1 Apărarea şi promovarea drepturilor cetăţeneşti 5

Organizaţii

Reintegrarea socială a bolnavilor mintali, cea mai importantă problemă socială doar pentru 2,2% dintre români

Reintegrarea în societate a persoanelor cu probleme de sănătate mintală este considerată a fi cea mai importantă problemă socială de doar 2,2% dintre români, relevă un studiu IMAS, făcut public, luni, la Agenţia de Monitorizare a Presei.

56,1% dintre români sunt de părere că ajutorarea bătrânilor cu venituri mici sau fără venituri reprezintă cea mai importantă problemă socială, 20% dintre conaţionali cred că cea mai importantă problemă socială este crearea de programe sociale pentru copiii străzii, iar 14% dintre români cred că cea mai importantă problemă socială este ajutorarea victimelor abuzurilor în familie, indică acelaşi studiu.

76,8% dintre români sunt de părere că autorităţile publice ar trebui să se implice în reintegrarea în societate a persoanelor cu probleme mintale, 35,3% cred că acest rol ar trebui să-l aibă organizaţiile non-guvernamentale, iar 25,8% dintre români au apreciat că biserica ar trebui să se implice în reintegrarea în societate a acestora.

Conform studiului, 39,9% din populaţie ar dona bani pentru a ajuta la reintegrarea în societate a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, 38,8% dintre români s-ar interesa mai mult de acest subiect, iar 35,5% ar ajuta o persoană cunoscută suferindă de astfel de probleme.

Studiul a fost realizat în perioada 10 - 22 noiembrie pe un eşantion de 1.468 de persoane şi are eroarea maximă de eşantionare de +/- 2,8%.

Studiul realizat de IMAS a fost efectuat în cadrul proiectului 'Ai încredere în mintea lor - Campanie pentru reintegrarea socială a persoanelor cu probleme de sănătate mentală', finanţat prin program PHARE. Proiectul a beneficiat de un buget de aproximativ 132.754 de euro.

Proiectul şi-a propus integrarea socială a persoanelor cu probleme de sănătate mintală prin campanii de informare menite să aducă pe agenda publică problemele acestui grup defavorizat.

Sub sloganul 'Adevărul despre mintea lor e ascuns în mintea noastră', campania se va derula până la sfârşitul lunii decembrie şi va cuprinde spoturi radio, bannere web şi un site ce va găzdui conţinutul informaţional al acesteia. Site-ul va fi disponibil la adresa www.mintealor.ro.

În cadrul acestui proiect PHARE au fost desfăşurate două studii, dintre care unul a fost realizat de IMAS.

'Avem câteva sute de mii de persoane cu probleme severe de sănătate mintală din care majoritatea sunt apte să desfăşoare diferite activităţi. Ele sunt refuzate în virtutea unei percepţii ce a rămas îngheţată la nivelul cunoaşterii mileniului trecut', a declarat şeful Agenţiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma.

La rândul său, directorul Centrului Naţional pentru Sănătate Mentală, Mugur Ciumăgeanu, a spus că aproximativ 60-70% dintre români consideră că persoanele cu probleme severe de sănătate mintală sunt violente.

'Totodată, circa 70% din români cred că este inacceptabil să fie prieteni cu o persoană cu probleme severe de sănătate mintală', a precizat Ciumăgeanu.

Proiectul 'Ai încredere în mintea lor - Campanie pentru reintegrare socială a persoanelor cu probleme de sănătate mentală' a fost derulat de Agenţia de Monitorizare a Presei, precum şi de Centrul Naţional pentru Sănătate Mentală şi Asociaţia Română de Psihiatrie Comunitară, în perioada ianuarie - decembrie 2007.

Conform site-ului www.mintealor.ro, 1% dintre români suferă de schizofrenie, 7-10% dintre conaţionali vor avea cel puţin un episod depresiv de-a lungul vieţii, iar 5-10% dintre români vor dezvolta o problemă legată de anxietate.

De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, 15% dintre cei care au o tulburare severă de sănătate mentală vor încerca să se sinucidă, iar aproximativ jumătate dintre victimele abuzurilor sexuale sau fizice vor dezvolta, de-a lungul vieţii, o tulburare de sănătate mentală. (Rompres,17 decembrie 2007)

Tinerii voluntari, alături de bătrânii Reşiţei

Începând de anul viitor, tinerii de la Centrul de Voluntariat din Reşiţa şi-au propus să se ocupe de câte un bătrân de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă, pentru a participa împreună la diferite manifestări culturale sau de divertisment, ori pur şi simplu pentru a ieşi împreună în aer liber, transmite corespondentul ROMPRES.

Potrivit viceprimarului municipiului Reşiţa, Dorinel Hotnogu, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, un grup de tineri de la Centrul de Voluntariat Reşiţa au efectuat o vizită la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reşiţa, unde au oferit 100 de cadouri bătrânilor internaţi în această instituţie.

Cei 20 de tineri şi viceprimarul municipiului Reşiţa nu s-au aflat la prima acţiune de acest fel. Ei au mai participat, în acest an, la mai multe întâlniri care au avut ca obiectiv crearea unei legături între generaţii, a mai spus Dorinel Hotnogu. (Rompres, 28 decembrie 2007)

Parteneriat

Nou centru de recuperare pentru persoanele cu handicap, inaugurat în Capitală

Persoanele cu handicap din Capitală vor avea, de la începutul anului viitor, un nou centru de recuperare neuromotorie în care vor fi trataţi, în punctul medical amenajat de ANPH, de un medic şi doi kineto-terapeuţi angajaţi de către Fundaţia "Motivation".

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) a plătit 111.000 de lei pentru amenajarea şi dotarea centrului, într-un spaţiu aflat în administrarea instituţiei, situat în sectorul 5 al Capitalei, pe şoseaua Panduri.

"Va fi un centru cu servicii de ambulatoriu, asta însemnând că aici nu vom oferi cazare sau masă, ci doar servicii medicale. Există două săli principale, una de gimnastică medicală şi una de tratament de specialitate, dotate cu aparatură de câteva zeci de mii de euro", a declarat, luni, la inaugurarea investiţiei, preşedintele ANPH, Silviu Didilescu.

Potrivit lui Didilescu, centrul nu va funcţiona propriu-zis decât din luna ianuarie a anului viitor, până atunci urmând să se angajeze personalul şi să se pună la punct tot programul de lucru.

Centrul inaugurat luni va primi pentru tratament exclusiv persoane cu handicap, în baza unui cerificat care să ateste acest statut.

"Bucureştenii cu dizabilităţi mai au la dispoziţie, pe lângă centrul inaugurat luni, încă alte patru unităţi de tratament de acest gen, două în sectorul 2 şi câte unul în sectoarele 1 şi 3 ale Capitalei, toate amenajate în parteneriat cu ANPH sau exclusiv din banii noştri", a mai spus preşedintele instituţiei, secretarul de stat Silviu Didilescu.(MEDIAFAX GENERAL 3 decembrie 2007)

Guvernul şi Conferinţa Episcopilor vor colabora pentru programe sociale

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Conferinţei Episcopilor din România vor colabora la nivel central şi local pentru derularea unor programe de integrare socială a persoanelor defavorizate, inclusiv prin implicarea absolvenţilor învăţământului universitar teologic în asigurarea serviciilor sociale.

Procedura de colaborare dintre cele două părţi a fost reglementată printr-un protocol semnat, marţi, la sediul Guvernului de premierul Călin Popescu Tăriceanu, ÎPS Mitropolitul Ioan Robu, reprezentantul Bisericii Romano-Catolice, şi de Arhiepiscopul Major Lucian Mureşan, reprezentantul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

"Pentru a-i ajuta în mod eficient pe cei mai defavorizaţi dintre români, este nevoie de coeziune socială, toleranţă şi respect şi, cel mai important, de implicare nu numai a autorităţilor statului. Este nevoie ca fiecare componentă a societăţii să-şi asume şi să-şi îndeplinească propriul rol social", a afirmat Tăriceanu.

Protocolul, similar cu cel semnat între Guvern şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, prevede consultarea reprezentanţilor celor două părţi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional din domeniul incluziunii sociale, implicarea reprezentanţilor celor două biserici în cadrul lucrărilor comisiei naţionale de incluziune socială, informarea permanentă a partenerilor cu privire la iniţiativele sociale şi la sursele de finanţare a programelor din domeniul incluziunii sociale.

Documentul prevede de asemenea sprijinirea învăţământului universitar teologic şi implicarea absolvenţilor acestuia în activitatea furnizorilor serviciilor sociale.

Protocolul este încheiat pe o durată de zece ani şi se prelungeşte automat pentru noi perioade de câte un an, în cazul în care niciunul dintre parteneri nu notifică celeilalte părţi intenţia de încetare a valabilităţii înainte de termen.

Guvernul se obligă ca, prin Ministerul Muncii şi toate celelalte instituţii publice aflate sub autoritatea sa să solicite puncte de vedere şi să implice reprezentanţii celeilalte părţi semnatare în procesul de consultare privind proiectele de acte normative, să faciliteze participarea acestora la lucrările Comisiei Naţionale privind Incluziunea Socială, precum şi la alte structuri consultative în domeniul social, care implică participarea societăţii civile, să coopereze în vederea iniţierii de proiecte comune de susţinere şi dezvoltare a sistemului naţional de servicii sociale, să informeze structurile bisericeşti recunoscute ca furnizori de servicii sociale cu privire la oportunităţile de finanţare puse la dispoziţie de minister în vederea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale, să sprijine demersurile Conferinţei Episcopilor din România şi a Episcopiilor Catolice de rit latin şi oriental autohtone pentru valorificarea potenţialului specific al absolvenţilor Facultăţilor de Teologie Romano-Catolică şi Teologie Greco-Catolică - secţiile Teologie Socială şi să coopereze în domeniul incluziunii sociale şi cu organizaţiile neguvernamentale care funcţionează în cadrul şi cu binecuvântarea Bisericii Catolice.

Conferinţa Episcopilor din România se obligă, printre altele, să coopereze la furnizarea de servicii sociale în beneficiul persoanelor, familiilor şi comunităţilor aflate în situaţii de dificultate, să identifice, prin intermediul preoţilor, persoanele aflate în dificultate, să asigure consiliere spirituală, cu personal specializat, beneficiarilor de servicii sociale organizate de furnizori publici şi privaţi.

Schimbul de informaţii se va face la cerere sau pe baza de voluntariat, chiar dacă nu a existat o solicitare anterioară. (MEDIAFAX GENERAL 4 decembrie 2007)

Bătrâni cu handicap, îngrijiţi într-un centru construit de Crucea Roşie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap (ANPH), Silviu Didilescu, a inaugurat, joi, un centru de tip familial realizat la Gugeşti de filiala vrânceană a Crucii Roşii, informează corespondentul ROMPRES.

Centrul găzduieşte opt bătrâni cu handicap, rămaşi singuri pe lume. Cei opt au locuit, până în prezent, într-un centru de ocrotire de la Măicăneşti. Ei spun că ceea ce le oferă centrul de la Gugeşti nu poate fi comparat cu ceea ce era la Măicăneşti.

'Nu se poate face comparaţie', spunea, joi, un bătrân cu Parkinson.

Centrul a fost construit de Crucea Roşie cu finanţarea, în procent de 80%, a ANPH.

'Sper ca pe viitor centrul să-şi demonstreze sustenabilitatea', a spus Didilescu.

La inaugurarea centrului a participat deputatul PSD George Băeşu, vicepreşedintele Crucii Roşii şi prefectul Dragoş Mircea.

În prezent, filiala vrânceană a Crucii Roşii oferă asistenţă socială unui număr de 44 de persoane din judeţ. (Rompres, 6 decembrie 2007)

Protocolul de cooperare în domeniul incluziunii sociale, dezbătut la Patriarhie

O reuniune a responsabililor cu activităţile de asistenţă socială ai eparhiilor, la care vor participa şi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi ai organizaţiilor neguvernamentale interesate de cooperarea cu Biserica în domeniul asistenţei sociale, va avea loc, marţi şi miercuri, la Palatul Patriarhiei, informează un comunicat remis ROMPRES.

Participanţii la reuniune vor dezbate metodele de implementare şi aplicare a Protocolului de cooperare în domeniul incluziunii sociale, încheiat între Guvernul României şi Patriarhia Română pe 2 octombrie.

Totodată, se va discuta despre posibilitatea unităţilor de cult, a asociaţiilor şi fundaţiilor de a accesa fonduri europene, structurale şi guvernamentale pentru derularea de proiecte sociale.

Pe ordinea de zi sunt propuse teme de discuţie ca parteneriatele de cooperare în domeniul asistenţei social-filantropice, desfăşurată de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, cooperarea şi interdisciplinaritatea în dezvoltarea serviciilor sociale, precum şi definitivarea documentelor de organizare şi funcţionare a Federaţiei 'Filantropia' din cadrul Patriarhiei Române.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, au semnat, pe 2 octombrie, un protocol de colaborare în domeniul incluziunii sociale, în speţă pentru ajutorarea persoanelor defavorizate.

Potrivit Părintelui Patriarh, semnarea acestui protocol între Stat şi Biserică este urmarea firească şi practică a noii Legi a cultelor, care recunoaşte contribuţia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) şi a celorlalte culte religioase la viaţa societăţii româneşti.

Înaltul ierarh a subliniat că prezenţa preoţilor de caritate în spitale, unităţi militare şi penitenciare, precum şi mulţimea unităţilor de caritate ale BOR arată că vechea tradiţie filantropică a Bisericii a revenit în actualitate de când cultele religioase au primit libertatea de organizare şi slujire în societatea românească.

Protocolul a fost încheiat pe o durată de 10 ani, iar în cazul în care niciunul dintre parteneri nu notifică celeilalte părţi intenţia de încetare a valabilităţii sale, înaintea expirării perioadei pentru care a fost semnat, se prelungeşte automat pentru noi perioade de câte un an.

Guvernul se obligă ca, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, precum şi prin toate celelalte instituţii publice aflate sub autoritatea sa, să solicite puncte de vedere şi să implice reprezentanţii celeilalte părţi semnatare în procesul de consultare privind proiectele de acte normative, să implice membrii Patriarhiei în grupuri de lucru, seminarii şi alte reuniuni care au drept obiectiv dezbaterea şi definirea priorităţilor din domeniul incluziunii sociale şi să coopereze cu partenerul în vederea iniţierii de proiecte şi programe comune în vederea susţinerii şi dezvoltării sistemului naţional de servicii sociale.

De asemenea, Executivul se obligă să asigure condiţii optime în centrele furnizorilor publici de servicii sociale pentru desfăşurarea asistenţei spirituale a persoanelor beneficiare, inclusiv prin asigurarea unor spaţii proprii în acest sens, sub condiţia respectării drepturilor fundamentale şi, în primul rând, a libertăţii religiei.

Patriarhia se obligă să identifice, prin intermediul preoţilor şi al personalului implicat în sistemul de asistenţă socială al Bisericii Ortodoxe Române, şi să comunice partenerului situaţii şi informaţii privind persoanele aflate în nevoie, precum şi informaţii asupra persoanelor aflate în evidenţele proprii, contribuind astfel la definirea de către Guvern a unor strategii sectoriale în domeniul incluziunii sociale.

De asemenea, Patriarhia se obligă să ofere consiliere spirituală, cu personal specializat, beneficiarilor de servicii sociale organizate de furnizori publici şi privaţi, să coopereze la implementarea programelor sociale de interes naţional şi să faciliteze diseminarea modelelor de bună practică. (Rompres, 11 decembrie 2007)