Ministerul educaţiei cercetării şi tineretului

Studiu de caz nr.3

1. 
   Observaţi cu atenţie următoarele transformatoare electrice şi precizaţi elementele componente
   
2. 
   Identificăti aceste aparate electrice pe durata unei săptămâni de practică la agentuleconomic.
   

123

3. 
   Completaţi tabelul următor.
   

Nr.crt	Tipul transformatorului electric	Unde se folosesc	Avantaje	Dezavantaje

Data: …………………………………………Grupa……………………….…………….

Completat : ……………………………………………………………………………...

Observaţiile coordonatorului de practică………………………………………………………

Fişă tehnologică nr. 1

asamblarea unei maşini electrice de mică putere

1. 
   Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unei maşini electrice de mică putere
   
2. 
   Precizaţi etapele de asamblare a maşinilor electrice de mică putere
   
3. 
   Completaţi tabelul următor.
   

Denumirea etapei de asamblare	Denumirea subansamblurilor utilizate	Caracteristici tehnice	Cantitate
Verificarea funcţionării inatalaţiei

Rezulratele confruntării…………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………

Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică………………………………….

…………………………………………………………………………………………………..

Executant:

Control calitate:

Fişă tehnologică nr. 2

asamblarea unei maşini electrice de medie putere

1. 
   Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unei maşini electrice de medie putere
   
2. 
   Precizaţi etapele de asamblare a maşinilor electrice de medie putere
   
3. 
   Completaţi tabelul următor.
   

Denumirea etapei de asamblare	Denumirea subansamblurilor utilizate	Caracteristici tehnice	Cantitate
Verificarea

Rezultatele confruntării………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică……………………………..

………………………………………………………………………………………...........

Executant:

Control calitate:

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:
Perioada:
Locaţie (Agent economic şi departament):
Modul:
Tema:
Coordonator de practică:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1.	Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2.	Ce lucruri noi aţi învăţat?
3.	Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4.	Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

PROIECTUL NR 1

1. 
   Împreună cu grupul din care faceţi parte realizăţi un proiect pe parcursul a 3 săptămâni de practică. Tema proiectului este:”Asamblarea unui aparat electric de comandă, de joasă tensiune”
   
2. 
   Pentru acesă aparat precizaţi:
   

• 
  Etapele de montare
  
• 
  Subansamblurile componente
  
• 
  Încercările după asamblare
  
• 
  Tipuri de defecte
  
• 
  Remedierea defectelor
  

3. 
   Respectaţi cerinţele unui proiect:
   

• 
  Foaia de capăt
  
• 
  Argument
  
• 
  Cuprins
  
• 
  Memoriu tehnic
  
• 
  Lista de material
  
• 
  Procesul tehnologic
  
• 
  Norme de protecţia muncii
  
• 
  Bibliografie
  
• 
  Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)
  

PROIECTUL NR 2

1. 
   Împreună cu grupul din care faceţi parte realizăţi un proiect pe parcursul a 3 săptămâni de practică. Tema proiectuluieste:”Asamblarea unei maşini electrice de mică putere”
   
2. 
   Pentru acesă aparat precizaţi:
   

• 
  Etapele de montare
  
• 
  Subansamblurile componente
  
• 
  Încercările după asamblare
  
• 
  Tipuri de defecte
  
• 
  Remedierea defectelor
  

Respectaţi cerinţele unui proiect:

• 
  Foaia de capăt
  
• 
  Argument
  
• 
  Cuprins
  
• 
  Memoriu ethnic
  
• 
  Lista de material
  
• 
  Procesul tehnologic
  
• 
  Norme de protecţia muncii
  
• 
  Bibliografie
  
• 
  Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)
  

Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obţinute prin metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau prin activităţi extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le considera necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.

Portofoliul reprezintă “cartea de vizita” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru, perioada de practică sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizează un diagnostic în concordanţă cu stilul de învăţare a acestuia asupra necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare.(Conform definiţiei dată de prof ec. Aneta Radu).

Portofoliul de practică poate să conţină o serie de materiale obligatorii cerute de către profesor cật şi materiale obţionale lăsate la latitudinea elevului care pun în evidenţă progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuţiilor personale la realizarea sarcinilor care îi revin pe parcursul parcurgerii modulului.

Un exemplu de ceea ce poate să cuprindă un portofoliu :

• 
  Pagina de început (care cuprinde : denumirea unităţii de învăţămậnt, « Portofoliul de practică al elevului », numele elevului, clasa, numele profesorului coordonator, anul şcolar)
  
• 
  lista conţinutului acestuia (cuprinsul – cu numele fiecărei fişe/lucrare, indicậnd numărul pagini umde se găseşte materialul )
  
• 
  argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv şi locul unde s-au desfăşurat orele de practică)
  
• 
  lucrări efectuate de elev:
  
  • 
    rezumate
    
  • 
    eseuri
    
  • 
    articole, referate, comunicări
    
  • 
    fişe individuale de studiu
    
  • 
    proiecte şi situaţii deosebite întậlnite la rezolvarea problemelor
    
  • 
    temele de zi de zi
    
  • 
    teste şi lucrări
    
  • 
    chestionare de atitudini
    
  • 
    înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii săi
    
  • 
    observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii
    
  • 
    reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
    
  • 
    autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului
    
  • 
    alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date
    
  • 
    viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate
    
  • 
    comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii
    
  • 
    Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc
    
  • 
    Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate
    

• 
  Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev
  
• 
  Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului
  

Evaluarea elevilor se caracterizează prin integrarea sa în curriculum, astfel încât să devină dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evaluării se diversifică şi se combină cu scopuri specifice predării şi învăţării. Evaluarea devine într-adevăr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare- învăţare, de a întări aspectele pozitive şi de corectare rapidă şi eficientă a lacunelor.

Evaluarea poate îmbrăca următoarele forme :

• 
  Evaluarea "comparativă" a carei funcţie principală cea de a clasa elevi, de a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuşită, raportându-i pe unii la alţii
  
• 
  Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterială" care are ca rol să furnizeze informaţii funcţionale, permiţând elevilor sa se situeze în raport cu atingerea obiectivelor şi oferind soluţii de ameliorare (Cardinet, 1993)
  
• 
  Evaluarea "corectivă" care propune o nouă paradigmă, nu numai "decizională" ci şi "informaţională". Ea are ca scop să ofere elevului informaţii suplimentare în funcţie de dificultăţile constante pentru a-i facilita învăţarea
  
• 
  Evaluarea "conştientizată" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers dominant pedagogic, care privilegiază participarea activă şi autonomia elevului, furnizându-i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria transformare, fiind conştient de propriile dificultati.
  

Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. O competenţă se evaluează o singură dată.

Ca metode de evaluare recomandăm :

• 
  Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată
  
• 
  Investigaţia
  
• 
  Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare
  
• 
  Metoda exerciţiilor practice
  
• 
  Lucrul cu modele
  
• 
  Fişe de observaţie ,fişe de lucru şi fişe tehnologice
  
• 
  Fişe de autoevaluare
  
• 
  Lucrări practice executate sub observaţia cadrului didactic
  
• 
  Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau în grup. Organizarea sa în grup aduce mai multe beneficii. Particularităţile individuale reclamă organizarea activităţilor în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate şi pot fi mai uşor măsurate performanţele şi progresul înregistrat. Învăţarea reciprocă este un tip de învăţare eficient şi, de obicei, puţin valorificat în şcoală, care apare în contextul învăţării în grupuri mici şi în derularea de proiecte. Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, jocul, întrucât acestea sunt modalităţile de abordare interdisciplinară care creează un context al învăţării plăcut, stimulativ, care valorifică interesele, nevoile copilului şi experienţele lor de viaţă şi creează premisele învăţării automone şi ale reuşitei şcolare
  
• 
  Portofoliu - include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice,
  

autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau

prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,

urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.

Este important ca elevii să înţeleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute, a le explica şi a găsi modalităţi de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii în raport cu ceilalti, scopul nu este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

• 
  Mira Niculae, Neguş Constantin, 1999, Instalaţii şi echipamente electrice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
  
• 
  Cănescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrărilor electrotehnice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
  
• 
  Cioc, I., Instalaţii şi echipamente, Manual pentru licee industriale, clasele a XIa şi a XIIa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
  
• 
  Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaţii electrice industriale-Lucrări practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres
  
• 
  Radu Lucan, Dorina Săcăcian, 2008, Circuite electrice, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest
  
• 
  Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 v c.a. şi 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02înlocuieşte: i 7-98
  
• 
  Olimpia Istrate, Botoşani, 2004, Către o abordare interdisciplinară prin evaluarea autentică, EDICT Revista Educaţei nr 7
  
• 
  www.finder.ro (sursa internet)