Editura albatros
Yüklə 0,9 Mb.
|
|
• ADNOTARE: Să i se comunice căpitanului Pantoja că Administraţia, Intendenţa şi Serviciile Diverse ale Armatei ratifică doar cu caracter provizoriu hotărârea sa de a recunoaşte Imnul Vizitatoarelor conceput de personalul feminin al SVGPFA, deoarece ar fi preferat ca textul trimis să fie interpretat pe muzica vreunui cântec din bogata noastră tradiţie folclorică, neutilizându-se pentru aceasta o melodie străină de tradiţiile populare ale Patriei, cum este „La Raspa", sugestie de care va trebui să se ţină seama pe viitor. Semnat:
general FELIPE COLLAZOS Şeful Administraţiei, Intendenţei şi Serviciilor Diverse ale Armatei. 163
Mesaj radiofonic cifrat al sublocotenentului AP Alberto Santana, şef al Postului din Horcones (pe râul Napo), receptat la Campamentul Militar Vargas Guerra din Iquitos şi transmis destinatarului (copii către Comandamentul Regiunii a V-a, Amazonia) Rog să i se comunice domnului căpitan AP (Intendenţă) Pantaledn Pantoja, şeful Serviciului de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente, următorul mesaj: 1. în numele meu şi al subofiţerilor, gradelor inferioare şi soldaţilor de trupă ai Postului din Horcones, vă transmit cele mai sincere felicitări pentru naşterea fetiţei dvs. Gladys şi toate urările noastre de bine, de fericire şi de succes în viaţă adresate proaspetei moştenitoare; cauza întârzierii felicitărilor noastre este că am aflat fericita veste abia ieri, când la Horcones a sosit convoiul SVGPFA nr. 11. 2. Totodată, în numele meu şi al tuturor soldaţilor de sub comanda n\ea, îmi declar solidaritatea frăţească cu dvs. şi repulsia mergând până la condamnare făţişă faţă de perfidele insinuări şi sugestiile viperine lansate de un timp încoace împotriva Serviciului de Vizitatoare de programul Vocea Mesagerului, de la Radio Amazon, post care, ca urmare a indignării ce ne-a cuprins, nu va mai fi ascultat niciodată la Horcones, acum trupa primind prin difuzoare doar emisiunea Muzică şi Cântece de mai Ieri, a Radioului Naţional. Cu recunoştinţă, Sublocotenent AP ALBERTO SANTANA şef al Postului din Horcones (pe râul Napo). Biroul Şefului Garnizoanei din Borja, colonelul AP Peter Casahuanqui, către Serviciul de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente. 164
Borja, l octombrie 1957 Colonelul AP Peter Casahuanqui, şef al Garnizoanei din Borja, regretă că trebuie să-i comunice SVGPFA că, pe durata şederii la unitatea noastră a convoiului nr. 25, condus de individul poreclit Ciupitu şi format din vizitatoarele Coca, Păroşica, Fior şi Maclovia, şedere ce s-a prelungit opt zile din cauza timpului nefavorabil care a împiedicat decolarea hidroavionului Dalila de pe apele Marandn-ului, s-au înregistrat incidentele de mai jos: 1. In scopul de a preveni ca, după efectuarea prestaţiilor (desfăşurate normal în ziua sosirii convoiului), vizitatoarele să aibă contacte neregulamentare cu trupa, ele au fost încartiruite în sala subofiţerilor, amenajată special pentru aceasta, în urma unui denunţ oportun, superiorii au fost informaţi că pilotul Dalilei, alias Nebunu, pregătea un comerţ ilicit, propunându-le subofiţerilor din Borja prestaţii ale susnumitelor vizitatoare, contra cost. Surprinşi în plină operaţiune pe timp de noapte, trei subofiţeri ai unităţii au fost pedepsiţi cu severitate, individul poreclit Nebunu pus la arest până la plecarea convoiului, iar vizitatoarele au primit mustrări. 2. în a treia zi de şedere a convoiului la Garnizoana din Borja, în pofida strictei supravegheri dimprejurul amplasamentului unde acesta era concentrat, s-a înregistrat fuga simultană a vizitatoarei Maclovia şi a şefului gărzii însărcinate cu paza convoiului, sergentul prim Tedfilo Gualino. Imediat s-au luat măsurile cuvenite pentru urmărirea şi prinderea fugarilor care, s-a descoperit apoi, fugiseră înstăpânindu-se ilegal pe o barcă cu motor a Garnizoanei. 165 .
