Data şedinţei: 2005-02-21 Titlul şedinţei

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Mai doreşte cineva să intervină? Domnul senator Frunda Gyorgy.

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori.

Unul dintre pilonii politicii externe româneşti, asumat prin Programul Alianţei “Dreptate şi Adevăr”, P.N.L.-P.D., este reprezentat de consolidarea poziţiei României în Estul Europei, ca factor de echilibru şi de stabilitate.

După alegerile din decembrie 2004, hotărârea Guvernării Alianţei “Dreptate şi Adevăr”, P.N.L.-P.D. de a-şi consolida relaţiile cu statele vecine, de a se manifesta activ în această zonă, a devenit foarte vizibilă.

Şi, pentru a întări cele spuse, îmi sunt la îndemână recentele vizite ale domnului preşedinte Traian Băsescu în Ucraina, Republica Moldova şi Federaţia Rusă – în paranteză subliniez, printre primele vizite oficiale ale mandatului său.

Atât vizita de la Chişinău, cât şi cea de la Moscova, au fost caracterizate de pragmatism şi hotărâre din partea puterii de la Bucureşti, de dorinţa de a depăşi vechile teme care au blocat, timp de 15 ani, dialogul bilateral şi de a trece la măsuri concrete, punctuale care să genereze stabilitate şi prosperitate în Estul Europei.

În cadrul vizitei sale la Chişinău, domnul preşedinte Traian Băsescu a asigurat Republica Moldova de sprijinul pe care ţara noastră îl acordă procesului de democratizare, de dezvoltare economică şi socială, de asigurare a securităţii şi stabilităţii interne, pentru că Republica Moldova se află în faţa unei mari opţiuni, iar alegerile din 6 martie 2005 sunt considerate ca fiind cruciale pentru viitorul său, pentru calea pe care o va alege către Vest şi către Uniunea Europeană.

Pentru ca opţiunea cetăţenilor Moldovei să fie, însă, exprimată în mod liber, fără nici un fel de umbră asupra corectitudinii procesului şi, mai ales, a rezultatului electoral, Parlamentul României va trimite la Chişinău, cu ocazia alegerilor din 6 martie, un grup de observatori parlamentari, în cadrul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova.

Daţi-mi voie să le urez – de la tribuna plenului Senatului – mult succes colegilor noştri care vor participa la această misiune.

Ţin să subliniez, de altfel, faptul că şi în discuţiile de la Moscova, a fost hotărât de către cele două ţări, atât de Rusia, cât şi de România, că sunt direct interesate şi vor face tot ceea ce depinde de ele pentru ca procesul electoral din Republica Moldova să fie liber şi corect.

Dacă vizita la Chişinău a fost axată pe problematica susţinerii dezvoltării Republicii Moldova de către România, în vederea includerii sale în Uniunea Europeană, vizita la Moscova a reprezentat un prim dialog deschis şi sincer între doi parteneri serioşi.

Ea marchează începutul unei noi relaţii cu Moscova, reprezintă momentul în care puterea de la Bucureşti a hotărât să treacă de la vorbe şi tratate, în relaţia cu Rusia, la fapte şi în special la materializarea Tratatului bilateral, semnat în urmă cu doi ani. Iar acest lucru este posibil numai printr-un dialog extrem de punctual, pragmatic şi bazat pe încredere reciprocă.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, din dialogul cu partea rusă au lipsit discuţiile pe marginea Tezaurului şi a Pactului Ribbentrop-Molotov, şi aceasta nu pentru că am fi uitat de ele, ci, dimpotrivă, pentru că dorim să dezvoltăm dialogul cu Moscova şi sprijinim cu toate forţele ceea ce am decis împreună în această problemă, atunci când am semnat Tratatul bilateral cu Federaţia Rusă.

Înainte de toate, Comisia bilaterală însărcinată cu rezolvarea problemei Tezaurului românesc, trebuie să îşi facă treaba şi, concomitent, diplomaţia românească trebuie să privească spre celelalte obiective.

Preocuparea noastră, a României, este de a nu bloca relaţiile bilaterale pe considerente istorice, ci de a privi spre viitor, păstrându-ne, în acelaşi timp, poziţiile noastre clare şi bine-cunoscute, în legătură cu Pactul Ribbentrop-Molotov şi impactul său asupra României.

Agenda discuţiei s-a concentrat, însă, într-o măsură foarte importantă pe dezvoltarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

Partea română şi-a manifestat deschiderea către investiţiile ruseşti în România, subliniindu-se disponibilitatea pentru diversificarea acestora şi pentru extinderea lor şi în alte domenii, cum ar fi domeniul agricol, imobiliar şi financiar, şi nu limitarea lor doar la comerţul cu produse petroliere, produse energetice şi tranzitul acestora.

O altă posibilitate concretă care a fost menţionată, o constituie implicarea, posibila implicare a părţii ruse în retehnologizarea unor termocentrale care au fost construite în colaborare cu ruşii, cum ar fi, de exemplu, cea de la Mintia-Deva.

Una din deciziile cele mai importante pe care aş dori să o subliniez, este cea referitoare la coborârea discuţiilor şi a negocierilor pe proiecte economice, de la nivel statal, de la nivelul capitalelor, la nivelul districtelor federale şi al republicilor autonome ale Rusiei, unde există o cerere foarte mare de bunuri de consum din România, cum ar fi: mobilă, textile, încălţăminte şi produse agro-alimentare.

Pornind de la această idee, în cadrul discuţiilor dintre cei doi miniştri de externe, s-a convenit, în principiu, deschiderea a patru-cinci noi consulate româneşti, în districte federale din partea europeană şi din partea asiatică a Rusiei, care să aibă ca principal domeniu de activitate promovarea schimburilor economice.

Merită să fie, de asemenea, subliniată şi acceptarea, în cadrul discuţiilor de la Moscova, de către partea rusă, a posibilităţii unor investiţii din România, de această dată, în Federaţia Rusă, în perimetrele petrolifere şi gazeifiere, domenii de importanţă strategică pentru aprovizionarea României, în anii care urmează, cu energie.

În vederea sprijinirii dezvoltării contactelor economice, cele două părţi au convenit, de asemenea, flexibilizarea regimului vizelor pentru cetăţenii lor - sigur, în ceea ce priveşte România, în limitele obligaţiilor pe care ni le-am asumat prin Acordul de la Schengen - dar şi cu preocuparea de acordare a vizelor astfel încât ele să nu reprezinte un obstacol, pentru oamenii de afaceri şi, în general, pentru cetăţenii celor două ţări, în călătoriile lor.

O altă temă prioritară a reprezentat-o şi situaţia din Marea Neagră. Marea Neagră, în opinia noastră, trebuie să devină o zonă de securitate, o zonă lipsită de conflicte, o zonă în care să nu mai existe trafic de droguri, trafic de armament sau trafic cu fiinţe umane.

Ambele părţi au fost de acord asupra necesităţii formării unui grup operativ al ţărilor riverane care să acţioneze în situaţii de urgenţă în vederea combaterii traficului ilegal de arme, de persoane şi de droguri.

De asemenea, s-a discutat, şi mi se pare semnificativ acest lucru, despre participarea, pe baze democratice, a unităţilor militare navale din statele riverane la Marea Neagră în asigurarea securităţii din această zonă.

Aş vrea, în încheiere, să spun două cuvinte despre lucrurile decise în legătură cu criza din republica Transnistreană, care reprezintă un conflict îngheţat, dar care, totuşi, poate evolua extrem de rapid şi de negativ în orice moment.

În sfârşit, după foarte mulţi ani, Bucureştiul a decis să se implice şi, în cadrul vizitei, autorităţile de la Bucureşti au cerut în mod direct şi oficial, ca România să fie reinclusă, alături de Rusia, Ucraina, Moldova şi OSCE, în Comisia de negociere a conflictului din Transnistria, ceea ce reprezintă, în opinia mea, un pas foarte important în această direcţie a rezolvării conflictului din Transnistria.

Doresc să solicit Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să urmărească realizarea acestei propuneri care a făcut tema unei discuţii importante în negocierile de la Moscova.

Stimaţi colegi,

Am încercat să vă spun câteva lucruri în legătură cu vizita şi cu acţiunile de politică externă ale conducerii României, cu punerea în aplicare a Programului de guvernare şi a opţiunilor pe care le-am promis în timpul campaniei electorale şi care urmăresc un obiectiv foarte simplu în materie de politică externă: acela de creare, în Estul Europei, a unei zone stabile, fără conflicte, o zonă care să asigure Uniunii Europene – din care va face parte şi România, cât mai curând – liniştea şi posibilitatea extinderii sale pe mai departe. Vă mulţumesc.

(aplauze)