Raportul celei de-a treia ședințe ue-serbia Politica privind întreprinderile și industria
Yüklə 65,95 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.Principalele instrumente ale politicii UE privind întreprinderile și industria
- 1.1Reducerea sarcinii administrative și o mai bună reglementare
- 1.2Accesul la finanțare
- 1.3Accesul la piețe și internaționalizare
- 1.4Politica industrială
- 1.5Educație și competențe
- 2.Situația actuală din Serbia
- 2.2Cadrul de politici pentru IMM-uri în Serbia
- 2.3Stadiul actual al negocierilor de aderare, capitolul 20 – Politica privind întreprinderile și industria
- 2.5Accesul IMM-urilor la finanțare
- 2.6Accesul la piețe și internaționalizare
- 2.8Educație și competențe
- 3.Concluzii și recomandări
RO A 3-a reuniune, Belgrad, 7 octombrie 2016 Politica privind întreprinderile și industria Introducere și obiective Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor aspecte de politică, mecanismelor, provocărilor și recomandărilor pentru impulsionarea politicii industriale și antreprenoriatului, în cadrul negocierilor de aderare dintre UE și Serbia. Structura raportului cuprinde trei părți: (1) principalele instrumente ale politicii UE privind întreprinderile și industria; (2) situația actuală din Serbia; (3) concluzii și recomandări. Raportul este rezultatul colaborării dintre membrii CCM UE-Serbia, dna Dragica Martinović Džamonja, membru CESE și directorul Oficiului Camerei Economice a Croației la Bruxelles, dl Nebojša Atanacković, președintele Asociației Patronale din Serbia, și dl Zdravko Ilić, directorul Oficiului Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei la Bruxelles. Raportul a stat la baza discuțiilor și a formulării de recomandări adresate autorităților sârbe și instituțiilor UE în cadrul celei de-a treia reuniuni a CCM care avut loc la 7 octombrie 2016, la Belgrad, principalele subiecte abordate fiind enumerate în capitolul 20 – Politica privind întreprinderile și industria, cu un accent pe promovarea antreprenoriatului. 1.Principalele instrumente ale politicii UE privind întreprinderile și industriaCreșterea economică și locurile de muncă din Europa depind de capacitatea sa de a asigura condiții propice pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor. Întreprinderile asigură cea mai mare parte a creșterii economice, a locurilor de muncă și a inovării din Europa. Însă pot face acest lucru numai dacă factorii de decizie le oferă condiții favorabile și le facilitează accesul la piețe și resurse. Finalizarea pieței unice este una dintre principalele priorități ale actualei Comisii. Noua strategie privind piața unică a Comisiei reprezintă un pas în direcția bună, vizând și abordând celelalte obstacolele existente în calea pieței unice a UE, precum și disparitățile la nivel de interpretare națională a legislației UE. Încă mai rămân multe de făcut pentru îmbunătățirea surselor de informare și a serviciilor de asistență online pentru comercianții transfrontalieri. Comunicarea privind piața unică digitală completează strategia, prin asigurarea unui regim coerent și favorabil întreprinderilor pentru activități economice și modelele comerciale online. Acquis-ul UE la care se face trimitere în cadrul capitolului dedicat politicii privind întreprinderile și industria cuprinde principii politice și comunicări privind politica industrială, forumuri de consultare ale UE și programe comunitare, precum și comunicări, recomandări și schimburi de bune practici. Strategia Europa 20201 este un instrument important destinat asigurării unei creșteri economice și sociale mai mari în Uniunea Europeană. În timp ce obiectivele se stabilesc la nivel european, punerea în aplicare are loc la nivel național, regional și local. În centrul acțiunii Comisiei se află inițiativa în favoarea întreprinderilor mici „Small Business Act” pentru Europa (SBA) 2, care prevede un cadru cuprinzător de politică privind IMM-urile pentru UE și statele membre ale UE. SBA își propune să plaseze IMM-urile, care reprezintă peste 98 % din totalul întreprinderilor din UE, în centrul procesului de elaborare a politicilor europene. SBA promovează principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, precum și spiritul antreprenorial în rândul cetățenilor europeni. În urma revizuirii SBA din 2011 și a comunicării privind politica industrială din octombrie 2012, în ianuarie 2013, Comisia a adoptat Planul de acțiune Antreprenoriat 20203. Acest plan de acțiune se bazează pe trei piloni: dezvoltarea învățământului și a formării în domeniul antreprenorial, crearea unui mediu de afaceri adecvat și furnizarea de instrumente de sprijin pentru antreprenorii aspiranți. Raportul de față vizează numai principalele instrumente și mijloace ale UE destinate îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderi și, în special, pentru IMM-uri. 1.1Reducerea sarcinii administrative și o mai bună reglementareReforma procesului de reglementare este, fără îndoială, de o importanță deosebită mai ales la nivelul UE, având în vedere complexitatea inerentă a unei Uniuni formate din 28 de state membre. Întreprinderile, în special IMM-urile, au nevoie de informații clare cu privire la norme și cerințe și mult mai multă simplitate pentru respectarea acestora. Eurochambres4, împreună cu alte organizații europene ale întreprinderilor, a solicitat Comisiei Europene, Parlamentului, Consiliului și statelor membre să se angajeze în urmărirea obiectivului unei reglementări inteligente, care să se concentreze pe reducerea la minimum a sarcinii normative globale și pe adoptarea unei abordări bazate pe dovezi pentru elaborarea de politici. Pentru a rezolva aceste probleme, în mai 2015, Comisia a adoptat Agenda pentru o mai bună reglementare, incluzând și noua platformă REFIT – Programul privind o reglementare adecvată și funcțională5. Scopul REFIT este să asigure un cadru de reglementare simplu, clar și previzibil pentru întreprinderi, lucrători și publicul larg. În cadrul REFIT, Comisia revizuiește întregul corp al legislației UE în mod continuu și sistematic, în vederea identificării sarcinilor, a inconsecvențelor și a măsurilor ineficiente, precum și a acțiunilor corective necesare. CESE s-a implicat îndeaproape în chestiunea unei mai bune reglementări și a adoptat o serie de avize cu privire la acest subiect („Reglementarea inteligentă – Răspunsul la nevoile întreprinderilor mici și mijlocii”6, „O mai bună reglementare”7, „REFIT”8), și a sprijinit eforturile Comisiei de a reduce birocrația și constrângerile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile. Comitetul a subliniat că obiectivul primordial al programului REFIT este de a îmbunătăți calitatea și eficiența legislației europene și de a elabora norme simple, ușor de înțeles și coerente, fără a pune sub semnul întrebării obiectivele strategice stabilite și fără a acționa în detrimentul protecției cetățenilor, al consumatorilor, al lucrătorilor și al dialogului social sau al mediului. În avizul său exploratoriu solicitat de președinția slovacă intitulat „O reglementare care să facă față viitorului”9, CESE a subliniat că este esențial să se evite costurile de reglementare inutile. Costurile de reglementare trebuie să fie proporționale cu beneficiile pe care le generează. Legislația europeană ar trebui să vizeze întotdeauna crearea un cadru legal care să permită întreprinderilor și cetățenilor să beneficieze de avantajele pieței interne și să evite sarcinile administrative inutile. Legislația europeană va fi orientată spre viitor numai dacă este proactivă și privește în perspectivă; CESE este în favoarea unei legislații care se poate adapta. CESE a remarcat, de asemenea, că nu numai conținutul legislației trebuie să orientat spre viitor, ci și procesul legislativ în sine, astfel încât să răspundă nevoilor întreprinderilor și cetățenilor. 1.2Accesul la finanțareAccesul la finanțare este cea mai presanta problemă pentru multe întreprinderi mici. Majoritatea IMM urilor încă se bazează pe intermediarii financiari tradiționali pentru obținerea fondurilor de care au nevoie ca să supraviețuiască și să crească. În 2011, Comisia a propus un plan de acțiune10 pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare și a prezentat propuneri privind fondurile cu capital de risc și fondurile de antreprenoriat social. Planul de acțiune invită la luarea mai multor măsuri la nivelul UE și la nivel național, cu scopul de a explora alternativele la creditarea bancară pentru IMM-uri, a completa finanțarea privată limitată disponibilă și a facilita disponibilitatea informațiilor cu privire la finanțare. Comisia este de părere că o parte a următorului buget al UE ar trebui să se aloce pentru mobilizarea surselor private și a altor surse alternative de finanțare. Pentru a stimula creșterea economică, în 2015, dl Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei, a lansat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro pe o perioadă de 3 ani. Acest proiect funcționează prin mobilizarea a aproximativ 21 de miliarde de euro reprezentând capitalul de pornire de la bugetul UE și Banca Europeană de Investiții în împrumuturi care să sprijine întreprinderile europene, proiectele de infrastructură și start-up-urile selectate. În discursul său privind starea Uniunii din luna septembrie a acestui an, dl Juncker a propus dublarea acestui plan de investiții la 630 de miliarde de euro până în 2022. Antreprenorii au nevoie de fonduri pentru cercetare și dezvoltare și pentru a testa modele inovatoare de întreprinderi. Comisia are în vedere măsuri de sprijin pentru aceste domenii în cadrul Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME, 2,3 miliarde de euro alocate pentru perioada 2014-2020) și Orizont 2020, cu un instrument specific pentru IMM-uri [fonduri în valoare de aproximativ 80 de miliarde de euro disponibile timp de 7 ani (2014-2020)], consolidat, de asemenea, cu ajutorul fondurilor structurale europene. 1.3Accesul la piețe și internaționalizareInternaționalizarea contribuie la creșterea performanțelor, sporirea competitivității și consolidarea creșterii durabile a IMM-urilor. Multe întreprinderi mici din UE întâmpină dificultăți atunci când decid să se extindă la nivel internațional, chiar și în condițiile în care există un cadru pentru un comerț deschis și echitabil. Doar 25 % dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE (IMM-uri) exportă și un procent chiar mai mic exportă în afara UE, însă IMM-urile reprezintă în continuare cea mai mare parte (78 %) din totalul întreprinderilor europene care exportă în țări din afara UE. Peste 30 de milioane de locuri de muncă din Europa, sau unul din șapte, depind de comerțul cu țările din afara UE. Prioritatea Comisiei este să asigure un mediu de afaceri favorabil pentru întreprinderi și beneficii maxime pentru acestea de pe urma activităților transfrontaliere, atât în cadrul pieței unice a UE, cât și în afara UE. Comisia sprijină întreprinderile europene în relația cu concurența, accesarea piețelor externe și găsirea de noi parteneri de afaceri în străinătate. Politica comercială a UE și acordurile de liber schimb deja existente sau în curs de negociere au o contribuție semnificativă la deschiderea piețelor în țările din afara UE pentru produsele și serviciile UE, asigurând, în același timp, protejarea standardelor europene în domenii-cheie, cum ar fi produsele alimentare, sănătatea și bunăstarea. Comisia oferă, de asemenea, o varietate de instrumente și portaluri de informații pentru a ajuta IMM urile în procesul de internaționalizare. 1.4Politica industrialăUn obiectiv primordial al Strategiei Europa 2020 este de a crește contribuția sectorului producției la PIB-ul european de la 16 % la 20 % până în 2020. Politica industrială a UE urmărește să promoveze și să dezvolte politici și acțiuni pentru reindustrializarea Europei și o economie inovatoare, modernă și durabilă. Tehnologiile digitale și noile modele de afaceri transformă lanțurile de valori tradiționale. Noile modele de afaceri reduc barierele pentru intrarea pe piață a întreprinderilor noi, mai inovatoare și de dimensiuni mai reduse cu produse și servicii foarte specializate și inteligente. Tehnologiile digitale permit o grupare a bunurilor și serviciilor mai facilă și mai profitabilă pentru întreprinderi și integrează inteligența și conectivitatea în produsele propriu-zise. Inițiativa Industria 4.0 ne va afecta pe fiecare dintre noi și va avea un impact enorm asupra modului în care ne desfășurăm activitatea. Transformarea economiei mondiale într-o economie digitală afectează toate sectoarele industriale și ale serviciilor. În avizul său pe tema Industria 4.0 și transformarea digitală: calea de urmat11, CESE a sprijinit Comunicarea Comisiei privind „Digitalizarea industriei europene” și a subliniat provocările viitoare și care trebuie să fie abordate la nivel european și național în vederea elaborării unor politici care să permită accelerarea transformării digitale a economiei și, în același timp, asigurarea unor relații sociale stabile și a coeziunii. 1.5Educație și competențeUn procent ridicat (8,6 %) de cetățeni europeni, în special tineri, sunt șomeri. Conform datelor Eurostat, în iulie 2016, 21 de milioane de bărbați și femei se aflau în șomaj. Există dovezi clare ale nepotrivirii între competențe și nevoile pieței muncii. Conform unor studii, 70 de milioane de europeni nu au dobândit competențe adecvate de scriere și citire, iar cei care nu au dobândit competențe numerice și digitale sunt chiar mai mulți. Astfel, aceste persoane sunt expuse riscului de șomaj, sărăcie și excluziune socială. Pe de altă parte, un număr mare de europeni, în special tineri cu nivel înalt de calificare, ocupă locuri de muncă care nu corespund talentelor și aspirațiilor lor. În același timp, 40 % dintre angajatorii europeni raportează că nu pot găsi persoane cu competențele potrivite pentru a își dezvolta întreprinderea și a inova. Condițiile în schimbare rapidă de pe piața muncii care se datorează inovației și progresului digital continuu au plasat reformele sistemelor de educație și formare în prim-planul strategiilor europene și naționale. IMM-urile reprezintă cea mai importantă sursă de locuri de muncă, iar Comisia sprijină eforturile menite să încurajeze oamenii să devină antreprenori și să faciliteze pentru aceștia crearea și dezvoltarea propriei întreprinderi. Spiritul antreprenorial poate fi dezvoltat cu succes prin educație și formare. Pentru a face față provocărilor referitoare la competențe, Comisia a plasat învățarea în spiritul antreprenorial, creșterea nivelului de competențe și găsirea modalităților de a anticipa mai bine nevoile pieței forței de muncă, cum ar fi dialogul cu industria, în prim-planul politicilor pe care le stabilește în cadrul Agendei pentru competențe12 prezentate în iunie 2016. Scopul este de a se asigura că persoanele își dezvoltă un set amplu de competențe la începutul vieții și că profită la maximum de capitalul uman al Europei, ceea ce va stimula în cele din urmă capacitatea de inserție profesională, competitivitatea și creșterea economică în Europa. Există o legătură clară între ratele scăzute ale șomajului în țările din UE care au dezvoltat sisteme duale de educație și ucenicie, desfășurate cu succes în unele țări de camerele de comerț. Eurochambres, asociația întreprinderilor europene, salută aceste inițiative din partea Comisiei și solicită mai multe măsuri de îmbunătățire a sistemului de educație și formare profesională și a programelor de ucenicie în statele membre, precum și inițiative care să vizeze îmbunătățirea mobilității forței de muncă și o abordare nouă, pan-europeană, pentru anticiparea competențelor necesare. 2.Situația actuală din Serbia2.1Sectorul IMM-urilor din SerbiaÎntreprinderile mici și mijlocii din Serbia reprezintă 99,8 % din totalul operatorilor economici (71 % sunt întreprinderi profesionale unipersonale), generând 65 % din totalul locurilor de muncă, 65 % din cifra de afaceri, 56 % din PIB, 45 % din exporturi și 57 % din importuri în întregul sector nefinanciar. În mod tradițional, aceste întreprinderi operează în principal în sectorul comercial (30 %) și în industria prelucrătoare (16 %). Sectorul IMM-urilor se află încă în proces de redresare în urma impactului sever al crizei economice mondiale. Comparativ cu anul 2009, cifrele pentru 2014 indică cu 13 % mai puțini lucrători în acest sector. 2.2Cadrul de politici pentru IMM-uri în SerbiaÎn 2015, guvernul sârb a adoptat Strategia de dezvoltare pentru întreprinderile mici și mijlocii, antreprenoriat și competitivitate pentru perioada 2015-2020 (denumită în continuare: Strategia de dezvoltare a IMM-urilor). Strategia are ca scop să determine creșterea numărului de IMM-uri și de antreprenori la 350 000, asigurând 950 000 de locuri de muncă, cu o rată medie anuală de creștere a PIB-ului din sector de 3 %, cu accent asupra următoarelor domenii: mediul de afaceri, accesul la finanțare, resursele umane, competitivitatea, accesul la noi piețe de desfacere, promovarea spiritului antreprenorial, antreprenoriatul social și antreprenoriatul la nivelul unor categorii specifice, cum ar fi femeile sau tinerii. Strategia este în conformitate cu principiile SBA. Punerea în aplicare a strategiei este detaliată în planurile de acțiune bianuale. Ministerul Economiei publică periodic rapoarte anuale detaliate privind performanța sectorului IMM-urilor, facilitând monitorizarea. Guvernul a instituit Consiliul pentru IMM-uri drept mecanism de coordonare pentru punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare a IMM-urilor. Cu toate acestea, nu s-a instituit niciun mecanism de analiză care să permită evaluarea periodică a eficacității măsurilor și ajustări bazate pe dovezi. În 2016, guvernul a lansat inițiativa „2016 - Anul antreprenoriatului” în vederea integrării eforturilor diferitelor instituții și organizații în acțiuni coordonate pentru a reafirma antreprenoriatul drept unul dintre elementele principale ale politicii sale. Inițiativa a fost structurată în trei direcții: îmbunătățirea mediului de afaceri, promovarea antreprenoriatului și sprijinirea programelor cu un buget total de 16 miliarde RSD (aproximativ 130 de milioane de euro). 2.3Stadiul actual al negocierilor de aderare, capitolul 20 – Politica privind întreprinderile și industriaConform celui mai recent raport al Comisiei, Serbia a fost evaluată ca fiind pregătită la un nivel mediu în ceea ce privește armonizarea cu acquis-ul UE, astfel cum este prevăzut la capitolul 20. În urma lansării oficiale a negocierilor de aderare, în ianuarie 2014, Comisia a demarat procesul de examinare a acquis-ului UE și a aplicării acestuia în Serbia. În aprilie 2014, a avut loc o examinare explicativă, iar în iulie 2014, o examinare bilaterală. Pe baza acestora, Comisia a publicat raportul de examinare și a recomandat valori de referință pentru deschiderea negocierilor în ceea ce privește acest capitol. Astfel, Serbia a fost invitată să își prezinte poziția de negociere. 2.4Mediul de afaceriMediul de afaceri rămâne una dintre principalele provocări legate de creștere pentru IMM-urile din Serbia având în vedere, în special, formalitățile împovărătoare și taxele parafiscale ridicate. Unul dintre obiectivele recunoscute ale Strategiei de dezvoltare a IMM-urilor este îmbunătățirea mediului de afaceri, urmând a fi îndeplinit prin abordarea cadrului de reglementare existent și a procedurilor administrative și printr-un proces de elaborare de norme mai transparent. În 2015, s-au înregistrat progrese semnificative, având ca rezultat o poziționare considerabil mai bună în clasamentul privind climatul favorabil afacerilor al Băncii Mondiale (Doing Business), Serbia urcând de la locul la 59 la locul 91. Ieftinirea procesului de acordare a autorizațiilor de construire, prin introducerea autorizațiilor electronice și a procedurilor TVA electronice, a fost considerată drept un progres major. Punctul de contact unic prevăzut de Directiva privind serviciile, care asigură o gestionare eficientă a formalităților legate de înființarea și conducerea unei întreprinderi, nu a fost încă creat. Nu există o reglementare sistematică a taxelor parafiscale aplicabile întreprinderilor, în special a celor colectate la nivel subnațional și, de aceea, costul desfășurării activităților economice este mare și imprevizibil. În ceea ce privește elaborarea politicilor și ciclul de reglementare, guvernul are rezultate bune pentru analizarea impactului normativ, dar nu aplică testul pentru IMM-uri. S-a stabilit un dialog sistematic între comunitatea IMM-urilor și factorii de decizie, prin intermediul Forumului dedicat IMM-urilor din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, al Grupului de lucru pentru capitolul 20 al Convenției naționale privind UE și în mod ad-hoc, bucurându-se de participarea a numeroase organizații și asociații ale întreprinderilor. 2.5Accesul IMM-urilor la finanțareAccesul la finanțare reprezintă una dintre cele mai mari provocări privind creșterea și dezvoltarea IMM-urilor din Serbia, cu capcane majore privind atât cererea, cât și oferta. Strategia de dezvoltare a IMM-urilor urmărește să plaseze Serbia în rândul primelor 60 de țări în cadrul Raportului privind competitivitatea globală al Forumului Economic Mondial, conform indicatorilor relevanți. În ceea ce privește oferta, Serbia se confruntă cu o stagnare a pieței financiare centrate pe bănci, având un cadru legal și de politici slab dezvoltat pentru facilitarea unei game de produse în sectorul nebancar. În urma crizei, sectorul bancar manifestă reticență față de asumarea de riscuri, confruntându-se cu niveluri ridicate de credite neperformante. Acordarea de credite pe termen lung este limitată semnificativ de structurile de răspundere pe termen scurt ale băncilor și există un deficit de produse financiare accesibile în moneda locală. Din cauza lipsei unei legislații relevante, nu există un sector de microfinanțare, iar activitatea la nivelul fondurilor de investiții este foarte scăzută. În ceea ce privește cererea, scena întreprinderilor noi din sectorul de înaltă tehnologie din Serbia a început să prindă contur în ultimii ani, ceea ce a dus la creșterea apetitului pentru finanțare la începutul activității. IMM-urile tradiționale se bazează foarte mult pe credite bancare pentru capital de lucru și lichidități. În general, gradul de cunoaștere a produselor financiare alternative este destul de scăzut și, în general, trebuie îmbunătățită capacitatea IMM-urilor de a atrage fonduri și de a promova povești de succes care implică fonduri alternative. Serbia participă la programele COSME și Orizont 2020 ale UE. Până în prezent, s-a înregistrat un oarecare succes în utilizarea instrumentelor financiare oferite de aceste programe, deși acesta s-a limitat la schemele de garantare destinate instituțiilor de creditare. Contragaranțiile și instrumente de capitaluri proprii rămân neutilizate. În ceea ce privește Instrumentul de asistență pentru preaderare, UE a oferit sprijin financiar prin intermediul Instrumentului pentru dezvoltarea întreprinderilor și inovare în Balcanii de Vest (program regional) și al Fondului de inovare (program național). Însă se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește absorbția fondurilor IPA pentru a se evita capcanele specifice asociate produselor financiare locale disponibile. Structura globală de facilitare a accesului la finanțare include Fondul de Dezvoltare, Agenția sârbă pentru asigurarea creditelor la export, Agenția sârbă pentru dezvoltare și Fondul pentru inovare. Portofoliul de instrumente financiare oferite de aceste instituții trebuie să fie îmbunătățit pentru a satisface nevoile specifice ale pieței (în special prin sprijinirea sectorului financiar în vederea oferirii de produse noi), la fel și oportunitățile oferite în contextul UE, și anume programele și fondurile UE. 2.6Accesul la piețe și internaționalizareSerbia își îmbunătățește în permanență poziția comercială în raport atât cu Europa, cât și cu restul lumii. În ultimii 5 ani, exporturile au crescut mai repede decât importurile, ceea ce a dus la cea mai mare rată de acoperire a comerțului exterior înregistrată vreodată: 77 % pentru prima jumătate a anului 2016. Structura exporturilor se îmbunătățește treptat, produsele mai sofisticate crescând mai repede decât cele cu valoare adăugată scăzută, care încă domină exporturile în ansamblul lor. IMM-urile reprezintă aproape jumătate din exporturile specifice sectorului nefinanciar și reprezintă principala sursă de exporturi în sectorul serviciilor de înaltă tehnologie, care reprezintă aproape jumătate din totalul exporturilor de servicii. Serbia este bine integrată în economia europeană, peste 85 % dintre schimburile comerciale și exporturi desfășurându-se cu țări din UE și țări (potențial) candidate. Serbia înregistrează progrese continue în ceea ce privește echilibrarea schimburilor comerciale cu UE, o contribuție semnificativă având-o numărul tot mai mare de investitori din UE. Strategia de dezvoltare a IMM-urilor a recunoscut internaționalizarea IMM-urilor ca fiind unul dintre pilonii săi, având scopul de determina creșterea dimensiunii relative a exportatorilor IMM-uri cu aproximativ 60 %, comparativ cu numărul total de IMM-uri, și creșterea ponderii acestora în totalul cifrei de afaceri cu aproximativ 50 % până în 2020. Sprijinul pentru internaționalizarea IMM-urilor este furnizat de Agenția sârbă pentru dezvoltare și rețeaua agențiilor de dezvoltare regională acreditate, Agenția sârbă pentru asigurarea creditelor la export și Camera de Comerț și Industrie a Serbiei, oferind o gamă largă de servicii financiare și nefinanciare. Serbia beneficiază de un sprijin redus pentru IMM-uri în afara granițelor sale. Inițiativa a fost creată pentru a îmbunătăți cooperarea dintre organizațiile și instituțiile care oferă un astfel de sprijin, cum ar fi guvernul și Camera de Comerț și Industrie a Serbiei. Serbia participă la programul COSME ca țară asociată, ceea ce face ca IMM-urile din Serbia să fie eligibile pentru a beneficia de servicii finanțate prin acest program, cum ar fi Rețeaua întreprinderilor europene (Enterprise Europe Network), serviciul de asistență în materie de DPI și rețeaua de centre de asistență din întreaga lume (de exemplu, Centrul UE-Japonia pentru cooperare industrială). 2.7Politica industrialăSectorul industrial al Serbiei generează în jur de 25 % din PIB-ul țării, oferind locuri de muncă pentru un sfert din totalul populației active, și reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul exporturilor. În 2016 (6 luni), producția industrială a înregistrat o creștere globală puternică, cu o creștere a producției de aproximativ 10 %. În 2015, industria a înregistrat în cele din urmă așa-numita „creștere sănătoasă”, întrucât creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a fost urmată de o creștere a producției industriale. Strategia și politica Republicii Serbia de dezvoltare industrială pentru perioada 2011-2020 stabilește cadrul de politici de bază pentru politica industrială, dar nu a fost urmată de strategii sectoriale. Având în vedere faptul că politica industrială a Serbiei a fost dominată de restructurarea și privatizarea principalelor întreprinderi de stat, întregul cadru de politici trebuie revizuit, prin identificarea sectoarelor strategice pe baza analizei valorii adăugate și dezvoltarea de strategii de specializare inteligentă. În plus, noul cadru de politici ar trebui să urmărească o consolidare a competitivității industriei sârbe, folosind avantajele aduse de tehnologie, luând în considerare cadrul strategic al Uniunii Europene, și anume, Europa 2020, politicile și seturile de instrumente concepute pentru punerea sa în aplicare. 2.8Educație și competențeEducația și competențele au fost recunoscute ca fiind unii dintre pilonii principali ai Strategiei de dezvoltare a IMM-urilor în vederea plasării Serbiei în rândul primelor 60 de țări pe baza indicelui Forumului Economic Mondial privind învățământul superior și formarea profesională. Problema principală vizează necorelarea dintre competențe și piața forței de muncă și lipsa de cunoștințe specifice privind înființarea și gestionarea întreprinderilor. În ceea ce privește formarea profesională și educația, Serbia a făcut primii pași în direcția reformării sistemului său de învățământ pe baza principiului educației duale. Camera de Comerț și Industrie a Serbiei și-a asumat rolul de lider în acest sector, realizând analize aprofundate privind experiența într-un număr selectat de țări europene de succes și elaborând un set de recomandări pentru construirea unui model care s-ar putea potrivi contextului local specific. Până în prezent, au fost inițiate trei programe pilot, la care au participat peste 40 de întreprinderi, 18 școli și peste 800 de elevi. În contextul anului 2016 - Anul antreprenoriatului, s-a acordat o atenție deosebită promovării spiritului antreprenorial, în special în rândul tinerilor și al femeilor. O bună practică a fost elaborată de Junior Achievement Serbia (JAS) privind programele educaționale specializate în domeniul antreprenoriatului și al culturii financiare furnizate în cooperare cu întreprinderile și ministerul responsabil de educație. În ultimii 10 ani, un total de 60 000 de elevi din 286 de școli au participat la aceste programe. Organizația JAS este recunoscută de Comisia Europeană drept lider național în ceea ce privește promovarea antreprenoriatului și a fost unul dintre finaliștii Premiilor europene de promovare a inițiativelor antreprenoriale (2013 și 2014). 3.Concluzii și recomandăriReflectând asupra importanței criteriilor economice de aderare la UE, actuala Comisie a plasat dezvoltarea economică în centrul agendei sale de extindere. Acest aspect extrem de important al dezvoltării a consolidat și a concentrat eforturile Comisiei Europene și ale țărilor candidate asupra pregătirilor reale pentru provocările și oportunitățile care decurg din participarea la piața unică a UE. Contribuind la dezvoltarea economică ca parte a agendei de aderare, UE și țările candidate dovedesc cetățenilor și întreprinderilor că extinderea UE este, într-adevăr, o politică avantajoasă pentru toți participanții. IMM-urile reprezintă variabila-cheie în ecuația dezvoltării economice. Sectorul IMM-urilor trebuie să fie robust pentru a face față provocărilor structurale, cum ar fi cele generate de criza economică și financiară, precum și unui mediu de reglementare în plină schimbare pe fondul armonizării cu normele și politicile UE. În plus, eliminarea treptată a măsurilor protecționiste le impune intensificarea capacităților proprii pentru a ține pasul cu concurența tot mai mare atât pe ambele piețele tradiționale, cât și pe cele noi. Aceasta este principala provocare cu care se confruntă IMM-urile, iar Uniunea Europeană, instrumentele de politică din cadrul politicii de extindere și din afara acesteia, autoritățile naționale sârbe și organizațiile care sprijină întreprinderile ar trebui să colaboreze pentru a facilita acest proces și a valorifica procesul de integrare europeană. Următoarele recomandări ar trebui să permită celor trei părți furnizarea unor orientări cu privire la ceea ce se poate face pentru a sprijini IMM-urile din Serbia în procesul de aderare la UE: Recomandări
_____________ 1 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF 2 Țările din Balcanii de Vest și Turcia s-au angajat să pună în aplicare inițiativa în favoarea întreprinderilor mici „Small Business Act” pentru Europa. Performanțele acestora sunt evaluate cu ajutorul unui instrument specific de monitorizare cunoscut sub denumirea de Indicele pentru politica privind IMM-urile. Acest instrument a fost elaborat în comun de Comisie, OCDE, Fundația Europeană de Formare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și țările participante. 3 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0795:FIN:ro:PDF 4 EUROCHAMBRES - Asociația Camerelor Europene de Comerț și Industrie reprezintă peste 20 de milioane de întreprinderi din Europa - dintre care 98 % sunt IMM-uri - având membri în 43 de țări și o rețea europeană de 1 700 de camere regionale și locale. 5 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52014DC0368&from=ro 6 https://webapi.eesc.europa.eu/documentsanonymous/ces2819-2013_00_00_tra_ac_ro.doc 7 https://webapi.eesc.europa.eu/documentsanonymous/eesc-2015-03697-00-03-ac-tra-ro.docx 8 https://webapi.eesc.europa.eu/documentsanonymous/eesc-2016-00869-00-00-ac-tra-ro.docx 9 http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.int-opinions.39287 10 http://www.europarl.europa.eu/registre/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2011/0870/ COM_COM%282011%290870_EN.pdf 11 http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.ccmi-opinions.38320 12 http://ec.europa.eu/education/news/20160610-education-skills-factsheet_ro EESC-2016-05200-00-01-TCD-TRA (EN) /11 Yüklə 65,95 Kb. Dostları ilə paylaş:
|