Dumnezeu să vă ocrotească. Semnat:
colonel AP PETER CASAHUANQUI şeful Garnizoanei din Borja (pe râul Marandn) 166
Iquitos, 12 octombrie 1957 Amice Pantoja: Răbdarea, ca tot ce e omenesc, îşi are şi ea limitele ei. Nu vreau să insinuez că dumneavoastră abuzaţi de a mea, dar orice observator imparţial ar zice că mi-o călcaţi în picioare, pentru că, altfel, cum se poate califica tăcerea aceea pietrificată cu care aţi întâmpinat toate mesajele verbale şi prietenoase ce vi le-am trimis în săptămânile din urmă, prin amploaiaţii dvs. Ciupitu, Chuchupe şi Chinezu Porfirio? Treaba e foarte simplă, îmi pare rău să v-o spun, dar trebuie să pricepeţi odată şi să faceţi distincţie între cei ce vă sunt prieteni şi cei ce se dau doar drept amicii dvs.; de nu, iertaţi-mă domnule Pantoja, înfloritoarea dvs. afacere se va duce naibii. Tot oraşul îmi cere să vă atac, punând capăt la ceea ce persoanele decente din Iquitos consideră că e un scandal nemaivăzut, nemaiauzit şi de neiertat. Ştiţi deja că-s omul timpurilor mele, descuiat la minte, gata să văd, să fac şi să cunosc totul înainte de-a muri, şi capabil să accept, în folosul progresului, ca în acest frumos ţinut loretan unde am văzut lumina zilei să propăşească o întreprindere ca a dvs. Dar chiar şi eu, cu toată largheţea de spirit ce mă caracterizează, nu-i pot decât înţelege pe cei care se îngrozesc, se crucesc şi îşi ridică glasul cu mare dârzenie. La început nu erau decât patru, păcătoasele, dar acum, amice Pantoja, câte-s? Douăzeci, treizeci, patruzeci? Iar domnia-ta le duci peste tot, pe sus prin aer sau pe jos pe apele Amazonului. Aflaţi că poporul ţine morţiş ca afacerea asta a dvs. să înceteze. Familiile nu mai pot dormi liniştite, ştiind că la o aruncătură de băţ de casele lor, sub privirea inocentă a fetiţelor lor, există un asemenea buboi purulent de 167
destrăbălare şi viciu, iar dvs. veţi fi observat totuşi că distracţia de căpetenie a tuturor puştilor din Iquitos e să vină pe malurile Itayei ca să vadă cum pleacă şi sosesc vaporaşul şi hidroavionul cu încărcătura lor pitoresc-pestriţă. Chiar ieri mi-a vorbit de aceasta, cu lacrimi în ochi, directorul Colegiului Sfântul Augustin, bătrânelul acela pe cât de sfânt pe-atât de savant, Părintele Jose" Măria. Priviţi realitatea în faţă: viaţa sau moartea afacerii dvs. de milioane se află în mâinile mele. Până acum am rezistat presiunilor şi m-am limitat, din când în când, ca să mai domolesc întrucâtva mânia concetăţenilor, să lansez discrete avertismente, dar dacă perseveraţi în neînţelegerea şi încăpăţânarea dvs., şi dacă înainte de sfârşitul lunii nu primesc ce mi se cuvine, nu va mai exista pentru întreprinderea dvs., ca şi pentru creierul şi administratorul ei, decât un război pe viaţă şi moarte, nemilos şi total, şi veţi suferi fatalele-i consecinţe. Despre aceasta şi multe alte lucruri mi-ar fi plăcut să tăifăsuim prieteneşte, domnule Pantoja. Dar mi-e teamă de caracterul dvs., de lipsa-i de reţinere, de comportările astea urâte de care daţi dovadă şi, în plus, cu un zâmbet pe buze lăsaţi-mă să vă spun că două băi forţate în apele murdare ale Itayei sunt maximul ce-1 poate suporta şi ierta servitorul dvs. ce se iscăleşte mai jos; la o a treia vă voi răspunde ca un bărbat, deşi mie nu-mi place violenţa. Ieri v-am văzut, amice Pantoja, pe înserat, plimbându-vă pe bulevardul Gonzalez Vigil, chiar pe lângă Azilul de bătrâni. Cât pe ce am fost să vă salut, dar v-am văzut într-o companie atât de plăcută şi trăind un moment atât de tandru, încât m-am abţinut, fiindcă ştiu să fiu discret şi înţelegător. M-a încântat s-o recunosc pe frumoasa dami-celă pe care o ţineaţi pe după talie şi care vă ronţăia uşor şi 168 mângâios urechiuşa. Ia te uită, mi-am zis, nu e simpatica sa soţioară, ci perla aceea de femeie importată din Manaos de întreprinzătorul nostru, de managerul cu idei de milioane, e tipa trăznet cu un trecut atât de glorios. Aveţi un gust grozav, domnule Pantoja, aflaţi că noi, bărbaţii din oraş, vă invidiem, pentru că Braziliancă e a mai prima din câte fâşneţe s-au perindat prin Iquitos, ferice de dvs. şi de soldăţei. Mergeaţi oare să admiraţi înserarea pe frumosul lac Morona, să vă juraţi amor etern pe faleza unde a fost răstignit pruncul-martir, cum e la modă acum printre perechile de amorezi ai ţinuturilor noastre? O cordială strângere de mână din partea celui pe care îl ştiţi prea bine, XXX
SVGPFA Raport numărul optsprezece SUBIECT GENERAL: Serviciul de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente. SUBIECT SPECIFIC: Incidente survenite convoiului nr. 25, la Borja, între 22 şi 30 septembrie 1957. CARACTERISTICI: secret. DATA ŞI LOCUL: Iquitos, 6 octombrie 1957. Subsemnatul, căpitan AP (Intendenţă) Pantaleon Pantoja, şef al Serviciului de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente, cu respect se adresează generalului Felipe Collazos, şef al Administraţiei, Intendenţei şi Serviciilor Diverse ale Armatei, îl salută şi raportează: 169 1. CĂ, în legătură cu gravele evenimente petrecute la Garnizoana din Borja, la care se referă informarea alăturată a colonelului AP Peter Casahuanqui, SVGPFA a efectuat o minuţioasă cercetare ce i-a permis să stabilească următoarele fapte: a). Pe toată durata celor opt zile cât a staţionat convoiul nr. 25 la Borja (între 22 şi 30 septembrie curent), timpul, în toată regiunea în cauză, n-a lăsat deloc de dorit, soarele a strălucit puternic, n-a plouat nici măcar o singură dată, iar apele râului Marandn erau cât se poate de liniştite, după cum reiese şi din buletinele meteorologice ale Forţei Aeriene Peruane şi ale Flotei Peruane, trimise alăturat. b). Declaraţiile tuturor membrilor convoiului nr. 25 coincid, afirmând categoric că rămânerea lor la Borja s-a datorat în exclusivitate demontării de către mâini anonime a elicei Dalilei, în scopul împiedicării plecării hidroavionului şi al reţinerii convoiului la Borja, deoarece în a opta zi elicea a reapărut montată pe aparat în aceleaşi condiţii misterioase. c). Totodată, membrii convoiului nr. 25 coincid şi în afirmaţia că, de-a lungul celor opt zile de staţionare forţată la Borja, vizitatoarele Coca, Păroşica, Fior şi Maclovia (aceasta din urmă doar cât a stat la Garnizoană, desigur) au fost determinate să ofere prestaţii zilnice şi repetate tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor unităţii, în pofida regulamentului SVGPFA care nu le permite gradelor mari şi mijlocii să beneficieze de serviciile sale, şi fără ca amintitele prestaţii să fie retribuite material. d). Pilotul Dalilei afirmă că motivul arestului său la Borja a fost pur şi simplu încercarea-i neizbutită de a le împiedica pe vizitatoarele menţionate mai sus să ofere prestaţiile neregulamentare şi ad-honorem ce li se solici- 170
tău, acestea atingând, conform calculelor aproximative făcute de ele însele, ridicata cifră de 247. e). Subsemnatul doreşte să sublinieze că nu comunică rezultatele cercetărilor sale pentru a contrazice mărturiile colonelului AP Peter Casahuanqui, distins militar pe care îl stimează în mod deosebit, ci ca pe o simplă colaborare menită să completeze datele furnizate de şeful Garnizoanei şi să scoată la lumină adevărul gol-goluţ. 2. Pe de altă parte, subsemnatul are onoarea de a vă aduce la cunoştinţă că investigaţiile făcute de SVGPFA asupra fugii şi căsătoriei ulterioare ale vizitatoarei Maclovia cu ex-sergentul prim Tedfilo Gualino coincid întrutotul cu versiunea din informarea colonelului AP Peter Casahuanqui, respectiva vizitatoare susţinând că ex-sergentul Gualino şi cu ea au luat o barcă cu motor de-a Garnizoanei doar cu titlul de împrumut, nicidecum de furt, deoarece râul era unica modalitate de a fugi din Borja: ambii nutreau cea mai vie dorinţă de a înapoia barca la prima ocazie. Vizitatoarea Maclovia a fost dată afară din SVGPFA, fără indemnizaţii şi fără recomandare scrisă, din cauza comportării ei iresponsabile. 3. Subsemnatul îşi ia permisiunea să indice forurilor superioare că la baza acestor incidente, ca şi a altor multe care s-au înregistrat în ciuda tuturor strădaniilor SVGPFA şi ale ofiţerilor responsabili ai centrelor uzufructuare, stă dramatica lipsă de efective a acestui Serviciu. Echipa de douăzeci (20) vizitatoare (nouăsprezece acum, întrucât numita Maclovia nu a fost încă înlocuită), cu tot devotamentul şi sârgul în îndeplinirea sarcinilor ce le revin colaboratorilor SVGPFA, este total insuficientă pentru acoperirea absorbantei cereri a centrelor beneficiare, pe care nu le putem servi aşa cum ne-am dori, ci, iertată fie- 171
mi expresia, cu pipeta, cu târâita, iar raţionalizarea aceasta duce la tulburări, la sentimente de frustrare şi, câteodată, chiar la acte precipitate şi lamentabile. O dată în plus, subsemnatul îşi ia libertatea de a ruga forul competent şi pe superiorul său ierarhic să facă încă un pas hotărât şi îndrăzneţ şi să consimtă ca SVGPFA să-şi sporească echipa operaţională de la douăzeci (20) la treizeci (30) de vizitatoare, ceea ce ar însemna un important progres spre încă îndepărtata acoperire a acelei cereri numite de ştiinţă „plenitudinea virilă" a bravilor noştri soldaţi din Amazonia. Dumnezeu să vă ocrotească. Semnat: căpitan AP (Intendenţă) PANTALE6N PANTOJA Anexe: informarea colonelului AP Peter Casahuanqui, şef al Garnizoanei din Borja (pe râul Marafi6n) şi două (2) buletine meteorologice ale FAP şi FP. NOTA:
1. Să se efectueze o cercetare imediată şi amănunţită asupra faptelor petrecute la Garnizoana din Borja, între 22-30 septembrie curent, când acolo s-a aflat convoiul nr. 25 al SVGPFA, şi să fie sever pedepsiţi cei vinovaţi. 2. Să se dea curs favorabil cererii căpitanului Pantoja şi să fie puse la dispoziţia SVGPFA fondurile necesare măririi echipei operaţionale, de la douăzeci la treizeci de vizitatoare. 172
Semnat: general FELIPE COLLAZOS, şef al Administraţiei, Intendenţei şi Serviciilor Diverse ale Armatei. Lima, 10 octombrie 1957. Adresă oficială din partea contra-amiralului FP Pedro G. Carrillo, şeful Forţei Fluviale a Amazonului, către generalul AP Roger Scavino, comandant-şef al Regiunii a V-a (Amazonia). Baza din Santa Clotilde, 2 octombrie 1957 Stimate coleg: Am onoarea de a vă înştiinţa că mi-au parvenit, de la diversele baze pe care Flota le are în Amazonia, manifestări de uimire şi de nemulţumire, atât din partea marinarilor cât şi a cadrelor de conducere, în legătură cu Imnul Serviciului de Vizitatoare. Bărbaţii care poartă uniforma imaculată a Forţelor Navale deploră faptul că autorul textului acestui Imn nu a crezut necesar să menţioneze nici măcar o singură dată Flota Peruană şi corpul marinăresc, de parcă aceştia din urmă nu ar patrona şi ei respectivul Serviciu, la care (mai este nevoie să o amintim?) contribuim cu o navă de transport cu echipajul ei, şi cu un procent echitabil din cheltuielile de întreţinere, cotizând până acum cu o punctualitate nedezminţită onorariile ce ne-au fost fixate pentru prestaţiile cerute. Convins fiind că această omisiune este de atribuit numai şi numai neatenţiei şi întâmplării, şi nicidecum vreunei intenţii de a ofensa Flota, nici de a băga zâzanie între mari- 173
nari şi colegii lor din Armata Peruană, vă trimit această scurtă comunicare, cu salutul meu şi cu rugămintea de a remedia, dacă vă stă în puteri şi dacă de dvs. depinde, deficienţa de mai sus, pentru că, deşi ea este minoră şi banală, ar putea totuşi stârni susceptibilităţi şi chiar resentimente virile ce nu ar trebui să tulbure niciodată relaţiile dintre instituţiile noastre frăţeşti. Dumnezeu să vă ocrotească. Semnat: contra-amiral FP PEDRO G. CARRILLO, şef al Forţei Fluviale a Amazonului. NOTĂ: Să se aducă la cunoştinţă căpitanului Pantoja conţinutul acestei adrese, să fie mustrat pentru inexcu-zabila lipsă de tact de care a dat dovadă SVGPFA în respectiva situaţie şi să i se comunice ordinul de a da satisfacţie deplină şi imediată contra-amiralului Pedro G. Carrillo şi camarazilor din Flota Naţională. Semnat: general ROGER SCAVINO, comandant-şef al Regiunii a V-a (Amazonia) Iquitos, 4 octombrie 1957. Requena, doăjdoi octobrie omie957. Cur ajosule Messajer: Dai drumu emisiuni tale care biciu-ieşte nedreptăţili la „Radio Amason" ce noitoţi o ascultăm şi te-aplaudăm, că marinali dela Basa din Santa Ysabelita şi-aduc ici-şa târvu-liţe de la iquitos, cu un bampor uite-atâta pe nume Eba şişi 174
fac mendre-le cu ele aci printre noi da' noi navem parte deele cănu nedau voie şi noi, tineretu ăla progresistu din Requena nule cordim şinoi. Păi dreptui asta, Cur ajosule Messajer? Neam şi dus noi toţi din sat înfrunte cu primarele Teofilo Morey săi facem gură Şefului Basei din Santa Ysabelita, da' laşu ăla na recunoscut nimic zicând că cum osă le dau eu voie tipilor din Requena sase dean bărci cu Bizitatoarele dacă Bizitatoare nus peaici nici pomeneală, jurânduse şi pe pruncu-martir, auzi ce păgân! Deparcă nam avea ochi şi urechi, Messajerule, ce zici tu deasta? Dece marinali da şi noi nu? Ce, navem sulică? Zi şi deasta în emiziunile Tale, Cur ajosule Messajer, făi să dârdâie de fiică şi dă cuei de pământ. Ascultători tăi ARTIDORO SOMA NEPOMUCENO QUILCA CAIFÂS SANSHO Cu sclisorica asta îţ trimitem cadou un Papagal deal nostru care e un Plisc deAur ca tine Messajerule. SVGPFA
Raport numărul douăzeci şi şase SUBIECT GENERAL: Serviciul de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente. SUBIECT SPECIFIC: Explicarea intenţiilor şi modificarea textului la Imnul Vizitatoarelor. CARACTERISTICI: secret. DATA ŞI LOCUL: Iquitos, 16 octombrie 1957. • 175 Subsemnatul, căpitan AP (Intendenţă) Pantaledn Pantoja, şef al Serviciului de Vizitatoare pentru Garnizoane, Posturi de Frontieră şi Aferente, cu respect se adresează contra-amiralului FP Pedro G. Carrillo, şef al Forţei Fluviale a Amazonului, îl salută şi raportează: 1. CĂ deplânge din suflet neatenţia impardonabilă prin care textul Imnului Vizitatoarelor nu se referă explicit la glorioasa Flotă Naţională şi la merituosul corp marinăresc din care ea este formată. CĂ, nu în chip de îndreptăţire, ci ca simplu element informativ, doreşte să se ştie că imnul acesta nu a fost executat la comanda expresă a conducerii SVGPFA, ci doar ca o creaţie spontană a personalului şi că a fost adoptat în mod nepremeditat şi oarecum uşuratic, nefiind supus unei prealabile critici a formei şi a conţinutului. CĂ, în orice caz, dacă nu în text atunci în spirit, la fel ca în mintea şi inima noastră, ale tuturor celor ce ne străduim pentru mai buna funcţionare a SVGPFA, se află întotdeauna prezente bazele Flotei cu corpul lor marinăresc, faţă de care întreg Serviciul nutreşte cele mai intime sentimente de dragoste şi înalt respect; 2. CĂ s-a trecut la îmbunătăţirea Imnului, aducându-i-se următoarele modificări:
176
După strofele a doua şi a patra, însă, corul sau refrenul se va cânta în versiune modificată, înlocuindu-se astfel versul secund: Servim, servim, servim Flota naţională, Servim, servim, servim Cu sârg şi opinteală.
Să-i fericim pe soldăţei -Hai, zor-nevoie, chuchupitasl-
Şi nu de mântuială. Dumnezeu să vă ocrotească. Semnat: căpitan AP (Intendenţă) PANTALE6N PANTOJA Copii către generalul Felipe Collazos, şef al Administraţiei, Intendeţei şi Serviciilor Diverse ale Armatei, şi generalului Roger Scavino, comandant-şef al Regiunii a V-a (Amazonia).
Colonelul Maximo Dâvila are plăcerea de a transmite SVGPFA următoarea informare sintetică privind vizita 177 efectuată de convoiul nr. 32 al Serviciului susmenţionat la Garnizoana din Barranca (pe râul Marandn): Data vizitei convoiului nr. 32: 3 noiembrie 1957. Mijlocul de transport şi personalul: Nava Eva. Şeful convoiului: Chinezu Porfirio. Vizitatoare: Coca, Ţâţoasa, Lalita, Sandra, Iris, Juana, Loreta, Braziliancă, Roberta şi Edviga. Răstimpul petrecut la Garnizoană: şase (6) ore, de la 14 la 20h. Numărul uzufructuarilor şi desfăşurarea prestaţiilor: Una sută nouăzeci şi doi (192) uzufructuari / beneficiari, împărţiţi şi serviţi în felul următor: un număr de zece (10) bărbaţi, consemnat vizitatoarei Braziliancă (deşi aceasta era cea mai râvnită de oamenii regimentului, a fost urmată dispoziţiunea SVGPFA prin care i se atribuia zisei vizitatoare numai numărul regulamentar minim de beneficiari); un grup de douăzeci şi doi (22) bărbaţi, consemnaţi vizitatoarei Ţâţoasa (a doua în ordinea popularităţii la regiment) şi opt grupuri a câte douăzeci (20) bărbaţi, consemnaţi restului vizitatoarelor. Această repartizare s-a efectuat după rezolvarea incidentului la care ne vom referi mai jos. Deoarece Eva trebuia să ridice ancora înainte de căderea întunericului din cauza curenţilor acvatici nocturni care în această perioadă se formează în dreptul Barrancăi, s-a procedat la scurtarea timpului maxim de staţionare a beneficiarului în amplasament, de la douăzeci la cincisprezece minute, astfel ca întreaga operaţiune să ia sfârşit înainte de apusul soarelui, ceea ce, din fericire, s-a şi obţinut. Apreciere: Prestaţiile au fost pe deplin savurate de uzufructuari, unii dintre aceştia regretân.d doar reducerea timpului din motivul ante-expus; comportarea convoiului Yüklə 0,9 Mb. Dostları ilə paylaş:
|