Universitatea de stat de medicină Şi farmacie



Yüklə 1.19 Mb.
səhifə1/13
tarix30.01.2018
ölçüsü1.19 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE


NICOLAIE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

CATEDRA PROTETICĂ DENTARĂ ŞI ORTODONŢIE


______________________________________________________












TESTE




către examenele de absolvire la Stomatologia Ortopedică


pentru studenţii anului 5



  1. C.S.Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:

  1. nasul

  2. urechele

  3. muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei

  4. craniul

  5. ochii

Sursa 1


  1. C.S.Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:

  1. perioadei intrauterine

  2. perioadei postnatale pînă la 3 ani

  3. vîrstei de 3-6 ani

  4. vîrstei de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii

  5. vîrstei de 6-16 ani

Sursa 1


  1. C.S.Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat (ADM):

  1. climaterici

  2. neuroendocrini

  3. geografici

  4. purtarea

  5. fizionomici

Sursa 1


  1. C.S.Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:

  1. intensitatea respiraţiei

  2. gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei

  3. stereotipul actului de masticaţie

  4. funcţia glandelor salivare

  5. funcţia analizatorică

Sursa 1


  1. C.S.Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:

  1. 290-300 kg

  2. 390-400 kg

  3. 490-500kg

  4. 590-600 kg

  5. 690-700 kg

Sursa 1


  1. C.S.Oksman clasifică materialele amprentare:

  1. dure

  2. elastice

  3. precise

  4. lichide

  5. semilichide

Sursa 1


  1. C.S.La baza clasificării materialelor amprentare Postolachi şi Bîrsa au pus criteriile:

  1. proprietăţile clinice ale materialelor

  2. proprietăţile fizice ale materialelor

  3. starea fizică a materialului la finala prizei

  4. starea fizică după pregătirea materialului

  5. durata timpului de priză

Sursa 1


  1. C.S.Hidrocoloizii reversibili au la bază:

  1. agar-agarul

  2. sulfatul de Ca

  3. sărurile de Ba

  4. acidul alginic

  5. fosfatul trisodic

Sursa 1


  1. C.S.Hidrocoloizii ireversibili sînt derivaţi a acidului:

  1. clorhidric

  2. sulfuric

  3. alginic

  4. acrilic

  5. ascorbinic

Sursa 1


  1. C.S.Hidrocoloizii ireversibili (materialele alginate) la amestic cu apa după instrucţiune reprezintă stări coloidale:

  1. viscoase

  2. fluide

  3. dure

  4. semidure

  5. disperse

Sursa 1


  1. C.S.Pastele ZOE ca materiale amprentare fac parte din cele:

  1. reversibile

  2. ireversibile

  3. elastice

  4. termoplastice

  5. termorezistente

Sursa 1


  1. C.S.Ceara dentară pentru modelarea bazei protezelor mobilizabile este fabricată în formă de:

  1. bastonaşe

  2. plăci

  3. rulouri

  4. ştifturi

  5. arcuri

Sursa 2


  1. C.S.Regimul de polimerizare a acrilatelor termo – polimerizabile este recomandat de firma producătoare în instrucţiunea anexată, însă este necesară respectarea următorului regim, în mediu:

  1. încălzirea lentă a băii cu apă până la fierbere 30-45 min şi fierberea 30 – 45 min

  2. încălzirea rapidă a băii cu apă până la fierbere şi fierberea 30 – 45 min

  3. încălzirea în trepte a băii cu apă în timp de 3 ore până la fierbere şi fierberea 1 oră

  4. încălzirea în trepte a băii cu apă timp de 3 ore până la fierbere

  5. începerea polimerizării în apă la temperatura 500

Sursa 2


  1. C.S.Acrilatele autopolimerizabile se utilizează în scopul confecţionării protezelor:

  1. permanente

  2. provizorii

  3. faciale

  4. ultra dure

  5. monolite

Sursa 2


  1. C.S.Aliajele aurului cu titlul 900 conţin:

  1. aur –100%

  2. argint –14,0%

  3. aur –90,0%

  4. cupru –16,0%

  5. paladiu –14,0%

Sursa 2


  1. C.S.Incrustaţiile după materialele din care sînt confecţionate pot fi din:

  1. ceară dentară

  2. ceară de albine

  3. cauciuc vulcanizat

  4. cauciuc nevulcanizat

  5. aliajele metalelor inobile

Sursa 1


  1. C.S.Inlay-ul prezintă o microproteză:

  1. extratisulară

  2. intratisulară

  3. mixtă

  4. totală

  5. cervicală

Sursa 1


  1. C.S.Onlay-ul prezintă o microproteză:

  1. utilizată numai pe dinţii temporari

  2. intratisulară

  3. extratisulară

  4. punctiformă

  5. fără extremităţi

Sursa 1


  1. C.S.Pinlay-ul prezintă o microproteză:

  1. de acoperire coronară totală

  2. intratisulară cu pivot

  3. intratisulară fără pivot

  4. extratisulară

  5. intra-extratisulară

Sursa 1


  1. C.S.După destinaţie coroanele de înveliş pot fi:

  1. de protecţie sau provizorii

  2. de refacere a lăţimii arcadei dentare

  3. de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii orale

  4. de lichidare a proceselor inflamatorii în periodonţiu

  5. de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei

Sursa 1


  1. C.S.Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:

  1. Au

  2. Cu

  3. Ti

  4. Ag

  5. Cr

Sursa 2


  1. C.S.La confecţionarea coroanelor de înveliş din acrilate se utilizează:

  1. sinma-74

  2. acril

  3. ftorax

  4. acronil

  5. bacril

Sursa 2


  1. C.S.Tehnologia confecţionării coroanelor de inveliş prin tehnica ştanţării

prevede obţinerea modelului de lucru:

  1. din aliaje uşor fuzibile

  2. din supergips

  3. din acrilate autopolimerizabile

  4. din cementuri dentare

  5. din ghips medical

Sursa 2
24. C.S.Grosimea pereţilor coroanei de porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de:

  1. 0,5mm

  2. 1,0mm

  3. 1,5mm

  4. 2,0mm

  5. 2,5mm

Sursa 1


  1. C.S.Modelul de lucru la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona:

  1. din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi material

  2. din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi material

  3. din superghips cu bonturi nemobilizabili

  4. din superghips cu bonturi mobilizabili

  5. nu are importanţă materialul

Sursa 2


  1. C.S.Folia de platină la confecţionarea coroanei fizionomice din porţelan (ceramică) are o grosime de:

  1. 0,025mm

  2. 0,25mm

  3. 0,5mm

  4. 0,75mm

  5. 1,0mm

Sursa 2


  1. C.S.Macheta pentru componenta metalică a coroanei mixte metalo-ceramice se va modela din ceară cu o grosime de:

  1. 0,1-0,2mm

  2. 0,3-0,4mm

  3. 0,5-0,6mm

  4. 0,7-0,8mm

  5. 1,0mm

Sursa 1


  1. C.S.Placajul din acrilat aderă la componenţa metalică turnată a coroanei mixte metaloacrilice datorită:

  1. lipirii

  2. fenomenelor chimice

  3. unei perfecte presări a placajului

  4. prezenţei elementelor retentive

  5. prezenţei micromagniţilor

Sursa 1


  1. C.S.Sablarea componenţei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuiază în scopul:

  1. asigurării aderării ceramicei la metal

  2. degrasării componentei metalice

  3. micşorării grosimei componentei metalice

  4. creării microperforaţiilor necesare

  5. controlului calităţii componentei metalice

Sursa 2


  1. C.S.Coroana de substituţie după Ilina-Markosian este prezentată de:

  1. coroană, pivot şi încrustaţie

  2. coroană şi pivot

  3. coroană şi încrustaţie

  4. coroană cu şanţuri verticale

  5. coroană cu şanţuri orizontale

Sursa 1


  1. C.S.Absenţa primului molar din stînga la mandibulă v-a corespunde următoarei clase a edentaţiei parţiale după Kennedy:

  1. I

  2. II

  3. III

  4. IV

  5. V

Sursa 1


  1. C.S.Corpul de punte suspendat este indicat la restabilirea integrităţii arcadelor dentare:

  1. în zonele laterale

  2. în zona frontală

  3. în orice zonă

  4. în zonele fronto-laterale

  5. în zonele fără atrofia apofizei alveolare

Sursa 1


  1. C.S.Corpul de punte în formă de semişa este indicat în punţile dentare:

  1. demontabile

  2. din două bucăţi

  3. mobilizabile

  4. acrilice

  5. metaloceramice

Sursa 1


  1. C.S.Forma corpului de punte depinde nu numai de topografia breşei dar şi de:

  1. înălţimea dinţilor limitrofi breşei

  2. starea coronară a dinţilor limitrofi breşei

  3. lăţimea apofizei alveolare

  4. gradul de atrofie a apofizei alveolare

  5. tipul de ocluzie

Sursa 1


  1. C.S.Corpul de punte în semişa se recomandă la confecţionarea punţilor dentare:

  1. mobilizabile

  2. din 2 bucăţi

  3. acrilice

  4. din M/C

  5. demontabile

Sursa 1


  1. C.S.Element al punţii dentare este:

  1. patricea elementului retentiv

  2. porţiunea de lipire

  3. corpul punţii

  4. arcul protezei

  5. cuspizii coroanei dintelui ancoră

Sursa 1


  1. C.S.După aspectul fizionomic punţile dentare pot fi:

  1. suspendate

  2. punctiforme

  3. semifizionomice

  4. lipite

  5. întreg turnate

Sursa 1


  1. C.S.Corpul de punte are formă :

  1. ovală

  2. de semicasetă

  3. semiovală

  4. aplatizată

  5. alungită

Sursa 2


  1. C.S.Corpul punţii dentare mobilizabile are formă de:

  1. cupă

  2. şa

  3. semioval

  4. patrat

  5. cub

Sursa 2


  1. C.S.După metoda confecţionării punţile dentare pot fi:

  1. sculptate

  2. frezate

  3. polimerizate

  4. ştanţate

  5. electro-galvanice

Sursa 2


  1. C.S.Ce elemente retentive în puntea dentară m/a cu componenta metalică întreg turnată pot fi:

  1. butoni

  2. magniţi

  3. lacuri

  4. clei cpecial

  5. clei silicat

Sursa 2



  1. C.S.După aspectul fizionomic deosebim punţi dentare:

  1. metalice

  2. galvanoplastice

  3. din aur

  4. din argint

  5. parţial fizionomice

Sursa 1


  1. C.S.După modul de fixare punţile dentare pot fi:

  1. mobilizabile

  2. fixate prin magneţi

  3. sudate

  4. lipite

  5. solidarizate

Sursa 1


  1. C.S.Pregătirea elementelor componente ale punţii dentare către lipire include:

  1. prelucrarea termică, chimică a suprafeţelor de lipire

  2. prelucrarea mecanică a suprafeţelor de lipire

  3. suprafeţele de lipire se acoperă cu lac

  4. galvano-plastia suprafeţelor de lipire

  5. finisarea cu perii a suprafeţelor de lipire

Sursa 2


  1. C.S.Suprafaţa mucosală a corpului de punte se modelează în raport de:

  1. înălţimea coronară a dinţilor vecini

  2. dinţii antagonişti

  3. tipul ocluziei

  4. numărul dinţilor vecini

  5. situaţia clinică

Sursa 2


  1. C.S.Examenul clinic al pacientului cu edentaţie parţială începe cu:

  1. radiografia dinţilor restanţi

  2. percuţia dinţilor restanţi

  3. determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi

  4. palparea zonei ATM

  5. clarificarea motivaţiei

Sursa 1


  1. C.S.Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:

  1. caracterul alimentelor

  2. frecvenţa alimentaţiei

  3. localizarea breşei arcadei dentare

  4. particularităţile respiraţiei

  5. igiena cavităţii orale

Sursa 1



  1. C.S.La absenţa dinţilor frontali superiori simptomul facial va fi exprimat prin:

  1. micşorarea DVO

  2. majorarea DVO

  3. prăbuşirea buzei inferioare

  4. prăbuşirea buzei superioare

  5. prăbuşirea ambelor buze

Sursa 1


  1. C.S.Gradul de pronunţare a apofizei alveolare edentate va depinde de:

  1. topografia breşei

  2. profesia pacientului

  3. stajiul de muncă

  4. cauzele care au determinat edentaţia

  5. tipul de ocluzie

Sursa 1


  1. C.S.Edentaţia parţială congenetală se caracteriziază prin:

  1. absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la un maxilar

  2. absenţa mugurilor dentari a dinţilor de minte la ambele maxilare

  3. extracţia a cîţiva dinţi la un maxilar

  4. extracţia a cîţiva dinţi la ambele maxilare

  5. absenţa mugurilor dentari a cîţiva dinţi pe un maxilar

Sursa 1


  1. C.S.Edentaţia parţială congenetală este considerată ca o edentaţie:

  1. primară

  2. secundară

  3. unilaterală

  4. bilaterală

  5. totală

Sursa 1


  1. C.S.Edentaţia parţială congenitală clinic se manifestă ca:

  1. anodonţie

  2. hipodonţie

  3. hiperdonţie

  4. macrodonţie

  5. microdonţie

Sursa 1


  1. C.S.Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţioanează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:

  1. 2,0 – 2,5 mm

  2. 1,5 – 2,0 mm

  3. 0,6 – 0,8 mm

  4. 0,2 – 0,4 mm

  5. nu are importanţă

Sursa 2


  1. C.S.Limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:

  1. îi acoperă în totalitate

  2. îi acoperă cu 1/2

  3. îi acoperă cu 2/3

  4. nu ajunge la limita lor mezială

  5. îi acoperă în funcţie de valoarea lor protetică

Sursa 1


  1. C.S.Conectorul principal al protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:

  1. 0,5 mm

  2. 1,0 mm

  3. 1,5 mm

  4. 2,0 mm

  5. 3,0 mm

Sursa 1


  1. C.S.Protezele parţiale mobilizabile pot fi confecţionate:

  1. numai în edentaţiile terminale bilaterale

  2. numai în edentaţiile terminale unilaterale

  3. numai în edentaţiile frontale

  4. numai în edentaţiile intercalate

  5. în orice tip de edentaţie parţială

Sursa 1


  1. C.S.Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:

  1. fixarea dinţilor artificiali

  2. unirea elementelor dentare cu şeile protezei

  3. unirea şeilor protezei

  4. fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare

  5. micşorarea dimensiunilor bazei protezei

Sursa 2


  1. C.S.Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:

  1. 3,0-4,0 mm

  2. 5,0 mm

  3. 6,0-8,0 mm

  4. 9,0-10,0 mm

  5. mai mult de 10 mm

Sursa 1


  1. C.S.Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:

  1. unirea şeilor protezei

  2. unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale

  3. unirea croşetelor în bloc

  4. ocolirea formaţiunilor anatomice

  5. ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii

Sursa 1


  1. C.S.Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de:

  1. 5,0-8,0 mm

  2. 1-1,5 mm

  3. 2,0 mm

  4. 2,5 mm

  5. nu are importanţă

Sursa 1


  1. C.S.Scopul amprentării preliminare în edentaţia totală este obţinerea unui model:

  1. preliminar

  2. fiziologic

  3. cu dimensiuni dorite

  4. din ghips dur

  5. din acrilate

Sursa 1


  1. C.S.Lingura individuală este necesară pentru amprentarea:

  1. anatomică

  2. funcţională

  3. fiziologică

  4. parţială

  5. mixtă

Sursa 1


  1. C.S.Marginea amprentei funcţionale de succiune se găseşte:

  1. pînă la zona mucoasei pasiv mobile

  2. în limetele zonei mucoasei pasiv mobile

  3. în limitele mucoasei imobile

  4. depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm

  5. depăşeşte zona mucoasei pasiv mobile cu 3-4 mm

Sursa 1


  1. C.S.Marginea amprentei funcţionale propriu zis se găseşte:

  1. în limitele mucoasei imobile

  2. pînă la mucoasa pasiv mobilă

  3. în limitele mucoasei pasiv mobile

  4. depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 3-4 mm

  5. depăşeşte mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm

Sursa 1


  1. C.S.Segmentele laterale ale planului protetic sînt paralele:

  1. între ele

  2. planului Camper

  3. planului vertical

  4. planului frontal

  5. planului sagital

Sursa 1



  1. C.S.Palnul protetic se determină în scopul:

  1. alegerii dinţilor artificiali

  2. montării dinţilor faţă de creasta alveolară

  3. creării curbei vestibulare a arcadei dentare

  4. creării curbelor ocluzale ale arcadelor dentare

  5. creării unui contact intim între arcadele dentare

Sursa 1


  1. C.S.Crearea curbelor de ocluzie la construirea arcadelor dentare în protezele totale are scopul:

  1. asigurării unui contact maximal dintre arcadele dentare în timpul funcţiei

  2. asigurării unui contact numai în zona frontală

  3. asigurării unui contact numai în zonele laterale

  4. asigurării DVO

  5. asigurării spaţiului de inocluzie fiziologică

Sursa 1


  1. C.S.Cîmpul protetic al edentaţiei totale se subîmparte în:

  1. zona sublinguală

  2. zona retromolară

  3. zona funcţională

  4. zona palatului moale

  5. zona suturii mediene

Sursa 4


  1. C.S.În componenţa zonei de sprigin a cîmpului protetic edentat total la mandibulă este:

  1. fibromucoasa activ mobilă

  2. procesul alveolar al mandibulei

  3. regiunea inserţiei muşchului buccinator

  4. plica pterigo-mandibulară

  5. spaţiul sublingual

Sursa 4


  1. C.S.Metoda de confecţionare a lingurilor individuale:

  1. suflare

  2. pe modelul preliminar

  3. ardere

  4. lipire

  5. sculptare

Sursa 2


  1. C.S.Cîmpul protetic edentat total la maxilă este prezentat de:

  1. Procesele alveolare, tuberozităţile maxilare, bolta palatină

  2. formaţiunele anatomice ale fibromucoasei din zona anterioară


    Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə