Acord privind servicii de

Obiectiv strategic 2: Un sistem de pensii adecvat și sustenabil

Justiția socială, respectiv echitatea, înseamnă, în cazul pensiilor, că persoanele care se pensionează trebuie să aibă aceleași drepturi (inclusiv suma de bani primită pe parcursul perioadei de pensie), pentru același nivel al contribuțiilor plătite pe parcursul vieții active. Termenul contribuție nu trebuie înțeles strict financiar, ci și în termeni de costuri de oportunitate. Lipsa de echitate este percepută atât la nivel intergenerational (datorată modificărilor succesive în calculul punctului de pensie), cât și între diferite categorii de pensionari (datorată sistemului de pensii speciale)²⁷. Echitatea la nivel intergenerational este privită ca și obiectiv explicit al actualului program de guvernare.

Echitatea la nivel de gen înseamnă că toți cetățenii, femei sau bărbați, au dreptul la un stagiu contributiv egal. Vârsta standard de pensionare fiind diferită pentru femei în comparație cu bărbații, rezultă o discriminare de gen, care se produce când ”o persoană este tratată mai puțin favorabil, pe criteriul de sex, decât este, a fost sau va fi tratată într-o situație comparabilă - art. 2 alin. 1 din Directiva 2002/73/CE.

În ultimul Raport de Țară, CE recomandă egalizarea vârstei de muncă între femei și bărbați. Aceasta recomandare este, pe lângă o măsură care susține justiția socială, și o soluție de sustenabilitate, deoarece prelungirea vârstei de muncă pentru femei înseamnă și o durată de contribuție mai mare.

Pe de altă parte, reajustări ale sistemului, uneori cu efecte adverse asupra echității, sunt generate de nevoia de a menține nivelul de trai al tuturor cetățenilor (în cazul persoanelor vârstnice măsurat prin gradul de adecvare al pensiilor) coroborată cu cea de a răspunde pierderii de sustenabilitate, atât cea ciclică (legată de evoluția generală a economiei), cât și cea pe termen lung (în principal indusă de procesul de schimbările demografice)²⁸. Aceasta din urmă va rezulta, ineluctabil, într-o presiune crescândă asupra resurselor bugetare. Conform raportului CE asupra îmbătrânirii populației 2015, România se numără printre țările în care creșterea totală a cheltuielilor legate de îmbătrânire (pensii, sănătate și îngrijire, educație) până în 2060 este considerată moderată comparativ cu celelalte state membre. În ceea ce privește exclusiv sistemul de pensii, cheltuielile bugetare urmează chiar să își reducă ponderea în PIB, dacă reforma este continuată și implementată corespunzător ²⁹.

Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni de pensii, astfel:

• 
  Pilonul I - sistemul public de pensii, respectiv sistemul de asigurări sociale de stat
  
• 
  Pilonul II - fondurile de pensii obligatorii administrate privat
  
• 
  Pilonul III - pensiile facultative.
  

Sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergenerațională și funcționează conform principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat este contributiv și obligatoriu pentru anumite categorii de angajați, dar nu se bazează pe solidaritate intergenerațională ci pe eficiența investițională.

Pensiile facultative au la bază principiul eficienței investiționale, dar au caracter pur facultativ.

Conform datelor INS, în anul 2015, numărul mediu de pensionari era de 5302 mii persoane. Pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,9%) iar pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 88,3% din totalul pensionarilor de asigurări sociale. Pensia medie lunară a fost în 2015 de 893 de lei, aproape 35% din salariul mediu brut. Deși ponderea femeilor în total pensionari este mai mare decât a bărbaților, pensia medie a femeilor este mai mică.

Numărul de contribuabili la Pilonul I era, finele lunii decembrie 2016 de 5.341.3 mii persoane și conform analizelor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), urmează să scadă până în 2060. Conform Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Pilonul II în schimb avea sfârșitul anului 2014 la 3972,8 mii contribuabili și Pilonul III la 346,5 mii, ambele categorii situându-se pe un trend ascendent.

În urma reformelor din anul 2011, rata riscului de sărăcie în rândul pensionarilor scăzuse sub media UE. Dar în timp ce aceasta din urmă au continuat să scadă ușor chiar și în perioada de criză, în România s-a reluat tendința de creștere a sărăciei în rândul pensionarilor.

Figura . Rata riscului de sărăcie în rândul vârstnicilor

Sursa datelor: EUROSTAT

Rata deprivării materiale severe³⁰, poziționează pensionarii din România mult peste nivelul mediu UE dar apropiat de media populației în general. Rata deprivării materiale este un indicator de sărăcie absolut și în acest sens mai potrivit pentru a ținti măsuri specifice pentru diverse grupuri.

Figura . Rata deprivării materiale severe

Sursa datelor: EUROSTAT

Concomitent, rata de acoperire a cheltuielilor cu pensiile din contribuții este în ușoară creștere și impactul asupra deficitului bugetar în general se reduce proporțional.

Balanța între asigurarea sustenabilității, a echității și a adecvării pensiilor rămâne, și în cazul României, un obiectiv social și politic dificil de atins.

Această problemă este ilustrată de comparația dintre doi indicatori fundamentali în analiza gradului de adecvare al pensiilor³¹: rata agregată de înlocuire (raportul dintre mediana venitului din pensii pentru persoanele în vârstă între 65-74 de ani și mediana veniturilor din muncă a persoanelor în vârstă de 50-59 de ani), folosită de CE și pentru a evalua potențialul de echitate inter-generațională, și rata de înlocuire la pensionare (prima pensie raportată la primul salariu), care evaluează la nivel individual capacitatea pensiei de a menține un nivel adecvat de trai al persoanei pensionate pe de cealaltă parte.

Standardele OIM și BM situează ratele de înlocuire optime la un nivel între 45% și 60%. În funcție de formula de calcul, în anul 2013, rata de înlocuire la pensionare se situa în cazul României la un nivel între 35,6% și 40,9%³² și este prognozată să se mențină până în 2060 la cca 38% (dar numai în condițiile prognozate de efect compensatoriu al pensiilor private). În schimb, la 63% în 2015, rata agregată de înlocuire a României este una dintre cele mai ridicate din UE, până nu demult întrecută doar de Luxemburg, ceea ce, împreună cu deficitul în creștere al bugetului de pensii publice, a determinat CE să tragă semnale de alarmă privind riscurile de sustenabilitate. Sursa acestor aparente discordanțe este un efect de cohortă, inclusiv generat de tendința de scădere a salariului, mai ales a celui pentru persoanele peste 50 de ani, și creșterea asimetriei distribuției sale.

Figura . Evoluția prognozată a sistemului de pensii din România

Sursa: Analize ale Comisiei Naționale de Prognoză, 2016. Notă: aceste analize nu reflecta introducerea măsurilor din Programul de Guvernare 2017-2020

Tabelul . Finanțarea programelor din cadrul Obiectivului strategic 2

Bugetul pe Programe al Obiectivului Strategic 2	Valoare totală ,000 Lei	Eșalonare totală pe an ,000 Lei
		2017	2018	2019	2020
Programul 2.1. Adecvare și echitate	335.284	83.821	83.821	83.821	83.821
Programul 2.2. Managementul sistemului public de pensii	320.047.856	78.699.181	80.084.136	80.812.003	80.452.536
Total OS 2	320.383.140	78.783.002	80.167.957	80.895.824	80.536.357

Obiectivul strategic 2 vizează creșterea veniturilor pensionarilor fără a afecta sustenabilitatea sistemului de pensii paralel cu o creștere a echității. Acestea au la bază rezultatele generate de programele prezentate mai jos.

Program 2.1: Adecvare și echitate

Motivație: Riscul de sărăcie în rândul pensionarilor din România este estimat de EUROSTAT la 18,3% în 2015, cu aproape 5pp peste media Europeană (13,4%). Între țările UE, România ocupă astfel poziția 22, în ordinea crescătoare a acestui indicator. Pensionarii nu se numără printre categoriile de populație aflate în risc major, dar riscul lor de sărăcie este în creștere continuă din 2011. Rata deprecierii materiale severe rămâne foarte ridicată, în ciuda scăderilor din ultimii ani.

Pensiile sunt calculate printr-o formulă bazată pe puncte, prin multiplicarea numărului mediu anual de puncte acumulate de către asigurat cu valoarea unui punct de pensie. La data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Atât în 2015 cât și în 2016, prin derogare de la aceste prevederi, s-a implementat un procent mai mare decât cel care ar rezulta din acest calcul. Programul de Guvernare 2017-2020 se abate de la acest principiu și propune valori concrete ale evoluției valorii punctului de pensie. Alte câteva inițiative din cadrul acestui program sunt prevăzute să ducă la creșterea pensiei nete de stat și a scăderii amplitudinii distribuției. Se urmărește, de asemenea, și crearea condițiilor de dezvoltare a sistemului de pensii private, respectiv crearea cadrului legal necesar realizării plății pensiilor cuvenite participanților la sistemele de pensii private.

Politica în domeniul pensiilor, ceea ce include nu numai valoarea punctului de pensie, cât și toate măsurile care se iau în vederea asigurării echității și sustenabilității, este elaborată de MMJS prin intermediul Direcției Asigurări Sociale cu consultarea CNPP și ASF și este implementată de către CNPP, respectiv ASF.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, stabilește în cuprinsul art. 53 alin. 1), o limită de vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Pentru bărbați, limita de vârstă standard de 65 de ani a fost atinsă la data de 1 ianuarie 2015 în timp ce pentru femei, limitele vârstei standard de 63 de ani, se vor atinge gradual, în timp, până în anul 2030. Începând cu anul 2030 vârsta standard de pensionare pentru femei urmează să crească gradual pe o perioadă de 5 ani, atingând nivelul maxim de 65 de ani în anul 2035.

O măsură care conduce la asigurarea sustenabilității și eficacității sistemului public de pensii reclamă o modificare rapidă a cadrului legal existent reprezentat de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii și Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, pentru a permite femeilor să opteze pentru pensionare sau pentru rămânerea în activitate până la împlinirea vârstei de 65 de ani. O asemenea intervenție legislativă răspunde favorabil solicitării instituțiilor europene cu privire la egalizarea vârstelor standard de pensionare între bărbați și femei și totodată înlătură discriminarea de gen constatată de jurisprudență, sub aspectul dreptului la muncă.

Programul 2.1. este finanțat din următoarele surse:

1. 
   Bugetul MMJS
   
2. 
   Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
   

Obiective: Programul 2.1. are două obiective specifice ale căror rezultate, până în anul 2020, sunt te prin următorii indicatori de rezultat:

Obiectiv specific P21_1: Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari

• 
  (2.1.1) Rata deprivării materiale în rândul pensionarilor
  

Obiectiv specific P21_2: Respectarea principiilor echității

• 
  (2.1.2) Diferența dintre rata medie de înlocuire dintre femei și bărbați
  

Măsuri de realizat: Programul 2.1. include acțiuni prevăzute de legislația în vigoare, și include la nivel de măsură pe acele activități prioritizate prin Programul de Guvernare 2017-2020. Efectele Programului 2.1 vor fi susținute și amplificate de măsuri fiscale în favoarea pensionarilor, respectiv: din 1 ianuarie 2017 impozit pe venit 0 pentru pensii mai mici sau egale cu 2000 lei lunar; de la 1 ianuarie 2018 impozit de 10% pentru pensii mai mari de 2000 lei lunar (calculat la suma ce depășește 2000 lei); începând cu primul trimestru din 2017 eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru toți pensionarii, indiferent de nivelul pensiei. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se suportă din bugetul de stat.

Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3.

(2.1.1) Asigurarea unei vieți decente pentru pensionari
2.1.1.1	Creșterea pensiei medii brute
2.1.1.2	Creșterea indemnizației sociale minime pentru pensionari
2.1.1.3	Stimularea sistemului privat de pensii
(2.1.2) Respectarea principiilor echității
2.1.2.1	Corelarea prevederilor și aplicarea corespunzătoare a documentelor legale pentru eliminarea inechităților și neconcordantelor din sistemul de pensii

Factorii de succes.

Pentru a nu afecta sustenabilitatea, principalul factor de succes al acestor măsuri este să poată fi finanțate fără a afecta sustenabilitatea și fără a fi însoțite de o creștere a presiunii inflaționiste.

Program 2.2: Managementul sistemului de pensii

Motivație: Stimularea gradului de ocupare și creșterea salariului minim³³, (atât timp cât nu se generează efecte inflaționiste și se evită asimetria excesivă a curbei salariale), dar și îmbunătățirea ratei de colectare a contribuțiilor și implementarea/extinderea/eficientizarea sistemelor de pensii alternative și suplimentare (pensii private și ocupaționale) ca și a altor instrumente de economisire³⁴ sunt soluțiile cadru ale problemei de sustenabilitate a sistemului de pensii.

În ceea ce privește reformarea pe mai departe a sistemului public de pensii, studiul Expert Forum Working Paper 3 „Cine va plăti pensiile „decrețeilor” în 2030? Situația României în contextul comparativ UE și 7 scenarii de evoluție ale sistemului public de pensii”³⁵ argumentează că în cazul României este recomandat să se urmeze, în funcție de orientarea ideologică, una dintre cele două strategii cu potențial maxim de succes, respectiv:

1. 
   dacă obiectivul prioritar este creșterea gradului de adecvare a pensiei medii cea mai indicată măsură ar fi creșterea cotelor de contribuții la Pilonul II de pensii;
   
2. 
   daca se urmărește prioritar reducerea deficitului, cea mai bună alternativă este creșterea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață.
   

Strategia adoptată de România în perioada aceasta de programare bugetară este să prioritizeze creșterea gradului de adecvare a pensiei pe baza creșterii prognozate a numărului de contribuabili și a veniturilor medii, continuând procesul de egalizare a vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, și o mai bună eficiență administrativă, cu asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor.

O inițiativă fundamentală este crearea sistemului de pensii ocupaționale. în al doilea rând, atenția se poate îndrepta asupra rezolvării aspectelor legate de echitate de gen și între categorii ocupaționale.

Nu în ultimul rând, stabilitatea și coerența legislativă permite evitarea situațiilor de inechitate și creează condițiile pentru concentrarea pe analiză de impact și eficientizare administrativă. Ne referim la modificarea Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul actualizării, simplificării și corelării cu alte acte normative.

Caseta . Lista de acte normative referitoare la sistemul de pensii

1) Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, 2) Legea nr. 49/1999, privind pensiile IOVR, 3) Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, 4) D.L. nr. 118/1990, și 5) Legea nr. 189/2000, ambele privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, 6) Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, 7) Legea nr. 341/2004, privind acordarea unor drepturi eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, 8) Legea nr. 109/2005, privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania, 9) Legea nr. 8/2006, privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, 10) Legea nr. 578/2004, privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, 11) Legea nr. 196/2009, priving instituirea pensiei minime garantate, 12) Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic, 13) Legea nr. 215/2015, privind statutul funcționarului public parlamentar, 14) Legea nr. 83/2015, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, 15) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 47/1992, privind privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale, 16) Legea nr. 130/2015, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, 17) Legea nr.7/2016, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și 18) Decizia CCR 297/2012, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Programul 2.2. este implementat de CNPP, folosind legislația în vigoare și direcțiile de politică și strategie elaborate de sau în colaborare cu MMJS.

Programul 2.2. este finanțat din următoarele surse:

1. 
   Bugetul MMJS
   
2. 
   Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS)
   
3. 
   (Potențial) alte surse
   

Obiective: Programul 2.2. are un obiectiv specific ale cărui rezultate până în 2020 sunt măsurate prin următorul indicator de rezultat:

Obiectiv specific P22_1: Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor

• 
  (2.2.1) Rata de acoperire a cheltuielilor din contribuții
  

Măsuri de realizat: Programul 2.2. include măsuri de stabilizare a sistemului și plata pensiilor.

(2.2.1) Asigurarea unui serviciu public stabil și eficient în interesul cetățenilor
2.2.1.1	Stabilitate și coerență legislativă pentru o perioadă de minim 5 ani
2.2.1.2	Plata pensiilor și a beneficiilor asociate

Factori de succes: Menținerea sustenabilității sistemului de pensii depinde crucial de atingerea obiectivului legat de o creștere economică sustenabilă și generatoare de locuri de muncă, și îndeosebi a ocupării salariale. Depinde de asemenea și de succesul implementării/dezvoltării în continuare a sistemelor private de pensii. Comisia Națională de prognoză estimează că până în 2060 75% din pensionari vor fi acoperiți și de pensii private, și asta fără a considera pensiile ocupaționale.