Ministerul educației al republicii moldova centrul republican de asistențĂ psihopedagogică


Modalităţi de selectare a metodelor/procedeelor de lucru/tehnicilor conform stilului de învăţare



Yüklə 1,77 Mb.
səhifə12/24
tarix08.01.2019
ölçüsü1,77 Mb.
#92538
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   24

Modalităţi de selectare a metodelor/procedeelor de lucru/tehnicilor conform stilului de învăţare
Selectarea metodei şi combinarea adecvată cu stilul de învăţare este un indicator de calitate în individualizareaprocesului educațional. Astfel, atunci când se selectează metodele de predare-învăţare-evaluare, acestea trebuie să fie adecvate, logice şi să conducă la susţinerea, înţelegerea şi facilitarea învăţării fiecărui copil.

În Tabelul 24 sunt generalizate, în baza experienței avansate din sistemul educațional, mai multe metode, procedee, tehnici care s-au dovedirt a fi eficiente în asistența individuializată a elevilor cu CES. Acestea sunt utile și în elaborarea adaptărilor curriculare (CGA și CM)


Tabelul 24. Metode interactive eficiente în funcție de stilul de învățare

Stilul de învăţare

Metode, tehnici, procedee

Auditiv

  • Brainstorming

  • Problematizarea

  • Păstrează ultimul cuvânt pentru mine

  • Predicţia

  • Masa rotundă

  • Diagrama Wenn

  • PRES

  • Pânza discuţiei

  • Mozaic

  • Pro/Contra

  • Fishboll

  • Învăţarea reciprocă

  • Secvenţe contradictorii

  • Cubul

  • Studiu de caz

  • FRISCO

  • Pălăriile gânditoare,

  • Comerţul cu o problemă

  • Dezbateri

  • Răspuns rotativ

  • Secvenţe contradictorii

  • Eseul

  • Interviul în trei etape/de grup,

  • Discuţia panel

  • Secvenţe contradictorii etc.




Vizual

  • Analiza SWOT

  • Clustering

  • Graficul T

  • Linia valorică,

  • Ghidul de învăţare

  • Proiectul

  • Harta conceptuală

  • Colţurile

  • Diagrama Wenn

  • Ştiu-vreau să ştiu-învăţ

  • Agenda cu notiţe paralele/Jurnal dublu

  • Cubul

  • Sinelg

  • Tehnica Lotus

  • Blazonul

  • Turul Galeriei

  • Revizuirea circulară

  • Masa rotundă

  • Tehnica 6-3-5

  • Acvarium

  • Cinquain

  • Brainsketching

  • Analiza trăsăturilor semantice

  • Explozia stelară

  • Scheletul de peşte etc.




Kinestezic

  • Mâna oarbă

  • Cubul

  • Turul Galeriei

  • Investigaţia




  • Experimentul

  • Pălăriile gânditoare

  • Învăţarea dramatizată




  • Secvenţe contradictorii

  • Unul stă - ceilalţi circulă

  • Mişcaţi/Îngheţaţi/Formaţi perechi etc.



În procesul de individualizare este important a selecta corect și formele de organizare,în dependenţă de stilul de învăţare al elevului cu CES. Astfel, pentru elevii cu stilul de învăţare auditiv şi kinestezic se recomandă utilizarea formelor de colaborare, precum: lucrul în pereche, lucrul în grupuri mici; iar pentru cei cu stilul de învăţare vizual a se planifica lucrul individual cu suport vizual.

Mai multe sugestii, în acest sens se regțăsesc în: Anexa10. Modalităţi de adaptare a predării - Lewis & Doorlag; 2003; Anexa 11. Modalităţi de adaptare a mediului de învăţare, după Mastropieri & Scruggs, 2004: Anexa 12. Sugestii pentru adaptarea activităţilor de la clasă în sprijinul elevilor cu CES, după Lerner şi Lowenthal, 1993; Mastropieri&Scruggs, 2004;

Anexa 13. Strategii de management al comportamentului (McCarney&Cummins).
Interogarea multiprocesuală- modaliatate de implicare și afirmare
Un alt aspect al individualizării procesului educaţional, în contextul educaţiei incluzive, este Interogarea multiprocesuală - modalitate de a lucra asupra textului/informaţiei prin adresarea întrebărilor. Acestea oferă posibilitate elevilor să cerceteze, să interpreteze, să sintetizeze, să analizeze informaţii, să reconstruiască, să traducă şi să evalueze(Charles Temple, Jeannie L. Teele, Kurtis S. Meredith. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice). Interogarea multiprocesuală este o tipologie a întrebărilor care antrenează diverse moduri de a gândi, dar, totodată şi niveluri diferite de gândire. Utilizând această strategie de prelucrare a unui text, a unei informaţii, de interogare a temei de acasă, la sigur unele dintre întrebări sunt accesibile şi pentru copilul cu CES. Astfel, interogarea multiprocesuală este o strategie eficientă care poate fi valorificată practic la toate disciplinile.
Tabelul 25.Interogareamultiprocesuală

Tipul întrebării

Caracteristici

Formulări iniţiale

Întrebări literale

Solicită informaţii exacte şi răspunsurile pot fi uşor găsite în text. Elevul trebuie doar să repete ceea ce s-a afirmat deja.

Efortul de gândire este minim.




  • Cine…?,

  • Ce…?, Când..?,

  • Cum…?, Unde…?,

  • Numeşte…, Arată…,

  • Memorează... .

Întrebări

de traducere

Angajează elevii să transforme informaţiile, să le restructureze în diferite imagini. Astfel de întrebări implică elevul să-şi imagineze ceea ce este în text (situaţie, eveniment, fat, scenă), iar mai apoi această experienţă senzorială trebuie tradusă în limbaj verbal. Elevul va descrie imaginea pe care o vede, sunetele pe care le aude.

  • Să presupunem că...

  • Să ne imaginăm că...

  • Ce s-ar întâmpla dacă...

  • Dar dacă...

  • Asociaţi....




Întrebări interpretative

Vizează descoperirea conexiunilor dintre idei, fapte, fenomene, valori, definiţii. Elevul trebuie să-şi dea seama cum se leagă diverse concepte, idei pentru a avea sens. Se consideră că înţelegerea, în fond, este interpretare (după Vaughn şi Estes, 1985)

  • Care este semnificaţia ...în...

  • De ce credeţi că ...

  • Care, credeţi, este motivul pentru care...




Întrebări aplicative

Oferă elevilor ocazia de a rezolva probleme, ori de a aduce mai departe diverse probleme de logică sau raţionamente întâlnite în texte ori în experienţele lor proprii de învăţare. La acest nivel elevii elaborează raţionamente, analizează profund un eveniment, fapt, idee, concept.

  • Cum aţi putea utiliza ...

  • Transformaţi...demon-straţi...combinaţi...

  • Indicaţi cum ...

  • Modificaţi ...

  • Dacă ...atunci...

Întrebări analitice

Conduc la cercetarea în profunzime a unor probleme, examinându-le din diferite unghiuri de vedere. Elevii supun informaţia unui scepticism, pot pune sub semnul întrebării validitatea unui raţionament.

  • Cum s-ar părea ...lui..

  • Ce altă perspectivă ar...

  • Cum s-ar putea ... dacă...

  • Cum s-ar transforma /schimba ... dacă...

  • Relataţi ...din perspectiva lui...

  • De ce v-au/ nu v-au convins argumentele...

Întrebări de sinteză

Oferă ocazii elevilor pentru orientarea creativă a problemelor în baza unei gândiri originale. Astfel de întrebări permit elevilor să facă uz de toate cunoştinţele pentru o gândire creativă, să creeze scenarii alternative.


  • Ce credeţi că ar fi putut face ... pentru a ...

  • Ce - ar fi dacă...

  • Scrieţi ...( ceva nou)

  • Creaţi...

  • Combinaţi...

  • Presupuneţi... ce se poate întâmpla...

  • Cum am putea...

Întrebări evaluative

Solicită elevilor să dea calificativele bun/ rău, corect/ greşit, în funcţie de standardele definite chiar de ei înşişi. Elevii realizează lucrurile într-un sistem personalizat de convingeri; judecă propriile lor comportamente în lumina informaţiei noi, comportamentul unor persoane; cercetează calitatea informaţiei, contribuţia cuiva în realizări. Elevii învaţă să ia atitudine şi să o argumenteze.

  • Cum credeţi că a procedat...

  • Care este atitudinea...

  • Decideţi...

  • Cum apreciaţi nivelul...

  • De ce credeţi că este bine/ rău...

  • Ce v-a făcut să...


În concluzie:


  • Fiecare elev este unic în felul său, la fel cum fiecare cadru didactic are propriul stil de predare și o personalitate proprie.

  • Există o fluctuație importantă de informații și modalități de predare-învățare-evaluare, iar adaptarea stilurilor de predare la stilurile de învățare ale elevilor nu se poate realiza fără dorința de schimbare a unor paradigme și mentalități depășite.

  • Cadrul didactic trebuie să fie acel promotor al schimbării, care poate face față noilor provocări/cerinţe/exigenţe, utilizând metode de predare adaptate, strategii managerilale, adaptând mediul școlar la necesităţile elevilor și utilizând tehnici de planificare adaptate stilului acestora.

  • Strategiile de predare-învățare-evaluare actuale necesită abordare flexibilă din partea cadrului didactic şi se pot adapta cu uşurinţă la diferitele necesități de învăţare ale elevilor, numai dacă cadrul didactic, evident, le cunoaşte şi doreşte acest lucru. Necesară şi binevenită în organizarea procesului educaţional individualizat este utilizarea atât a metodelor activ-participative, cât și a celor multisenzoriale.

  • Flexibilitatea cadrului didactic permite adaptarea stilului propriu de predare la diferitele stiluri de învăţare ale elevilor.

  • Un ajutor important în determinarea factorilor de mediu care ar fi cel mai potrivit pentru elevi este adaptarea la stilurile individuale de învăţare ale acestora şi ajustarea mediului de clasă. Flexibilitatea cadrului didactic şi cooperarea elevilor va fi avantajul acestei schimbări.

  • Modalităţile de planificare, organizare şi desfăşurare a procesului educaţional individualizat trebuie să acopere o gamă largă de aspecte: de la tradiţional/analitic la flexibil/adaptabil şi individualist/holistic. O bună planificare conduce la o predare şi înţelegere mai bună. Pentru alcătuirea unui plan de auto-schimbare este necesităție ca cadrul didactic să-şi identifice carenţele şi necesităţile atât în plan general, cât și specific - pe arii de interes, reflectând şi căutând răspunsuri la întrebările: Ce? De ce? Cum? Când? etc.



2.2.4. Valorificarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei (TIC) în procesul educaţional
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiei (TIC) vine să susţină eforturile cadrelor didactice, imprimând calitate, atractivitate şi culoare valorică procesului educaţional propriu-zis.
Astfel, din perspectiva TIC, unele activităţi didactice pot fi proiectate și organizate în diverse forme: text pe un site Internet, obiect multimedia, cum ar fi audio digitale, video digitale, imagini animate, jocuri didactice pentru dezvoltarea competenţelor de citit-scris şi calcul, jocuri distractive pentru dezvoltarea unor procese psihice şi dezvoltarea unor abilităţi concrete etc. Acestea poat fi create într-o multitudine de moduri, folosind o varietate de instrumente ale TIC.
Implementarea şi aplicarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare permite optimizarea mediului de învăţare şi asigură, ceea ce e foarte important, pentru toţi elevii un format accesibil al resurselor şi mijloacelor educaţionale. TIC se introduc în procesul de predare-învăţare, în contextul educaţiei incluzive, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea predării şi învăţării. În acest fel, devine posibilă satisfacerea necesităților specifice de învăţare ale diferitelor grupuri de elevi, inclusiv a celor cu CES. TIC pot fi grupate în următoarele categorii principale:

  • TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) compensatorii

  • TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) didactice

  • TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) de comunicare.


Aplicarea TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) compensatorii vizează utilizarea noilor tehnologii ca o asistenţă tehnică care permite elevilor cu CES să participe activ în procesul de interacţiune şi comunicare. Spre exemplu, în cazul unui copil cu probleme locomotorii mijloacele TIC îl pot ajutata să scrie, iar în cazul unui copil cu probleme de văz TIC îl poate ajuta să citească (mărirea dimensiunii literelor/cifrelor). În acest context, TIC dezvoltă la elevi capacitatea de a interacţiona cu mediul înconjurător accesibil, de a face alegerile reieşind din experienţele proprii, de a sprijini şi a rezolva problemele sociale şi de învăţare, de a avea acces la informaţii, de a comunica cu alte persoane. De asemenea, TIC pot recupera (compensa) sau substitui lipsa funcţiilor naturale ale organismului.
Aplicarea TIC pentru soluţionarea problemelor didactice ca un instrument de predare - învăţare au determinat o nouă dimensiune a educaţiei (competenţa digitală) şi o altă abordare a procesului educaţional. Aplicarea TIC aduce o varietate de noi strategii de predare-învăţare-evaluare deoarece crează numeroase oportunităţi de individualizare a procesului educaţional. TIC permit valorificarea curriculumului general într-o formă în care să satisfacă necesităţile unice şi diferenţele, dar şi să dezvolte abilităţile individuale prin abordarea unui ritm propiu de dezvoltare. Astfel, TIC devenind o resursă valoroasă pentru învăţare şi incluziune.

Aplicarea TIC pentru soluţionarea problemelor de comunicare pot avea un rol intermediar în procesul de comunicare. Computerul este un dispozitiv unical în facilitarea procesului de comunicare, iar, în unele cazuri, ca fiind unicul mijloc de comunicare cu lumea din jur. Tehnologiile moderne de comunicare permit persoanelor care întîmpină bariere în comunicare să-şi realizeze capacităţile prin diferite forme convenabile lor, iar pentru persoanele la care aceste bariere sunt şi mai complicate din cauza problemelor locomotorii aceste tehnologii sunt unicul mijloc de comunicare cu lumea din jur şi de exprimare a opiniilor şi necesităților lor.În cazul imposibilităţii deplasării elevilor în clasele de studii, TIC pot servi drept instrument pentru organizrea învăţământului la distanţă. Utilizarea TIC în sprijinul elevilor cu CES facilitează comunicarea şi participarea atât în cadrul orelor de curs, cât şi în afara lor.
În contextul individualizării, softurile educaţionale se pot folosi cu succes şi în activităţile de recuperare educațională desfăşurate cu elevii. Astfel, CD - uri cu poveşti şi jocuri interactive, jocurile Piti Clicşi Dublu Clic, jocurile logice folosind personaje din poveste, CifreleLitereleAnimalele (domestice şi sălbatice), Logopedics, sunt doar câteva exemple de softuri educaţionale care pot fi folosite în activităţile cu elevii cu CES şi care contribuie la stimularea generală a cunoaşterii şi a comunicării, la dezvoltarea abilităţilor ludice în context interactiv precum şi la optimizarea stărilor afectiv-motivaţionale ale elevilor cu CES.
Avantajele utilizării TIC în procesul educaţional:

  • sprijină şi facilitează procesul de predare-învăţare-evalare;

  • este o strategie eficientă adaptarea curriculară;

  • elevii devin mai autonomi în planificare, organizare, luarea de decizii;

  • permit elevilor cu probleme în comunicare să depăşească barierele şi să descopere potenţialul ascuns;

  • încurajează construcţia activă a cunoştinţelor;

  • asigură contexte semnificative pentru învăţare;

  • permit elevilor să-şi demonstreze realizările în noi moduri, utilizând TIC;

  • stimulează creativitatea şi competitivitatea, dar şi lucrul în echipă;

  • includerea TIC în procesul interacţiunii cu semenii sporeşte eficienţa învăţării şi încrederea în forţele proprii;

  • promovează reflecţia;

  • elevii cu CES, asistaţi de TIC, pot realiza aceleaşi sarcini de lucru în ritmul lor propriu;

  • stimulează activitatea intelectuală şi dezvoltarea de competenţe;

  • TIC sporeşte motivarea elevilor pentru învăţare, comunicare şi participare;

  • informaţia este receptată şi asimilată mult mai eficient;

  • facilitează procesul de elaborare şi adaptare a sarcinilor în conformitate cu necesităţile şi posibilităţile individuale;

  • procesul de învăţare devine dinamic, intuitiv şi participativ, crescând calitatea actului educaţional;

  • substituie materiale şi instrumente didactice scumpe sau greu de procurat;

  • contribuie la perfecţionarea abilităţilor profesionale ale cadrelor didactice;

  • sporesc şansele pentru socializarea şi integrarea elevilor.

În sprijinul elevilor cu CES vin şi tehnologiile asistive (de suport, de sprijin şi de asistenţă), definite de UNESCO drept ,,orice produs sau tehnologie bazată pe servicii care permit persoanelor cu CES sau celor în etate să valorifice întregul lor potenţial în viaţa de zi cu zi, în educaţie, muncă sau în timpul liber". În dependenţă de problemele cu care se confruntă copilul cu CES sunt selectate diverse tehnologii asistive care sprijină învăţarea şi implicarea maximală a acestuia. În funcţie de scopul activităţii didactice sau extradidactice se pot utiliza diverse softuri educaţionale.

Acestea reprezintă orice produs software, în format diferit, care vizează o lecţie, o temă, un subiect, un experiment etc.


Tabelul 26. Tipologia soft-urilor educaționale

Tipul soft-ului

Caracteristici

De prezentare de noi cunoştinţe

Se creează un dialog (asemănător dialogului cadru didactic-elev) între elev şi programul respectiv. Interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare).

interactive de învăţare

Programe cu un înalt grad de individualizare a procesului educaţional, în funcţie de potenţialul intelectual al elevului, ce se bazează pe strategii care permit feedback-ul şi controlul permanent.

de exersare

Intervin ca un supliment al lecţiei din clasă, realizând exersarea individuală necesară însuşirii de noi date, proceduri, tehnici sau formării unor deprinderi specifice; ele ajută cadrul didactic să realizeze activitatea de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu şi să aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului dat.

de simulare

Reprezentarea controlată a unor fenomene sau sisteme reale prin intermediul unui model de comportament similar.

de investigare

Explorarea de către elevi a unui mediu din care aceştia pot sustrage informaţii necesare rezolvării sarcinilor de învăţare

tematice

Abordarea unor subiecte/teme din diferite arii curriculare/domenii care conduc la extinderea cunoştinţelor în diverse domenii.

educative

Programe interactive, sub formă de jocuri didactice, prin care elevii sunt implicaţi în diverse situaţii, urmărindu-se atingerea unui scop. Prin aplicarea inteligentă a unui set de cerinţe/reguli, îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de probleme.

de testare-evaluare

Programe de verificare a cunoştinţelor care reprezintă poate gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor depinde de mai mulţi factori: momentul testării, scopul testării, tipologia interacţiunii (feedback imediat sau nu).

Din categoria softurilor/programelor educaţionale fac parte şi lecţiile interactive, caietele/manualele electronice interactive, dicţionarele, enciclopediile multimedia, jocurile, compendii, hărţi etc.


Valorificarea TIC în procesul educaţional permite cadrelor didactice să transforme învăţarea într-o activitate interesantă şi atractivă, imprimând procesului mai multă eficienţă. Utilizarea TIC nu înseamnă neapărat schimbarea metodelor de predare, ci, mai degrabă, adaptarea acestora în vederea optimizării şi eficientizării procesului educaţional.
Yüklə 1,77 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin