Curtea de conturi a republicii moldova

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Deși deficiențele constatate privind calcularea veniturilor nu au denaturat semnificativ rapoartele financiare la 31 decembrie 2017, unele nereguli au influențat regularitatea și plenitudinea taxelor încasate în a.2017.

Bugetul CCA executat în anul 2017 a fost format din mijloacele finanțate de la bugetul de stat (7 138,7 mii lei); venituri ce provin din taxele anuale de compensare a cheltuielilor de reglementare, achitate de radiodifuzori, în marime de 1% din cifra de afaceri anuală (2 141,8 mii lei); venituri ce provin din taxele pentru licenţiere (139,4 mii lei). Veniturile ce provin din taxele nominalizate sunt gestionate de Consiliu.

Urmare a procedurilor de audit asupra veniturilor nominalizate, s-au constatat unele deficiențe care au compromis afirmațiile entității privind plenitudinea și regularitatea acestei clase de tranzacții, după cum urmează în continuare.

4.1.1. Plenitudinea veniturilor încasate a fost denaturată urmare a stabilirii nejustificate a cuantumului taxei de licență.

Potrivit prevederilor legale⁴, taxa pentru eliberarea licenţei aferente activității de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe se stabileşte prin legea care reglementează genul de activitate licenţiat. Totodată, Codul nr.260-XVI din 27.07.2006 nu reglementează exhaustiv cuantumul taxei de licență. Auditul relevă că numai începând cu 26 octombrie 2017, urmare a modificărilor cadrului legal, a fost stabilită expres taxa de licență de emisie în cuantum de 3 250 lei. Astfel, în lipsa prevederilor exhaustive privind stabilirea cuantumului taxei de licență, CCA a perceput venituri în sumă de 54,3 mii lei⁵.

4.1.2. Plenitudinea calculării veniturilor din taxa de reglementare a fost afectată urmare a nestabilirii/nefuncționalității procedurilor de control intern.

Potrivit normelor privind plata taxei de reglementare⁶, radiodifuzorii prezintă către CCA raportul trimestrial privind calcularea acesteia. Deși auditul a relevat lipsa denaturărilor semnificative aferente veniturilor la nivel de existență, exactitate, departajare și clasificare, CCA nu a asigurat plenitudinea și regularitatea calculării taxei de reglementare. Astfel, urmare a lipsei de comunicare între subdiviziunile Consiliului și a insuficenței activităților de control instituite în entitate, nu s-a efectuat reconcilierea listei radiodifuzorilor luați în evidență ca plătitori de taxă cu registrul licențelor eliberate/prelungite de drept/cesionate și corectarea ulterioară a neregulilor. În consecință, deși numai 90 din 124 de titulari de licență (cca 73%) au prezentat rapoartele financiare, managementul Consiliului nu a luat măsuri de responsabilizare a radiodifuzorilor. Mai mult decât atât, CCA nu deține pârghii de responsabilizare a radiodifuzorilor în caz dacă aceștia nu-și onorează atribuțiile regulamentare privind prezentarea rapoartelor.

4.1.3. Situația creanțelor pentru taxele gestionate de CCA nu prezintă o imagine fidelă, fiind cauzată de controlul intern insuficient.

Creanțele ce provin din taxele gestionate de CCA sunt evaluate în raportul financiar la valorile corespunzătoare evidenței contabile, în sumă de 1146,4 mii lei (la 31.12.2016) și de 1108,4 mii lei (la 31.12.2017). Totodată, prin nerespectarea prevederilor regulamentare⁷ atât în perioadele precedente, cât și în anul auditat, nu s-a efectuat inventarierea creanțelor, astfel nefiind confirmată de către debitori existența, plenitudinea și drepturile entității la nivel de solduri contabile. De asemenea, auditul remarcă că, deși creanțele pentru taxele nominalizate⁸ au fost înregistrate în anii 2016-2017 la nivel de 45-50% în raport cu valoarea veniturilor inregistrate, CCA nu a întreprins măsurile de rigoare privind colectarea creanțelor. Mai mult decât atât, CCA nu poate justifica termenul de apariție a creanțelor, respectiv, perspectiva încasării acestora pe calea judiciară fiind dubioasă.

4.2. Înregistrarea și raportarea eronată a unor cheltuieli a condiționat denaturarea situațiilor financiare la situația din 31 decembrie 2017.

4.2.1. Tranzacțiile financiare aferente retribuirii muncii nu conțin denaturări.

Analiza datelor raportate pe anul 2017 denotă că volumul total al fondului de salarizare a constituit 4 497,4 mii lei, înregistrând o creștere față de anul 2016 (3 723,7 mii lei) cu 773,7 mii lei, sau cu 18%. În mare parte, creșterea cheltuielilor a fost condiționată de majorarea sumelor pentru plata premiilor (125,0 mii lei), sporurilor (190,0 mii lei), cumulării de funcții (259,7 mii lei) și indemnizațiilor (70,0 mii lei).

Urmare a verificărilor efectuate, auditul nu a constatat denaturări privind stabilirea categoriilor de salarizare, grilelor de salarii, precum și privind plata premiilor și calcularea indemnizației de concediu.

4.2.2. Raportul financiar la situația din 31 decembrie 2017 a fost denaturat nesemnificativ urmare a înregistrării necorespunzătoare a tranzacțiilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

Procedurile efectuate de audit denotă că tranzacțiile (la începutul și finele anului de gestiune) privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii nu corespund cu datele CNAS. Deși declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (formularul BASS) a fost întocmită și prezentată regulamentar, indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) (pentru perioada mai mare de 5 zile) au fost contabilizate în conturi necorespunzătoare pe o perioadă de mai mulți ani. Astfel, prin nerespectarea normelor legale⁹, managerul contabil precedent a înregistrat plata indemnizațiilor nominalizate prin dublarea cheltuielilor privind contribuțiile la BASS și nu prin scăderea datoriilor față de CNAS. Se relevă că, deși managerul contabil actual a efectuat unele corectări în sumă de 24,3 mii lei aferente tranzacțiilor care au avut loc în a.2017, denaturarea soldului înregistrat în evidența contabilă, respectiv, în raportul financiar, la 31 decembrie 2017, constituie 17,2 mii lei. Corectarea tranzacțiilor nu a fost efectuată, dat fiind faptul că, în perioadele de gestiune precedente anului auditat, nu au fost verificate decontările cu CNAS, ceea ce a compromis existența, drepturile și obligațiile, precum și exactitatea și evaluarea informațiilor financiare prezentate în raportul financiar.

4.2.3. Exactitatea și plenitudinea tranzacțiilor financiare aferente cheltuielilor pentru susținerea radiodifuzorilor nu au fost asigurate prin reglementări exhaustive.

Potrivit Regulamentului privind gestionarea Fondului de susţinere a radiodifuzorilor¹⁰, veniturile acestuia sunt constituite din taxele percepute de CCA și din granturi.

Cele mai semnificative cheltuieli ale Fondului constituie cheltuielile de finanţare a producerii emisiunilor de interes social de către radiodifuzori. În pofida naturii sensibile a domeniului, reglementările privind utilizarea cheltuielilor nu sunt clare și exhaustive, lăsând loc pentru interpretări. Astfel, alocarea mijloacelor se efectuează în baza deciziei CCA, nefiind reglementate criteriile de departajare a beneficiarilor de finanțări, nefiind stabilite modul de evaluare a volumului cheltuielilor ce urmează a fi finanțate și justificarea utilizării mijloacelor alocate. Aceste circumstanțe au compromis echitatea alocațiilor.

Totodată, în lipsa reglementărilor în politica de contabilitate, mijloacele alocate în anul auditat în sumă de 1523,1 mii lei au fost transferate și înregistrate în contul de cheltuieli „Subsidii acordate instituțiilor private financiare”, documentul primar constituind Decizia CCA privind acordarea finanțării. Prin urmare, auditul denotă că lipsa reglementărilor la acest capitol, precum și lipsa contractelor încheiate cu beneficiarii mijloacelor financiare care ar stabili drepturile și obligațiunile părților, nu asigură exactitatea și plenitudinea tranzacțiilor financiare aferente cheltuielilor executate în valoare de 1523,1 mii lei. În context, auditul relevă că lipsa instrumentelor de verificare și de recuperare a mijloacelor în caz de neîndeplinire a obligațiunilor de către radiodifuzori nu poate asigura continuitatea procesului de executare a cheltuielilor la acest capitol.

4.2.4. Lipsurile semnificative ale bunurilor au condus la denaturarea situației patrimoniale, acestea fiind condiționate de gestionarea neconformă.

CCA nu a stabilit proceduri de control intern privind buna gestionare și asigurare a integrității bunurilor entității, inclusiv prin neaplicarea fizică a numerelor de inventar pe mijloacele fixe, neîntocmirea actelor de predare-primire a bunurilor, prezența bunurilor care nu se utilizează și/sau nu sunt funcționale, efectuând inventarierea formală a fondurilor fixe în anii precedenți anului auditat. Ca rezultat al inventarierii realizate la situația din 01.12.2017, au fost depistate lipsuri în sumă de 691,7 mii lei și surplusuri în sumă de 14,6 mii lei. Urmare a inventarierii încheiate în ianuarie 2018, CCA a dispus efectuarea unei anchete de serviciu privind stabilirea persoanelor gestionare responsabile de bunurile constatate lipsă. Respectiv, raportul financiar pentru anul 2017 conține denaturări semnificative ale situației financiare privind mijloacele fixe, luând în considerare lipsa reală a acestora.

4.2.5. Raportarea adecvată a situațiilor mijloacelor fixe este denaturată de iregularitățile privind integritatea acestora.

În cadrul inventarierii selective a mijloacelor fixe efectuate la inițiativa echipei de audit, au fost depistate unele bunuri, constatate lipsă în cadrul inventarierii din a.2017, precum și a fost constatată nefuncționalitatea unor bunuri. Astfel, inventarierea repetată a stabilit existența a unui CD de instalare a modulelor „Mediamon”¹¹ și a unui procesor pe care acestea au fost înregistrate (valoarea totală a sistemelor fiind de 415,0 mii lei), constatate lipsă în cadrul inventarierii anterioare. Totodată, modulele nu sunt funcționale și nu prezintă un bun util în activitatea entității. O situație similară de neutilizare/nefuncționalitate a bunurilor s-a constatat și în cazul SI „Baza de date a radiodifuzorilor”, cu valoarea de 24,0 mii lei.

Totodată, deși au fost constatate surplusuri de bunuri, acestea pot fi identificate doar la număr, dat fiind faptul că în evidență nu este specificată denumirea și marca utilajului, precum și lipsesc numerele de inventar pe bunuri, prin ce nu au fost asigurate claritatea și transparența evidenței contabile a mijloacelor fixe, fiind create oportunități pentru gestionarea frauduloasă a bunurilor. Mai mult decât atât, o parte din bunurile prezente¹² nu se utilizează din motive neexplicate de entitate.

Aceleași iregularități în evidența contabilă nu au permis auditului să se expună asupra autenticității a 2 calculatoare depistate la inventariere, ale căror denumiri nu se regăsesc în facturile fiscale privind furnizarea bunurilor. Totodată, calculatoarele cu denumirile respective au fost casate în a.2017. Procedura de casare cu multiple abateri de la norme este descrisă în subcapitolul 4.2.6. al Raportului de audit. Faptele consemnate mai sus creează, per ansamblu, suspecții privind posibila substituire a calculatoarelor la valoarea inițială de 31,5 mii lei.

Rezumând cele menționate mai sus, auditul denotă lipsa unor proceduri clare de distribuire în folosința angajaților a bunurilor și a justificării răspunderii materiale asupra acestora. Prin urmare, deficiența sistemului de management financiar și control privind gestionarea bunurilor nu a permis verificarea, fiind pusă la îndoială veridicitatea și credibilitatea situațiilor financiare aferente mijloacelor fixe, la 31.12.2017, precum și nu a asigurat integritatea acestora.

4.2.6. Tranzacțiile de casare a mijloacelor fixe nu au fost conforme procedurilor regulamentare, ceea ce creează premise pentru utilizarea neîntemeiată a bunurilor casate.

Se relevă că modul existent de casare a mijloacelor fixe este afectat de abateri și iregularități. În acest sens, lipsa procedurilor de control intern, inclusiv a metodelor de monitorizare a continuității procesului, au avut ca impact lipsa de asigurare rezonabilă precum că bunurile casate nu au fost substituite cu bunuri care funcționează.

Astfel, deși în cadrul inventarierii efectuate la finele anului 2016, 4 calculatoare (din a.2011) nu s-au constatat drept defectate/nefuncționale, acestea au fost casate în ianuarie 2017. Testând procedura de casare aplicată, auditul accentuează abaterile substanțiale de la cadrul legislativ-normativ. Cu toate că auditul nu a obținut probe care ar indica expres asupra fraudei în cazul dat, procesul neconform de casare a bunurilor în sumă de 63,0 mii lei a generat pentru entitate oportunități de utilizare neregulamentară a bunurilor după casarea acestora.
4.2.7. CCA nu a respectat regulile și normele privind calcularea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale, denaturând datele privind valoarea de bilanț a mijloacelor fixe și suma uzurii calculate.

Astfel,

• 
  pentru un activ nematerial neutilizat de către entitate din momentul procurării, la valoarea de 72,6 mii lei, a fost calculată amortizarea în sumă totală de 58,2 mii lei; iar
  
• 
  pentru un mijloc fix cu valoarea de 48,0 mii lei, pus în funcțiune din a.2013, nu s-a calculat uzura în sumă de 48,0 mii lei.
  

4.2.8. Deficiențele în managementul gestionării clădirii CCA nu au asigurat exactitatea și evaluarea prezentării activului în raportul financiar.

CCA deține în gestiune o clădire, proprietate a statului, cu valoarea inițială de 12 608,8 mii lei (uzura de 33%) și un teren aferent cu valoarea de 11 272,3 mii lei. Potrivit Registrului bunurilor imobile, asupra imobilelor este aplicat sechestrul din a.2010¹³. Deși obiectul litigiului între CCA și un agent economic, proprietar al unor încăperi din clădirea nominalizată a constat în restabilirea unor spații cu suprafețe mici, sechestrul a fost înregistrat integral pe imobilele gestionate de CCA. Se menționează că, potrivit Codului civil¹⁴, dreptul de proprietate asupra bunului este garantat, iar acesta poate fi cedat numai pentru utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Astfel, circumstanțele create generează neasigurarea integrității patrimoniului public și poate implica cheltuieli suplimentare.

Auditul accentuează că Nota explicativă la Raportul financiar nu conține mențiuni despre sechestrul aplicat asupra bunurilor deținute în gestiune, fapt ce nu a asigurat raportarea veridică a drepturilor asupra bunului gestionat. Mai mult decât atât, neraportarea informațiilor privind restricțiile aplicate asupra patrimoniului statului afectează continuitatea activității instituției, în special în cazurile de rotație regulată a factorilor de decizie.

Totodată, valoarea clădirii de 12 608,8 mii lei, înregistrată în evidența contabilă din 01 ianuarie 2013, nu este confirmată prin documente justificative. Testările de audit denotă că, urmare a evaluării clădirii efectuate de un evaluator în a.2013, valoarea clădirii a constituit 19 257,6 mii lei, inclusiv TVA. Însă, din motive neexplicate de entitate, valoarea clădirii nu a fost ajustată în evidența contabilă, prezentarea în raportul financiar fiind denaturată în aspectul exactității și evaluării situației patrimoniale.