Joint operational programme


Accesibilitatea regiunilor, dezvoltarea de rețele și sisteme de transport și comunicații sustenabile și rezistente la fenomenele climatice (OT7)



Yüklə 1,53 Mb.
səhifə7/38
tarix08.05.2018
ölçüsü1,53 Mb.
#50386
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   38

3.4Accesibilitatea regiunilor, dezvoltarea de rețele și sisteme de transport și comunicații sustenabile și rezistente la fenomenele climatice (OT7)


În ceea ce privește investițiile în autostrăzi și drumuri principale, în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese importante, în timp ce alte investiții sunt în stadiul de planificare, fiind necesară eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii. Acest aspect este important în mod special în ceea ce privește regiunile ucrainiene, deoarece densitatea drumurilor publice din această țară este mult mai scăzută decât cea din Statele Membre: în toate cele trei regiuni ucrainiene, densitatea drumurilor publice este de 50-60 km de drumuri la 1000 km², în timp ce în Statele Membre este în medie de 350 km de drumuri la 1000 km². Dacă analizăm drumurile care leagă capitalele județelor/regiunilor din regiunea transfrontalieră, putem constata o viteză medie nesatisfăcătoare, care variază între 58.1 și 95.3 km/h. Chiar și în situația în care densitatea drumurilor ar fi corespunzătoare, statutul și calitatea acestora trebuie îmbunătățită pentru a putea fructifica oportunitățile existente.

Inegalitățile din domeniul infrastructurii sunt identificabile și în ceea ce privește latura feroviară. Căile ferate sunt mai accesibile/dense în partea de sud-vest a regiunii transfrontaliere, în special în regiunile slovace și maghiare și în județul Satu-Mare din România. Nu există conexiuni pe calea ferată între regiunea Cernăuți și județul Suceava, respectiv între județele Maramureș și Suceava. Legăturile feroviare transfrontaliere nu sunt folosite integral la capacitatea lor, parțial datorită timpilor lungi de mers, și parțial orarelor inadecvate. Calitatea infrastructurii de transport feroviar de călători este scăzută.

Numărul de puncte de trecere a frontierei a fost considerat ca fiind satisfăcător, însă infrastructura (drumuri și puncte de trecere a frontierei) necesită de asemenea îmbunătățiri pentru a asigura o trecere a frontierei ușoară și confortabilă; rapiditatea, predictibilitatea și permeabilitatea sunt necesare în special pentru populația din zona de frontieră.

Potrivit opiniei participanților la atelierele de lucru cu actorii interesați, trecerea frontierelor cu utilizarea serviciilor de transport în comun nu este un proces facil. Serviciile de transport public transfrontalier sunt practic inexistente. Nu există nicio companie de transport care să ofere servicii transfrontaliere fără transbordare. Liniile de transport public se opresc și întorc când ajung la frontiere. Pasagerii trebuie să treacă frontiera pietonal și să apeleze la un alt serviciu, în condițiile în care orarele nu sunt armonizate. Durata trecerii frontierei înspre/dinspre Ucraina este imprevizibilă, ceea ce face ca utilizarea serviciilor de transport public să nu fie convenabilă.

Situația pistelor de biciclete și a traficului în aria programului a fost îmbunătățită în urma perioadei de programare 2007-2013, însă există în continuare secțiuni de legătură lipsă, astfel încât acest tip de investiții vor îmbunătăți viața cotidiană în ceea ce privește transportul și turismul în regiunea transfrontalieră.

În general, utilizarea tehnologiilor TIC este scăzută și subdezvoltată în regiunea programului. Inter conectivitatea info-comunicațiilor este insuficientă. Utilizarea și calitatea serviciilor de telecomunicații este subdezvoltată, în special în regiunile mai sărace și în cele montane. Există ediții locale ale mass-mediei tradiționale (ziare, stații radio și TV, portaluri online), deși nu există platforme de comunicare comune pentru locuitorii regiunii programului (cu excepția secțiunii de proiecte a paginii de internet a Programului ENI CBC 2007-2013). Cu toate că utilizarea tehnologiilor TIC moderne este uneori dificilă, metodele și infrastructura existentă a canalelor mass-media tradiționale ar putea reprezenta baza unei platforme de comunicare comune în regiunea transfrontalieră.

Pentru detalii legate de analiza referitoare la ”Accesibilitatea regiunilor, dezvoltarea de rețele și sisteme de transport și comunicații” vă rugăm să consultați Capitolul 11.1.4.

3.5Provocări comune în domeniul siguranței și securității (OT8)


Râurile, rezervoarele de apă, apele subterane situate în regiunea eligibilă, sunt puternic interdependente; astfel, protecția calității acestora este esențială pentru asigurarea apei potabile sănătoase pentru populația regiunii și pentru a evita afectarea resurselor naturale ale regiunii. Bazinele hidrografice nu se limitează la frontierele de stat; riscurile și daunele sunt comune și trebuie gestionate în comun. Râul Tisa are un impact important în toate cele patru țări, și este important de menționat că județele eligibile din Ungaria se localizează în aval iar din acest motiv factorii de risc sunt mai mari pentru acestea.

Potrivit experiențelor din ultimii ani, contaminarea râurilor transfrontaliere, cauzată de colectarea și tratarea insuficientă a deșeurilor solide și apelor reziduale este o problemă existentă în toate regiunile. Poluarea apelor de suprafață este cauzată în special de apele reziduale provenite din sistemele de canalizare și din producția industrială, însă și din deficiențele de tratare a deșeurilor solide. Precipitațiile extreme și inundațiile generate de acestea, precum și perioadele lungi de secetă rezultate în urma procesului de încălzire globală, au crescut în general în frecvență pe teritoriul programului.

Îmbunătățirea managementului inundațiilor este o nevoie urgentă, în special în partea de vest a ariei eligibile. Rezolvarea problemelor cauzate de factorii de mediu reprezintă o nevoie comună pentru întreaga regiune transfrontalieră.

Resursele de apă și bazinele de colectare sunt interconectate, se întind pe teritoriul celorlalte țări și sunt dependente de managementul apelor și protecția asigurată de acestea.

Dezastrele naturale și cele cauzate de activitatea umană, situațiile de urgență din regiune, sunt cauzate în special de factori naturali, de inundații, datorită creșterii frecvenței și intensității furtunilor, a frecvenței inundațiilor și a cutremurelor determinate de locația geografică. Există o lipsă de Call Centre-uri integrate pentru situații de urgență, astfel încât obiectivul de a asigura un anumit standard minimal pe durata situațiilor de urgență în regiune nu poate fi atins.

Numărul infracțiunilor înregistrate este în scădere în județele din Ungaria, regiunile din Slovacia și în județele din România. Cu toate acestea, numărul de infracțiuni a cunoscut o creștere semnificativă în toate cele trei regiuni din Ucraina în perioada 2012-2013. Din fericire, numărul de infracțiuni înregistrate la o mie de locuitori se situează sub mediile naționale în toate cele 4 regiuni de frontieră.

Există o nevoie presantă de a dezvolta infrastructura și serviciile de sănătate și a serviciilor sociale de sănătate (în special pentru persoanele aparținând grupurilor dezavantajate). Starea de sănătate a locuitorilor regiunii nu este foarte favorabilă. Aceasta poate fi asociată cu nivelul scăzut al serviciilor de sănătate și cu conștientizarea scăzută din partea populației. Statutul social, sărăcia, bolile și viața în zonele rurale sunt factori care afectează calitatea sănătății locuitorilor.

Pentru detalii legate de analiza referitoare la ”Provocările comune din domeniul siguranței și securității” vă rugăm consultați Capitolul 11.1.5.



Yüklə 1,53 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   38




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin