Prof.univ.dr. Constantin HLIHOR, Facultatea de Istorie, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”
Rezumat: Influența lucrării majore a lui Dimitrie Cantemir, Cronica durabilității romani-moldoveni-valahi, a fost invocată de mai multe ori în scrierile istorice, în corelație cu ideile umaniste moldovenești și maghiare. În acest fel, contribuțiile lui Nicolae Iorga, Dimitrie Popovici și Ladislau Galdi au adus specificații importante. Istoriografia a înregistrat, pe lângă afirmații și negări, subestimarea îndreptării interpretării unilateral. De exemplu, rolul umanismului maghiar nu poate fi trecut cu vederea. Ținând cont de orientările divergente în istoriografia cu privire la geneza ideii latine la reprezentanții Iluminismului românesc, am considerat necesar să reconsidem problema. În consecință, este evidențiată circulația manuscrisului Cronicii în mediul erudit al lui Blaj din secolul al XVIII-lea, copierea acestuia la mijlocul secolului și consultarea sa de către cercetători precum Daniel Cornides și Johan Christian von Engel, ultimul din 1800, în timpul vizitei sale la Blaj. continuitatea ideii latine în cultura românească este importantă pentru noi, de la Umanismul moldo-valah și de la pre-iluminarea cantemiană la iluminismul românesc din Transilvania.
Abstract: The influence of Dimitrie Cantemir’s major work, Chronicle of the Durability of the Romans-Moldavians-Wallachians was invoked several times in the historical writings, in correlation with the Moldavian-Wallachian and Hungarian humanists’ ideas. In this way, Nicolae Iorga, Dimitrie Popovici and Ladislau Galdi’s contributions brought important specifications. Historiography has registered, besides affirmations and negations, underestimation directing the interpretation one-sidedly. For example, the case of the Hungarian Humanism’s role cannot be overlooked. Taking into account the divergent orientations in historiography regarding the genesis of the Latin idea at the Romanian Transylvanian Enlightenment representatives, we thought it necessary to reconsider the problem. Consequently, there is pointed out the circulation of the Chronicle’s manuscript in the erudite environment of Blaj in the 18th century, its copying at the middle of the century and its consultation by scholars such as Daniel Cornides and Johan Christian von Engel, the last one in 1800, during his visit in Blaj. the continuity of the Latin idea in the Romanian culture seems important to us, from the Moldavian-Wallachian Humanism and the Cantemirian pre-Enlightenment to the Romanian Enlightenment from Transylvania.