campus si pentru sala polivalenta, si pentru stadion, si pentru terenuri de antrenament, si pentru parcari, totul se redefineste. Nu vreau disensiuni, vreau doar sa fim oameni rationali si sa nu ne gandim nici la partidele din care facem parte, nici la noi insine, nici la grupuri de interese, ci sa ne gandim la binele orasului, spune acesta. Intrebat daca ar fi deranjat de inceperea, in sfarsit, a construirii unei sali polivalente la Giroc, dincolo de promisiuni si planuri, Robu a fost categoric. Nu cred ca ar fi de acord vreun timisorean sa fie construita acolo. Nu este niciun motiv temeinic, toate argumentele sunt in favoarea locatiei din masterplanul Timisoarei. Pai ne batem joc de un masterplan? E si ilegal, oameni buni, a conchis primarul orasului de pe Bega. Mai trebuie spus ca nici sala polivalenta de 16.000 locuri, nici stadionul de 32.000 locuri, dupa modelul celui construit la Craiova, nu sunt, in acest moment, decat niste planuri pe lista-sinteza a Companiei Nationale de Investitii, fara buget sau vreo data anuntata de incepere a lucrarilor.

Keyword: Transporturi; Sursa: Go4IT; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0



404. Uber in Romania: opinii pro si contra legitimitatii serviciului

Aboneaza-te acumNicoleta Schroeder, managerul general al Uber Romania, sustine ca Uber este un serviciu nedefinit, dar compania isi doreste o reglementare atractiva pentru fiecare utilizator. In schimb, viceprimarul Muncipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu, sustine ca Uber este nelegala si neautorizata.Nu cred ca este un secret ca astazi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem acest lucru, vrem sa fie definit, insa, in acelasi timp, este un serviciu extrem de nou, a spus Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber Romania, marti, in cadrul unei conferinte de presa.Citeste si: Presedintele Uber demisioneaza dupa doar sase luni petrecute in companieDaca ne uitam la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au intamplat pentru reglementare. In primul rand, este o discutie la nivelul Uniunii Europene. Astazi avem un set de recomandari clare catre statele membre prin care Uniunea Europeana le spune sa isi adapteze legile, sa ii contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de tari care deja au inceput sa faca asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, tarile baltice, Finlanda, a explicat managerul general al Uber in Romania.Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai multi ani pana cand legislatia va fi actualizata.Insa e normal, pana la un anumit punct, ca inovatia sa preceada legislatia. Acest lucru s-a intamplat peste tot. Uber este un serviciu nou. Daca ne uitam la celelalte tari, Statele Unite ar fi un exemplu, de obicei dureaza cativa ani pana cand legislatia este adusa la zi, dar pentru noi acesta este unul din obiectivele principale, a precizat Schroeder.Prin legislatie, Uber doreste o reglementare care sa le permita utilizatorilor sa lucreze un numar de ore saptamanal, o reglementare care sa fie atractiva pentru fiecare om care vrea sa faca asta cateva ore pe saptamana, sa nu fie un job full time, sa nu fie o cariera, a completat