Academia de studii economice
Yüklə 404 Kb.
|
Model de afacere Prin model de afacere se înţelege un instrument conceptual care permite înţelegerea logicii specifice fiecărei întreprinderi, prin care aceasta creează, propune şi livrează clienţilor săi o anumită valoare generând un flux profitabil şi sustenabil de venituri. Pentru definirea modelului de afacere trebuie avute în vedere următoarele :
Înţelegerea structurii generice a modelelor de afaceri şi a tipologiei acestora este folositoare pentru demersul creării unei afaceri noi, inovatoare Un model generic simplu al afacerii (comerciale): modelul PCDO P=Oameni, caracterizaţi prin: abilităţi, atitudini, cunoştinţe, scopuri şi valori C=Contextul, caracterizat prin condiţii: Macroeconomice, legale, sociale, politice, culturale religioase, de mediu, etc D=Afacerea, (cine ce câştigă) constând din: Beneficii economice, recunoaştere socială, autonomie şi drepturi de decizie, satisfacerea unor nevoi personale profunde, realizarea unor scopuri altruiste O=Oportunitatea, “Orice activitate presupunând investirea de resurse limitate în speranţa unui câştig viitor”. Presupune o imagin(ar)e a viitorului si un parcurs credibil către acesta Modelul celor nouă elemente constructive ale modelului de afacere Nine Business Model Building Blocks (după Alexander Osterwalder, Yves Pigneur, Christopher Tucci, în Clarifying Business Models: Origins, Present, and Future of the Concept, Communications of the Associatiation for Information Systems, Vol. 15, mai 2005)
16 modele de afacere În lucrarea indicată mai jos autorii au încercat o clasificare a tuturor modelelor de afacere existente în economia americană după natura bunului ce face obiectul tranzacţiei şi după poziţia, din perspectiva proprietăţii, faţă de bunul tranzacţionat a firmei în cauză. Denumirile prin care se identifică proptotipul fiecărui grup de afaceri este convenţional
Temă: Identificaţi în ce categorie se înscrie afacerea propusă de dumneavoastră prin planul de afacere, argumentaţi încadrarea şi explicaţi implicaţiile acesteia Diferenţe între antreprenoriatul comercial şi cel social
Modelul unui cadru al antreprenoriatului social 
Inovarea sistematică a modelelor de afacere
Facultativ: Citiţi documentul “Sustainable Value Creation” (Ataşat) produs sub auspiciile Forumului European privind Inovarea Modelelor de Afacere 
Finanţarea iniţierii afacerilor Cuprins
ATENŢIE: Pentru parcurgerea acestui capitol se recomandă să faceţi apel la cunoştinţele dobândite în anul I la discipline ca, Economie, Bazele Economiei Întreprinderii, Contabilitate Consideraţii privind structura financiară a întreprinderii
Generalităţi privind sursele de finanţare a întreprinderilor
Forme specifice de finanţare a iniţierii afacerilor
A se vedea şi broşura ANIMM privind sursele de finanţare a IMM (Ataşată), în special partea referitoare la programele de granturi (subvenţii) ale ANIMM şi cea referitoare la garanţii. Citiţi cu atenţie programul START privind dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare şi cel privind incubatoarele de afaceri Facultativ: Citiţi studiul privind impactul economic şi social al capitalului de risc în Europa (Ataşat) Detalii privind instrumentele de finanţare specifice iniţierii afacerilor Incubatorul de afaceri oferă un mediu protejat şi favorabil la înfiinţare şi în primii ani de funcţionare a noilor întreprinderi. Forma tipică este de incubator “intra muros” caz în care principala facilitate constă în oferirea spaţiului pentru birouri şi/sau pentru producţie, gratuit sau cu o chirie mult sub cea normală. Chiria – ca şi celelalte tarife pentru serviciile incubatorului - creşte treptat în timp, astfel încât să oblige întreprinderile incubate să părăsească incubatorul după 3 până la 5 ani, lăsând loc pentru găzduirea altor noi întreprinzători. Pe lângă spaţiu, incubatoarele de afaceri realizează şi activităţi de identificare a potenţialilor întreprinzători de succes şi asistare a acestora în pregătirea creării noilor întreprinderi şi oferă întreprinderilor găzduite servicii de secretariat, training, contabilitate, consultanţă, evidenţa personalului, marketing etc. Uneori, incubatoarele de afaceri oferă, din fonduri publice sau private seed-money sau alte facilităţi de finanţare. Incubatoarele “extra muros” oferă potenţialilor întreprinzători şi noilor întreprinderi toate serviciile enumerate mai sus, sau o parte dintre acestea, dar nu oferă şi spaţiu. Cel mai important beneficiu pentru clienţi îl reprezintă, potrivit declaraţiilor acestora, surplusul de încredere şi vizibilitate pe care incubatorul îl transferă întreprinderilor găzduite. O varietate specială de incubator este “incubatorul de inovare” localizat adeseori în campusuri universitare sau parcuri ştiinţifice, care asistă întreprinzătorii în realizarea de proiecte de afaceri pronunţat inovative. Incubatoarele de inovare sunt frecvent specializate în anumite tehnologii şi oferă pe lângă serviciile de incubare obişnuite, concursul unor oameni de ştiinţă şi laboratoare bine dotate pentru cercetări şi experimente. Uneori,marile corporaţii trimit echipe multidisciplinare să lucreze mai mulţi ani în incubatoare de inovare la realizarea unor proiecte noi. Cea mai importantă reţea europeană de incubatoare de afaceri este European Business & Innovation Network (EBN) a cărei marcă este BIC (http://www.ebn.be/) Seed-money (Capital de sămânţă)= o sumă relativ mică de bani acordată întreprinzătorului la înfiinţarea întreprinderii, cu titlu de grant sau participare la capital, pentru completarea capitalului iniţial necesar. Premii = reprezintă sume care acordă întreprinzătorilor cu titlu gratuit pentru realizarea unor parametrii de performanţă stabiliţi sau cu ocazia unor competiţii menite să stimuleze creativitatea şi spiritul întreprinzător. Uneori sumele sunt acordate iniţial cu titlu rambursabil, iar ulterior, în funcţie de performanţele efectiv realizate, ele sunt lăsate întreprinzătorului – în întregime sau în parte – cu titlu de premiu. Subvenţii pentru dezvoltarea afacerii = sprijin financiar acordat cu titlu gratuit întreprinzătorilor, în cadrul unor scheme care urmăresc realizarea anumitor obiective ale politicilor publice, de regulă prin concurs de propuneri. Politica Uniunii Europene în materia ajutorului de stat aplică principiul “de minimis” considerând acceptabile subvenţiile pentru IMM dacă acestea nu depăşesc în decurs de trei ani plafonul total de 200000 EUR. Creditul informal reprezintă împrumutul pe care întreprinzătorul îl poate obţine de la rude, prieteni sau diferite alte persoane care nu au acordarea de împrumuturi băneşti ca activitate obişnuită, în baza unor contracte civile de împrumut. Pentru a evita camăta, dobânda ce poate fi convenită de părţi este plafonată prin lege la nivelul de 1,3*dobânda de referinţă a Băncii Naţionale. Micro-credite = Sume foarte mici (frecvent 5000-10000 EUR) care pot fi acordate, în cadrul unor scheme de creditare, atât de instituţii bancare cât şi de instituţii nebancare (ONG-uri) Garanţii. Întrucât lipsa unor garanţii corespunzătoare constituie o barieră principală pentru accesul întreprinzătorilor la sursele de finanţare obişnuite, sprijinul pentru depăşirea acestui obstacol reprezintă un instrument deosebit de eficace pentru facilitarea finanţării iniţierii afacerilor. În unele cazuri, completarea garanţiilor necesare se face de către instituţii specializate create şi finanţate de autorităţile publice (vezi capitolul “Garanţii” din broşura ANIMM), alteoriu întreprinzătorii se organizează pentru a rezolva această problemă pe bază de reciprocitate în aşa-numite “Fonduri mutuale de garantare). Mecanismul constă în emiterea de scrisori de garanţie acoperite cu capitalul fondului. Presupunând că rata probabilă a nerambursării ar fi de 10%, stocul de garanţii active poate să fie de 10 ori mai mare decât valoarea capitalului fondului de garantare, rezultând un “efect de pârghie”. Capital de risc (Venture capital) = Finanţare a noilor întreprinderi din capitaluri private (venture capitalists), realizată sub forma unei participări substanţiale (dar de regulă minoritare) a finanţatorului la capital. Dacă noua întreprindere eşuează, finanţatorul pierde banii investiţi, la fel ca şi întreprinzătorul însuşi. De aceea se numeşte capital de risc sau aventură. Dacă condiţia ca finanţatorul să rămână minoritar împiedică constituirea capitalului iniţial necesar, se poate opta ca o altă parte de finanţare să fie acordată sub forma de obligaţiuni convertibile în acţiuni. Capitalul de risc vizează întreprinderile pronunţat inovative şi dinamice, care promit o creştere foarte mare a afacerii într-o perioadă scurtă (circa 5 ani) şi câştiguri foarte mari. La sfârşitul perioadei contractuale, întreprinzătorul poate răscumpăra partea finanţatorului, sau acesta va căuta o altă ieşire din afacere (de ex. îşi va vinde partea pe piaţa de capital). În toate cazurile, existenţa unei pieţe de capital funcţionale reprezintă o condiţie importantă pentru capitalul de risc, pentru că oferă informaţiile necesare privind valoarea corectă a tranzacţiei prin care finanţatorul iese din afacere. Pentru a asigura o gestiune profesionistă a capitalului lor, pentru a aborda proiecte de mari dimensiuni şi pentru a disipa riscul investitorii de risc se asociază în “fonduri de capital de risc”. O evoluţie mai recentă, justificată de interesul de a stimula inovare şi realizarea proiectelor de afaceri inovative este aceea că şi autorităţile publice se implică în furnizarea de capital de risc. O ase menea evoluţie este, totuşi, forte discutabilă din cauza “hazardului moral” Vizitaţi site-ul European Venture Capital Association (EVCA) la adresa http://www.evca.eu/ Avantajele şi dezavantajele subvenţiilor Politica ajutorului de stat permite schemele de subvenţionare a creării de noi întreprinderi şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (regula “de minimis”)
Resurse Prezentarea lui Mohammad Yunus la UVA: http://www.muhammadyunus.org/Video-Library/videodirectlink/Professor-Yunus-speech-at-UVA/ Broşura surselor de finanţare pentru IMM Studiul “Impactul economic şi social al capitalului de risc în Europa” Ambasadorii europeni ai Creativității și Inovării Manifest Lumea se mișcă într-un ritm nou. Pentru a avea un rol de prim rang în această lume nouă, Europa trebuie să devină mai creativă și inovatoare. A fi creativ înseamnă să imaginezi ceva ce nu a existat mai înainte și să cauți noi forme și soluții. A fi inovativ înseamnă să introduci schimbări în societate și în economie. Activitățile de concepție originală transformă ideile în valori și leagă creativitatea de inovare. Pentru a progresa, Europa are nevoie de investiții sporite – atât private cât și publice – în cunoaștere. Progresul inteligent are nevoie de respect pentru istorie și moștenirea culturală. Cunoștințele noi se clădesc pe cunoștințe istorice și cele mai multe inovații sunt noi combinații ale unor elemente care există deja. Cultura, prin respectul său față de memoria individuală și colectivă, este importantă pentru a păstra direcția în actualul context de schimbări intense. Creativitatea reprezintă o dimensiune fundamentală a activității umane. Ea înflorește acolo unde există un dialog între culturi, într-un mediu liber, deschis și divers caracterizat prin egalitate socială și egalitate între bărbați și femei. Este nevoie de respect și de protecție juridică pentru rezultatele muncii creative și intelectuale. Creativitatea reprezintă motorul culturii, concepției originale și inovării, dar dreptul de a-și folosi talentul creativ aparține tuturor. Mai mult decât oricând, viitorul Europei depinde de imaginația și creativitatea poporului său. Crizele economice, de mediu și sociale ne provoacă să găsim noi modalități de gândire și acțiune. Creativitatea și inovarea pot contribui la progresul societății către prosperitate, dar societatea trebuie să își asume responsabilitatea pentru modul în care acestea sunt folosite. Astăzi, creativitatea și inovarea trebuie să fie mobilizate în slujba unei societăți echitabile și ecologice, bazată pe dialog intercultural și cu respect pentru natură și pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor din lumea întreagă. Pentru a crea o Europă mai creativă și inovatoare, deschisă către restul lumii și cu respect față de valorile umane, prezentăm următorul manifest, care stabilește prioritățile și recomandările noastre pentru acțiune. Necesitatea schimbării și a unei noi inițiative este urgentă. Europa și statele sale membre trebuie să acorde deplină atenție creativității și inovării acum, pentru a găsi o cale de ieșire din actualul impas. Manifest 1. Să încurajăm creativitatea într-un proces de învățare de-a lungul vieții în care teoria și practica merg mână în mână. 2. Să facem din școli și universități locuri în care studenții și profesorii se angajează în gândire creativă și învățare prin practică. 3. Să transformăm locurile de muncă în locuri de învățare. 4. Să promovăm un sector cultural puternic, independent și diversificat, care poate susține dialogul intercultural. 5. Să promovăm cercetarea științifică pentru a înțelege lumea, pentru a îmbunătăți viețile oamenilor și pentru a stimula inovarea. 6. Să promovăm procesele, gândirea și instrumentele concepției originale, înțelegând necesitățile, emoțiile, aspirațiile și capacitățile utilizatorilor. 7. Să susținem inovarea în afaceri care contribuie la prosperitate și durabilitate. Linii de acțiune Următoarele linii de acțiune necesită o nouă înțelegere a politicii publice. Comisia Europeană și guvernele naționale trebuie să se angajeze în procesul de schimbare împreună cu partenerii sociali și cu organizațiile cetățenești. Este nevoie de viziuni comune și de inițiative care transgresează domeniile politice tradiționale pentru a combate deficitele actuale ecologice, sociale, culturale, de securitate și de democrație. Concentrarea pe creativitate și inovare reprezintă cheia deschiderii de dialoguri care depășesc diviziunile politice istorice. Acțiunea 1: Investiții în cunoaștere Pentru întărirea competitivității Europei, este nevoie de noi principii bugetare care conferă o prioritate ridicată investițiilor în oameni și cunoaștere. Pe termen scurt, lucrătorilor șomeri ar trebui să li se ofere o șansă de a-și îmbunătăți competențele. Întreprinderile, sindicatele și guvernele ar trebui să colaboreze la organizarea îmbunătățirii competențelor lucrătorilor prin finanțare publică și privată. Dimensiunea și obiectivele fondurilor structurale europene trebuie să se extindă, să se orienteze către investiții în cercetare și cunoaștere și să fie legate de construirea cadrelor instituționale care susțin învățarea în timpul vieții active. Acțiunea 2: Reinventarea educației Școlile și universitățile trebuie reinventate în parteneriat cu profesorii și studenții, astfel încât educația să-i pregătească pe oameni pentru o societate a învățării. Profesorii trebuie să fie reinstruiți și părinții trebuie să se angajeze pentru a putea contribui la un sistem de educație care dezvoltă cunoștințele, competențele și atitudinile necesare pentru dialog intercultural, gândire critică, rezolvare de probleme și proiecte creative. Trebuie să se pună un accent puternic pe concepția originală în educație la diferite niveluri. Trebuie să se depună, la nivel european, un efort major de cercetare și dezvoltare în domeniul educației, pentru îmbunătățirea calității și creativității la toate nivelurile. Acțiunea 3: Recompensarea inițiativei Cetățenii care își asumă noi inițiative în afaceri, în sectorul public și în societatea civilă ar trebui să fie recompensați. Politicile sociale pot contribui la inovare prin partajarea riscurilor cu cetățenii care se angajează în procesul de schimbare. Artiștii, designerii, oamenii de știință și întreprinzătorii care contribuie cu noi idei ar trebui să fie recompensați. Premiile pentru excelență ar trebui să fie combinate cu protecția juridică a drepturilor intelectuale de proprietate și ar trebui să se ajungă la un echilibru între crearea de recompense corecte și promovarea partajării cunoștințelor. Acțiunea 4: Susținerea culturii Dezvoltarea de capacități în sectorul cultural ar trebui să fie sprijinită prin programe și mecanisme naționale și europene pentru susținerea diversității culturale, independenței și a dialogului intercultural. Industriile creative ar trebui să fie promovate prin construirea de noi legături între artă, filozofie, știință și afaceri. Dezvoltarea și folosirea noilor mijloace mass-media ar trebui să fie stimulată prin ridicarea nivelului de calitate al conținutului. Trebuie să se elaboreze noi modele economice pentru finanțarea unei mass-media de știri digitală diversă, independentă și de înaltă calitate. Acțiunea 5: Promovarea inovării Este nevoie de o politică de inovare mai ambițioasă și cu o bază mai largă. Sporirea investițiilor în știință, tehnologie și design ar trebui să fie combinată cu eforturi de extindere a cererii pentru cunoaștere. Firmele ar trebui să fie stimulate să combine cunoașterea științifică și cunoașterea bazată pe experiență. Ele ar trebui să fie încurajate să sporească diversitatea în rândul angajaților din punct de vedere al echilibrului între bărbați și femei, al educației și al naționalității. Educația inginerilor, managerilor și designerilor ar trebui să combine educația teoretică și experiența practică. Politica de inovare, precum și politica pieței muncii și de educație, ar trebui să aibă drept obiectiv mobilizarea utilizatorilor și angajaților în procesele de schimbare. Dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii politice de inovare pe scară largă trebuie să reprezinte o preocupare majoră pentru liderii politici. Acțiunea 6: Gândire globală Europa ar trebui să se afle în linia întâi la nivel mondial în ceea ce privește știința, cultura și competitivitatea. Colaborarea în interiorul Europei în materie de știință, tehnologie, educație, design și cultură trebuie să se deschidă mai departe către restul lumii. O Europă competitivă ar trebui să dezvolte colaborarea economică atât cu noile economii puternice, emergente, cât și cu țările sărace, care au cel mai mult nevoie de sprijin. Promovarea inovării în țările sărace reprezintă o obligație morală și reduce presiunea imigrației. Europa ar trebui să contribuie la stabilirea de norme corecte privind protecția și partajarea cunoașterii la nivel mondial. Acțiunea 7: Ecologizarea economiei Europa trebuie să mobilizeze creativitate și inovare pentru a se transforma într-o societate post-carbon. Un element cheie îl reprezintă eco-inovarea și stabilirea unei „traiectorii noi tehno-economice” începând cu soluții „de optimizare”, continuând cu „tehnologii curate” și încheind cu „inovații de sistem” care transformă radical producția, distribuția și consumul. Investițiile trebuie combinate cu noi instituții, noi reglementări și noi obișnuințe. Creativitatea este instrumentul principal pentru găsirea de soluții care combină durabilitatea și prosperitatea. Personalitățile proeminente enumerate mai jos au acceptat să devină ambasadori pentru Anul european al creativității și inovării 2009. Unii dintre ei s-au întâlnit de mai multe ori în timpul anului și au emis acest Manifest pentru o Europă mai creativă și inovatoare. DEFINITII ALE ANTREPRENORIATULUI Introducere în antreprenoriat Rolul întreprinzătorilor şi al IMM INOVAREA SI CREATIVITATEA IN PROCESUL ANTREPRENORIAL Întreprinzătorul: exponent al procesului antreprenorial ETAPELE PROCESULUI ANTREPRENORIAL STRATEGII ANTREPRENORIALE (MODELE DE AFACERI) PLANUL DE AFACERI Inovarea şi creativitatea în procesul antreprenorial. Dreptul de proprietate intelectuală Model de afacere Finanţarea iniţierii afacerilor Ambasadorii europeni ai Creativităţii şi Inovării Manifest Yüklə 404 Kb. Dostları ilə paylaş:
|