1. cadrul de referinţĂ cadrul natural
Yüklə 2,09 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- STRUCTURA SUPRAFEŢELOR AGRICOLE
- Suprafaţa totală 775.409
- Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă
- TOTAL Arabil 330234,09 188612,47 141621,62
- DOTAREA CU MAŞINI ŞI TRACTOARE
- Turismul balneo-climateric
- Turismul de afaceri şi cel de sfârşit de săptămână
Dacă până în 1999 efectivele de animale domestice au scăzut, an de an, la toate speciile, ca o consecinţă atât a desfiinţării cooperativelor, cât şi a defectuoasei administrări a unităţilor de stat, lipsite de baze furajere proprii, trecerea efectivelor în sectorul privat a reechilibrat şi acest sector. Astfel, începând cu anul 2000 s-au înregistrat creşteri ale efectivelor la toatecategoriile. O uşoară scădere s-a înregistrat la bovine, de la 63.491 capete în 2000 la 61.966 în 2002. În anul 2004, efectivele de animale la nivelul judeţului Arad marchează o scădere faţă de anul 2003, cu excepţia efectivului de păsări care a crescut de 2 ori. STRUCTURA SUPRAFEŢELOR AGRICOLE În perioada de după anul 1989 agricultura a fost supusă unei modificări structurale ca urmare a desfiinţării CAP – urilor, privatizării şi extinderii formei de proprietate privată. Structura suprafeţei agricole în anul 2004 este prezentată în tabelul următor:
Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă
Sursa: Anuarul de mediu 2004 - jud. Arad STRUCTURA CULTURILOR Structura culturilor agricole pentru anul 2002 în cadrul judeţului se reprezintă astfel:
Raportat la suprafaţa arabilă totală a judeţului, ponderea cea mai mare au avut cerealele pentru boabe, cărora le-a fost destinată o suprafaţă de 71% din suprafaţa arabilă. Predomină culturile de porumb (40%), grâu şi secară (22%), orz (5%) şi ovăz (4%). În perioada 1999 – 2002, scăderi mari ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la sfeclă de zahăr, soia boabe, rapiţă ulei, seminţe şi legume, ele datorându-se, în mare parte, lipsei de măsuri stimulative pentru producătorii agricoli, dar şi populaţiei prea îmbătrânite pentru a cultiva plante agricole pretenţioase. Creşterea numărului de hectare necultivate şi scăderea productivităţii la hectar sunt consecinţele reîmproprietării ţăranilor cu loturi mici, insuficienţa asociaţiilor agricole, forţa de muncă îmbătrânită din agricultură şi lipsa utilajelor moderne. În aceeaşi perioadă s-a înregistrat o creştere a suprafeţelor cultivate cu pepeni verzi, mazăre, orzoaică şi plante aromatice şi medicinale. DOTAREA CU MAŞINI ŞI TRACTOARE Situaţia dotării cu maşini şi tractoare se prezintă astfel:
1.2.3 TURISMUL Poziţia sa geografică, reţeaua densă de căi rutiere (E68, E671, DN7A), de căi ferate naţionale şi europene (punct important în reţeaua naţională şi pe magistrala Paris–Istambul) favorizează judeţul Arad şi din punct de vedere al turismului. Cele patru puncte de trecere a frontierei (Nădlac, Vărşand, Turnu - rutiere şi Curtici – cel mai important punct feroviar de trecere a frontierei din ţară), Aeroportul Internaţional Arad - recent modernizat, sunt argumente suficiente pentru a considera judeţul Arad principala poartă de intrare în ţară. Pitorescul zonelor montane şi depresionare, existenţa izvoarelor de ape minerale, geotermale, recunoscute prin calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol, bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, artă populară şi folclor întâlnite în localităţile arădene, oferă o varietate de atracţii turistice. În judeţul Arad principalele forme de turism ce se pretează potenţialului turistic existent sunt: turismul balneo-climateric, turismul de afaceri şi de sfârşit de săptămână şi turismul rural. Turismul balneo-climateric reprezintă o formă clasică de turism în judeţ. Sunt renumite staţiunile Moneasa (bogată în resurse de apă bicarbonate, calcice, magneziene şi sodice, la o temperatură de 25-30 °C) şi Lipova (ape carbogazoase). Baza materială a acestora este însă degradată, dar procesul de privatizare - în care sunt implicate activele acestor staţiuni - va trebui să aibă ca efect oprirea procesului de degradare, modernizarea şi dezvoltarea lor. Teritoriul judeţului cuprinde şi alte izvoare minerale şi geotermale (Curtici, Sofronea, Macea, Dezna) dar lipsa resurselor financiare nu a permis amenajările necesare. Moneasa, supranumită “Perla Munţilor Apuseni”, este o staţiune ce se pretează la practicarea sporturilor de iarnă: pârtia de schi existentă necesită însă extindere şi modernizare. Turismul de afaceri şi cel de sfârşit de săptămână poate constitui, de asemenea, o alternativă de dezvoltare turistică a Aradului. El apare ca un oraş al cărui centru istoric dispune de un patrimoniu arhitectural amintind de stilurile baroc, gotic, bizantin, neogotic, îmbinate armonios cu cel seccesion şi renascentist. Cadrul arhitectural al oraşului este familiar vizitatorilor din străinătate, mai ales cei originari din ţările germanice. Dintre obiectivele turistice de seamă amintim: Muzeul Judeţean, Filarmonica din Arad, Teatrul de Stat din Arad (1874), Teatrul Vechi (1817), Şcoala Preparandia – una din cele mai vechi şcoli pedagogice din ţară (1812), Liceul “Moise Nicoară” (1869), Catedrala Ortodoxă Română (1862), Catedrala Romano-Catolică (1902), Cetatea Aradului (1763-1783). Clipe de neuitat pot oferi vizitatorului şi pădurile Vladimirescu şi Ceala, ce dispun de un fond cinegetic şi piscicol bogat. Lacul Ghioroc, este un alt loc cu multiple posibilităţi de cazare, masă şi divertisment. Turismul rural - Podgoria Aradului, renumită prin vinurile sale, poate constitui spaţiul ideal de petrecere a unor vacanţe la ţară (agro-turism). Această formă de turism se poate dezvolta şi în alte localităţi ca Tauţ (localitate situată în apropierea lacului de acumulare Tauţ), Moneasa, Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu, Bârsa, Vârfurile (M-ţii Codru Moma şi Valea Crişului Alb) cât şi pe Valea Mureşului, noua legislaţie acordând facilităţi deosebite investitorilor. Pentru susţinerea dezvoltării agro-turismului în judeţ sunt necesare lucrări de modernizare şi investiţii noi în domeniul infrastructurii, pe baza unor proiecte de relevanţă regională (reţele de apă, canalizare, gaze naturale). Monumentele istorice şi de arhitectură de pe raza municipiului Arad sunt completate de cetăţile de piatră de la Şoimoş, Şiria, Dezna (sec. XIV-XVI), castelele şi conacele medievale de la Macea, Curtici, Şofronea, Căpâlnaş, Mănăştur, Şiria, Pâncota, Conop, Săvârşin, Birchiş, Fântânele etc. de aşezăminte de cult: - mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, mănăstirea Feredeu, mănăstirea Gai, mănăstirea Bezdin; bisericile de lemn de pe valea Mureşului şi cele de la Craiva, Hălmagiu, Pleşcuţa, ce datează din secolele XVII-XIX. Din punct de vedere etnografic şi folcloric, sunt de remarcat centrele de ceramică de la Bârsa, Târnăviţa şi Hălmăgel; casele ţărăneşti ce mai păstrează încă meşteşugurile şi tehnicile fabricării portului popular din regiune - Bârsa, Buteni, Gurahonţ, Săvârşin etc. Toate aceste obiective nu fac altceva decât să completeze oferta agro-turismului, care - împreună cu cel cultural-etnografic - vor ridica valoarea produsului turistic al regiunii. Capacităţile de cazare turistică se află concentrate în proporţie de 45% în municipiul Arad. Starea unităţilor turistice, a dotărilor lasă încă de dorit. Prin alternativa pe care o oferă judeţul Arad – agro-turism şi etnoturism, există şanse ca cererea turistică să crească, iniţiativa privată făcându-se astfel mai mult simţită decât până acum. Oferta turistică se poate îmbunătăţi atât în turismul de afaceri, cât şi în cel balnear în perspectiva privatizării activelor şi a participării la programe de dezvoltare regională şi internaţională. Întreprinderile turistice se împart în structuri de cazare şi agenţii de turism. În tabelele ce urmează vor fi prezentate structurile de cazare (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni şi cabane turistice, campinguri, sate de vacanţă), după categoria lor, capacitatea de cazare, numărul lor, localizarea lor şi după tipul de societate (privat sau de stat).
Yüklə 2,09 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||