managerul general.In ceea ce priveste reglementarile de transport in Romania, Schroeder a mentionat ca Uber nu se incadreaza nici in legislatia de taximetrie, nici in legislatia transportului public.Ei (n.r. soferii) nu au astazi nicio licenta de transport, tocmai pentru ca, daca ne uitam la cele doua legi care reglementeaza transportul in Romania, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne incadram, nu avem masini, pe de alta transportul public, unde Uber nu se incadreaza, pentru ca este o aplicatie inchisa, a precizat acesta.In schimb, potrivit viceprimarului general al Municipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu, Uber este o activitate neautorizata, care incalca legea taximetriei si hotararea Consiliului General al Muncipiului Bucuresti.Activitatea aplicatiei Uber este de tip ilicit pe piata transporturilor din Municipiul Bucuresti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizata, nelegala si care incalca atat legea taximetriei, cat si hotararea de Consiliu General al Muncipiului Bucuresti care reglementeaza activitatea de taxi in Municipiul Bucuresti, a declarat pentru MEDIAFAX viceprimarul general al Muncipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu.Reprezentantul Primariei Municipiului Bucuresti sustine ca utilizatorii aplicatiilor de transport, precum Uber, nu sunt in siguranta. Atrag atentia cetatenilor Municipiului Bucuresti ca nu se afla in siguranta atunci cand calatoresc cu un astfel de serviciu, a precizat oficialul.Mai mult, viceprimarul avertizeaza ca aplicatiile precum Uber sunt raspunzatoare de o evaziune fiscala de 9-10 milioane de euro lunar. Acestia (n.r. aplicatiile de transport) produc la nivelul Romaniei o evaziune fiscala lunara de cel putin 9-10 milioane de euro, sustine Aurelian Badulescu.Potrivit viceprimarului, Autoritatea de Ordine Publica a Municipiului Bucuresti (ATOP) se intalneste miercuri, la sesizarea Autoritatii Natioanale de Ordine Publica a Romaniei, pentru a discuta problema legata de Uber.Maine (n.r. miercuri), dupa ce vom avea aceste discutii, se vor stabili in interiorul ATOP recomandarile pe care trebuie sa le puna in aplicare Politia Nationala si Politia Locala a Muncipiului Bucuresti impreuna cu Directia Control din Primaria Municipiului Bucuresti, a mai spus viceprimarul general al Municipiului Bucuresti.La finalul lunii noiembrie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a demarat un proces prin care va decide daca Uber este o companie de transport sau un serviciu digital. Potrivit reprezentantilor Uber, in perioada aprilie-mai este asteptata o decizie a institutiei.In Romania, transportatorii rutieri si taximetristii sustin ca Uber este un serviciu care le face concurenta neloiala.In Portugalia, o asociatie a taximetristilor a organizat mai multe proteste in 2016. In plus, dupa ce o Curte de Justitie din Portugalia a rasturnat in iunie 2016 decizia anterioara care interzicea Uber in Portugalia, premierul Antonio Costa a spus ca vrea sa reglementeze serviciul care se bazeaza pe aplicatie, introducand un training pentru soferi, mai scurt decat cel pentru taximetristi si obligandu-i sa plateasca asigurare pentru pasageri, potrivit Reuters.

Keyword: Transporturi; Sursa: Business Magazin; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0



405. Uber, acuzata in Romania de evaziune fiscala de 9-10 milioane de euro pe luna. Reactia conducerii de la Bucuresti

Uber, acuzata in Romania de evaziune fiscala de 9-10 milioane de euro pe luna. Reactia conducerii de la Bucuresti Postat la 22 martie 2017 40 afisariTweetPotrivit viceprimarului general al Municipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu, Uber este o activitate neautorizata, care incalca legea taximetriei si hotararea Consiliului General al Muncipiului Bucuresti, scrie Mediafax.Uber, acuzata in Romania de evaziune fiscala de 9-10 milioane de...Activitatea aplicatiei Uber este de tip ilicit pe piata transporturilor din Municipiul Bucuresti. Uber-ul este, la acest moment, o activitate neautorizata, nelegala si care incalca atat legea taximetriei, cat si hotararea de Consiliu General al Muncipiului Bucuresti care reglementeaza activitatea de taxi in Municipiul Bucuresti, a declarat pentru MEDIAFAX viceprimarul general al Muncipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu.Reprezentantul Primariei Municipiului Bucuresti sustine ca utilizatorii aplicatiilor de transport, precum Uber, nu sunt in siguranta. Atrag atentia cetatenilor Municipiului Bucuresti ca nu se afla in siguranta atunci cand calatoresc cu un astfel de serviciu, a precizat oficialul.Mai mult, viceprimarul avertizeaza ca aplicatiile precum Uber sunt raspunzatoare de o evaziune fiscala de 9-10 milioane de euro lunar. Acestia (n.r. aplicatiile de transport) produc la nivelul Romaniei o evaziune fiscala lunara de cel putin 9-10 milioane de euro, sustine Aurelian Badulescu.Potrivit viceprimarului, Autoritatea de Ordine Publica a Municipiului Bucuresti (ATOP) se intalneste miercuri, la sesizarea Autoritatii Natioanale de Ordine Publica a Romaniei, pentru a discuta problema legata de Uber.Maine (n.r. miercuri), dupa ce vom avea aceste discutii, se vor stabili in interiorul ATOP recomandarile pe care trebuie sa le puna in aplicare Politia Nationala si Politia Locala a Muncipiului Bucuresti impreuna cu Directia Control din Primaria Municipiului Bucuresti, a mai spus viceprimarul general al Municipiului Bucuresti.La finalul lunii noiembrie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a demarat un proces prin care va decide daca Uber este o companie de transport sau un serviciu digital. Potrivit reprezentantilor Uber, in perioada aprilie-mai este asteptata o decizie a institutiei.In Romania, transportatorii rutieri si taximetristii sustin ca Uber este un serviciu care le face concurenta neloiala.In Portugalia, o asociatie a taximetristilor a organizat mai multe proteste in 2016. In plus, dupa ce o Curte de Justitie din Portugalia a rasturnat in iunie 2016 decizia anterioara care interzicea Uber in Portugalia, premierul Antonio Costa a spus ca vrea sa reglementeze serviciul care se bazeaza pe aplicatie, introducand un training pentru soferi, mai scurt decat cel pentru taximetristi si obligandu-i sa plateasca asigurare pentru pasageri, potrivit Reuters.Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber Romania, sustine ca Uber este un serviciu nedefinit, dar compania isi doreste o reglementare atractiva pentru fiecare utilizator. In schimb, viceprimarul Muncipiului Bucuresti, Aurelian Badulescu, sustine ca Uber este nelegala si neautorizata.Nu cred ca este un secret ca astazi Uber este un serviciu nedefinit. Noi suntem primii care vrem acest lucru, vrem sa fie definit, insa, in acelasi timp, este un serviciu extrem de nou, a spus Nicoleta Schroeder, managerul general al Uber Romania, marti, in cadrul unei conferinte de presa.Daca ne uitam la ultimul an, vedem lucruri clare care s-au intamplat pentru reglementare. In primul rand, este o discutie la nivelul Uniunii Europene. Astazi avem un set de recomandari clare catre statele membre prin care Uniunea Europeana le spune sa isi adapteze legile, sa ii contorizeze pe cei noi, precum Uber. Avem o serie de tari care deja au inceput sa faca asta, chiar din Europa; vorbim de Portugalia, tarile baltice, Finlanda, a explicat managerul general al Uber in Romania.Potrivit reprezentantei Uber, ar putea dura mai multi ani pana cand legislatia va fi actualizata.Insa e normal, pana la un anumit punct, ca inovatia sa preceada legislatia. Acest lucru s-a intamplat peste tot. Uber este un serviciu nou. Daca ne uitam la celelalte tari, Statele Unite ar fi un exemplu, de obicei dureaza cativa ani pana cand legislatia este adusa la zi, dar pentru noi acesta este unul din obiectivele principale, a precizat Schroeder.Prin legislatie, Uber doreste o reglementare care sa le permita utilizatorilor sa lucreze un numar de ore saptamanal, o reglementare care sa fie atractiva pentru fiecare om care vrea sa faca asta cateva ore pe saptamana, sa nu fie un job full time, sa nu fie o cariera, a completat managerul general.In ceea ce priveste reglementarile de transport in Romania, Schroeder a mentionat ca Uber nu se incadreaza nici in legislatia de taximetrie, nici in legislatia transportului public.Ei (n.r. soferii) nu au astazi nicio licenta de transport, tocmai pentru ca, daca ne uitam la cele doua legi care reglementeaza transportul in Romania, avem, pe de-o parte taximetria, unde noi nu ne incadram, nu avem masini, pe de alta transportul public, unde Uber nu se incadreaza, pentru ca este o aplicatie inchisa, a precizat acesta.fii la curent cu cele mai noi analize de businessUrmareste BM pe Facebook

Keyword: Ministerul Transporturilor; Sursa: Agerpres; Tema: ; Data: 2017-03-22; Pagina: 0



Yüklə 1,67 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   42   43   44   45   46   47   48   49   50




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin