Cod-f-pc-4 revista presei 29 septembrie-1 octombrie 2012 cuprins


Abia peste aproximativ un an şi jumătate ne-am putea duce cu bicicleta pâna la graniţa cu Serbia



Yüklə 189,41 Kb.
səhifə8/13
tarix20.08.2018
ölçüsü189,41 Kb.
#73167
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13

Abia peste aproximativ un an şi jumătate ne-am putea duce cu bicicleta pâna la graniţa cu Serbia


TIMISOARA. Timisorenii s-ar putea duce pe bicicleta, pe digul raului Bega, pana la granita cu Serbia, insa proiectul ar putea fi realizabil abia peste un an si jumatate. Consiliul Judetean Timis a aprobat recent cofinantarea de 2%. Numit destul de pompos, “Valorificarea potentialului turistic transfrontalier incluzand piste de cicloturism de-a lungul raului Bega, in aval de Timisoara”, proiectul care va prinde contur in colaborare cu autoritatile din Serbia, ar putea fi realizabil abia peste un an si jumatate. Pista care va fi asfaltata chiar pe dig, va avea o lungime de 37 de kilometri si o latime de doi metri. Costurile ridicandu-se la 2.350.495 de euro (cheltuieli eligibile de 2.104.200 euro). Cei mai multi bani, 85% provin de la Uniunea Europeana, iar 13% reprezinta contributia Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. CJ Timis vine cu cofinantarea proiectului, 2% din valoarea totala, adica 42.084 euro. Pista pentru biciclete va porni de la Timisoara, in apropierea Podului Modos, va continua prin Parcul Industrial Freidorf, apoi va trece prin localitatile Utvin, Uivar si Otelec, aceasta fiind si ultima localitate din Romania, apoi va continua prin Serbia, pana la Zrenjanin. “Nu trebuie sa fie neaparat un proiect in oglinda. Partea sarba nu e pregatita sa faca pista de biciclete, dar va incerca sa acceseze fonduri europene pentru investitie“, a declarat Mihaela Madar, sef Birou Implementare proiecte si relatii internationale la Administratia Bazinala de Apa Banat.

Potrivit Mihaelei Madar, lucrarea ar trebui sa fie finalizata in 18 luni, iar termenul estimat de demarare este inceputul anului 2013. Vor fi amenajate refugii, indicatoare de semnalizare si bariere pe pista. Proiectul a fost castigat in cadrul programului transfrontalier de cooperare Romania –Serbia, IPA 2007-2013 de catre Administratia Bazinala de Apa Banat, Consiliul Judetean Timis, Primaria Zrenjanin (Serbia).



/Opinia Timişoarei, http://www.opiniatimisoarei.ro/abia-peste-aproximativ-un-an-si-jumatate-ne-am-putea-duce-cu-bicicleta-pana-la-granita-cu-serbia/30/09/2012

Lacul Surduc va creşte şi va înghiţi 65 de case


La Surduc, unii dintre locuitorii de pe malul lacului vor trebui să-şi ia la revedere de la casele lor, pentru că această acumulare va creşte. Nu este vreun Făt Frumos, care nu poate fi oprit din creştere, ci o înălţare programată, care face parte din etapa a doua de dezvoltare a Lacului Surduc. Lacul de acumulare Surduc este amplasat la circa 4 kilometri de satul Surducu Mic. Lacul a fost dat în exploatare în 1976. Din 1977 a început faza a doua de punere în funcţiune a lacului. Lacul este cel mai mare din Timiş, iar barajul este cel mai îngust din România, raportat la cantitatea de apă reţinută. Acumularea funcţionează la capacitatea etapei 1 – 192 de metri deasupra Mării Baltice. Adâncimea maximă a lacului este între 16 şi 20 de metri. Barajul este amplasat la 195 de metri deasupra Mării Baltice.

Proiect pentru Surduc

Terenurile dintre cota 192 şi 198 vor fi expropriate, conform legislaţiei în vigoare – etapa 2. Suprafaţa totală acoperită de apă, la etapa a doua, este de 538 de hectare. Mulţi locuitori de pe malul lacului sunt sub cota respectivă. Casele acestora vor fi demolate. Cam 65 de case sau cabane vor fi rase de pe suprafaţa pământului, iar în locul lor va fi apă .Ei pot să acţioneze în instanţă autorităţile, dar şi-au asumat riscul demolării, deoarece nu aveau voie să construiască aoclo.Ei nu aveau voie să construiască în această zonă. Terminarea lucrării şi punerea în funcţiune în etapa a doua asigură alimentarea cu apă potabilă a municipiului Timişoara. Etapa a doua presupune creşterea volumului de apă de la 24 de milioane de metri cubi la 50 de milioane metri cubi. Este, practic, rezerva de apă potabilă a Timişoarei, care va creşte. Mai trebuie betonată parţial secţiunea de scurgere, realizarea de pante diferenţiate, realizarea scării de peşti pe râul Bega, regularizarea cursului de apă aval de galerie. Practic, Lacul Surduc e pe teren privat. A fost luat de la oameni de pe vremea comuniştilor şi i s-a dat o altă suprafaţă, în altă parte, dar doar pe hârtie. Primarul din Fârdea, Samuel Lupulescu, spune că nici acum oamenii nu au fost despăgubiţi. Fizic, terenul nu a fost pus la dispoziţia oamenilor. Acum, însă, Lacul Surduc va fi un proiect prioritar al Consiliului Judeţean Timiş. „Lacul Surduc ar trebui să fie una dintre piesele noastre de bază, pentru a atrage turiştii. Mergem înainte şi trebuie să pregătim un proiect care să ne reprezinte pe toţi. De astăzi este ziua zero şi de luni se va pregăti o echipă care să preia pregătirea proiectului”, a spus Titu Bojin, preşdintele Consiliului Judeţean Timiş. /Ziua de Vest, http://www.ziuadevest.ro/actualitate/33682-lacul-surduc-va-crete-i-va-inghii-65-de-case.html



Teme de mediu

Noi proiecte de mediu implementate de Gec Nera


GEC Nera este organizatoarea concursului de anchete jurnalistice derulat în cadrul proiectului „ Activităţi de watchdog şi advocacy destinate stopării activităţilor antropice ilegale în aria Parcul Natural Porţile de Fier”. In luna septembrie 2012 GEC Nera va trimite o scirsoare de intentie si invitatie privind organizarea concursului si participarea la concurs. Concursul se va realiza in perioada septembrie 2012 –iunie 2013.

●Anchetele vor fi promovate prin presa scrisa,   posturi de radio si televiziune

●Participarea la concurs se va putea face printr-o notificare adresata GEC Nera de catre jurnalist/compania media inainte cu 2 zile de  difuzarea  anchetei.

●Jurnalistii/companiile media vor putea primi asistenta tehnica si informatii detinute de catre GEC Nera .in legatura cu activităţile antropice  ilegale care agresează factorii de mediu şi biodiversitatea din aria Parcul Natural Porţile de Fier , inainte si pe timpul realizarii anchetelor.

●Spatiul acordat anchetelor este la latitudinea jurnalistilor/ companiilor media

●Un jurnalist/companie media poate participa in concurs cel putin cu o ancheta.

●Din partea unei companii media poate participa un singur jurnalist

●Jurizarea anchetelor se va face in luna iunie 2013 de catre o comisie formata din 2 reprezentanti ai GEC Nera, un reprezentant al APM Caras Severin si 2 jurnalisti independenti neparticipanti la concurs.

●Punctajul maxim ce poate fi obtinut pentru o ancheta este de 20 de puncte.

●Primele 3 anchete, clasate in ordinea punctajului obtinut vor fi premiate cu 3 premii in obiecte.

●Premiile si si diplomele se vor acorda în cadrul evenimentului Gala jurnalismului de mediu din sudul Banatului, eveniment ce va fi organizat in luna iunie 2013. /Ştiri de Banat, http://stiridinbanat.ro/2012/10/01/noi-proiecte-de-mediu-implementate-de-gec-nera

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET



Yüklə 189,41 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   5   6   7   8   9   10   11   12   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin