Modificările cantităţilor cerute de consumatori, generate de modificarea preţului de vânzare, poartă numele de elasticitatea cererii în funcţie de preţ
Modificările cantităţilor cerute de consumatori, generate de modificarea preţului de vânzare, poartă numele de elasticitatea cererii în funcţie de preţ.
Legea descreşterii cererii în funcţie de creşterea preţului ne oferă o imagine asupra sensului de mişcare a celor doi parametrii. Cât de mult se modifică însă cererea în condiţiile modificării preţului se poate calcula cu ajutorul coeficientului de elasticitate definit ca un raport între modificarea relativă (procentuală) a cantităţii cerute şi modificarea relativă (procentuală) a preţului; notând cu Ecp coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ obţinem:
Legea descreşterii cererii în funcţie de creşterea preţului ne oferă o imagine asupra sensului de mişcare a celor doi parametrii. Cât de mult se modifică însă cererea în condiţiile modificării preţului se poate calcula cu ajutorul coeficientului de elasticitate definit ca un raport între modificarea relativă (procentuală) a cantităţii cerute şi modificarea relativă (procentuală) a preţului; notând cu Ecp coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ obţinem:
2. Bunuri cu cerere inelastică - sunt acele bunuri a căror cerere creşte cu mai puţin de o unitate, iar în condiţiile scăderii preţului cu o unitate volumul valoric al vânzărilor total scade. În situaţia acestui tip de bunuri coeficientul de elasticitate a cererii funcţie de preţ este cuprins între zero şi unu.
2. Bunuri cu cerere inelastică - sunt acele bunuri a căror cerere creşte cu mai puţin de o unitate, iar în condiţiile scăderii preţului cu o unitate volumul valoric al vânzărilor total scade. În situaţia acestui tip de bunuri coeficientul de elasticitate a cererii funcţie de preţ este cuprins între zero şi unu.
Situaţia extremă în cadrul acestei categorii de bunuri o constituie bunurile cu cerere perfect inelastică (sau perfect rigidă), caz în care modificarea preţului nu provoacă absolut nici o reacţie a cantităţii cerute, aceasta rămânând neschimbată la orice nivel al preţului.
3. Bunuri cu elasticitate unitară sunt acele bunuri a căror cerere creşte cu o unitate în condiţiile în care preţui scade cu o unitate, volumul valoric al vânzărilor rămânând neschimbat. În această situaţie, valoarea coeficientului de elasticitate este unu.
3. Bunuri cu elasticitate unitară sunt acele bunuri a căror cerere creşte cu o unitate în condiţiile în care preţui scade cu o unitate, volumul valoric al vânzărilor rămânând neschimbat. În această situaţie, valoarea coeficientului de elasticitate este unu.
- gradul de substituibilitate (rata marginală a substituţiei) - cu cât acest grad este mai ridicat, cu atât elasticitatea cererii în funcţie de preţ este mai mare.
- gradul de substituibilitate (rata marginală a substituţiei) - cu cât acest grad este mai ridicat, cu atât elasticitatea cererii în funcţie de preţ este mai mare.
Între bunurile economice pot exista relaţii de substituibilitate, complementareitate, dependenţă sau de indiferenţă.
Între două bunuri există o relaţie de substituibilitate atunci când cantitatea cerută de unul din bunuri se modifică direct proporţional cu schimbările de preţ intervenite în preţul celuilalt bun, şi o relaţie de complementaritate atunci când cantitatea cerută dintr-un bun se modifică în sens contrar modificării preţului unui bun. Existenţa unor substituenţi pentru o anumită categorie de bunuri va determina un comportament diferit al cererii pentru aceste bunuri în comparaţie cu bunurile pentru care nu exista substituenţi.
Cu cât substituenţii sunt mai apropiaţi de caracteristicile bunului în cauză, cu atât elasticitatea cererii bunului respectiv faţă de preţ va fi mai redusă.
Mai mult, apare aşa numita elasticitate încrucişată, determinată de comportamentul uni bun oarecare în condiţiile modificării preţului substituenţilor săi. Astfel, o scădere a preţului substituenţilor va determina o scădere a cererii pentru bunul iniţial (a căror substituenţi au înregistrat o reducere de preţ), în timp ce o creştere a preţului substituenţilor va determina o creştere a cererii pentru produsul substituit. Creşterea de elasticitate încrucişată (EC) are următoarea formă:
unde:
unde:
Qx0 - cerere iniţială din bunul „x” (substituibil);
Py - preţul iniţial al bunului „y” (substituibil);
Qx - modificarea cantităţii cerute din bunul „x”;
Py - modificarea preţului bunului „y”.
Valoarea coeficientului de elasticitate încrucişată a cererii poate fi una pozitivă atunci când bunurile sunt substituibile sau negativă atunci când bunurile sunt complementare.
Elasticitatea cererii în funcţie de venit
Elasticitatea cererii se poate calcula şi în funcţie de venit. În acest caz, coeficientul de elasticitate (ECV) exprimă raportul între înclinaţia marginală spre consumul bunului respectiv (dată de raportul dintre cantitatea cerută şi venit):
Înclinaţia marginală spre consum a bunului „x” măsoară schimbarea intervenită în raportul dintre modificarea cererii şi modificarea venitului generată de modificarea venitului ca o mărime infinitezimală, în timp ce înclinaţia medie spre consumul bunului „x” măsoară raportul dintre cantitatea din bunul respectiv cerută la oricare nivel al venitului, raportată la nivelul respectiv al venitului, sau, la un nivel dat al preţului, ca şi raport între acestea şi totalul venitului.
