Academia româNÃ

ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR JURIDICE

În anul 2017, activitatea Institutului de Cercetări Juridice (ICJ) a urmărit: realizarea şi valorificarea unor programe fundamentale şi prioritare ale Academiei Române, efectuate prin publicarea lor sub forma unor volume şi studii, consolidarea rolului Institutului de centru de excelenţă a cercetării juridice fundamentale la nivel naţional şi internaţional şi intensificarea relaţiilor externe cu alte instituţii de cercetare de prestigiu din străinătate.

Lucrări consacrate aniversării a 10 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

-Volumul CD al sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice a ICJ.

Conferinţe:

-Ziua Basarabiei: 99 de ani de la unirea cu Ţara – 27 martie 1918 – 27 martie 2017” Aula Magna  a Academiei Române. Organizatori: Secţia de ştiinţe istorice şi argeologie a Academiei Române; Institutul de Cercetări Juridice ”Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române; Universitatea din Craiova

-Sud-estul european între tentaţia eurasiatică şi tendinţa pro-europeană, organizată la Tîrgu-Mureş de Universitatea „Petru Maior”, Centrul de Studii Regionale şi Pluraliste „Transilvania”, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene, Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice şi Private

- România şi Acordul de la Paris privind clima. Organizatori: Institutul de Cercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române; Universitatea Ecologică din Bucureşti – Centrul de Dreptul Mediului;

- Dreptul administrativ în era globalizării, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române.Organizatori: Institutul de Cercetări Juridice ”Acad.Andrei Rădulescu” al Academiei Române în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu” etc.

Dintre lucrările realizate în 2017 de cercetătorii ICJ, menţionăm: Noul Cod Civil. Studii şi comentarii, Vol. IV (coord. M. Uliescu), Ed. Universul juridic, Bucureşti, 20-16, ISBN 978-973-127-864-3 (p. 451 – 474, 607-608, 666-667, 697-698, 757); Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului. Acţiunea revocatorie. Acţiunea oblică. Acţiunea directă. Editura Hamangiu; Considerente de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la tehnica redactării actelor normative şi procedura legislativă; Achiziţiile publice în România. Aplicarea şi interpretarea noii legislaţii europene, Editura Universitară, 2017; Studiu legislativ şi sociologic privind măsurile de protecţie în materie civilă, Ed. Universitară, 2017, ISBN 978-606-28-0599-9, 130 p. Categoria iuris. Ştiinţa dreptului ca ştiinţă politică, Universul Juridic, Bucureşti, 2017, 122 p.; German Influences on Romanian Law, Universul Juridic, Bucureşti, 2017, 167 p.; Die Konstanten des Rechts. Ein Stück rumänischer Rechtsgeschichte aus dem 20. Jahrhundert, Universul Juridic, 2017, etc.

Menţionăm şi larga participare a membrilor ICJ la sesiuni de comunicări ştiinţifice internaţionale, naţionale cu participare internaţională şi naţionale.

Realizări excelente obţinute în anul 2017: Noul Cod Civil. Studii şi comentarii, colectiv, coord. M.Uliescu, în 5 volume, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2012 -2017 ; 2. Categoria iuris. Ştiinţa dreptului ca ştiinţă politică, cu variantă în limba germană, Ed.Universul Juridic, Bucureşti, 2017; 3. Acordarea a două titluri de Doctor Honoris Causa – din partea Universităţii „C. Stere” din Chisinau (18 iunie 2017) şi, respectiv Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi (12 oct.2017) - domnului prof. univ. dr. Mircea Duţu, directorul ICJ.

Concluzii şi propuneri

Activitatea ştiinţifică a Institutului, desfăşurată în anul 2017, se poate aprecia ca foarte bună, Institutul continuând să activeze ca un for ştiinţific important în viaţa juridică naţională, cu caracter coordonator şi director în materie. Totodată, programele de cercetare fundamentală desfăşurate de cercetătorii din Institut se bucură de o largă apreciere naţională şi internaţională, reflectată în protocoalele de cooperare încheiate de Institut cu instituţii similare din străinătate şi activităţile desfăşurate în comun.

În acelaşi timp, lucrările Institutului sunt în atenţia specialiştilor care le citează în mod substanţial, iar cercetătorii sunt solicitaţi ca experţi de diferite autorităţi.

Solicitările permanente de opinii şi puncte de vedere venite din partea autorităţilor de specialitate – îndeosebi ICCJ, Parchetul General, Parlament, Curtea Constituţională s.a -, acţiunile comune organizate şi desfăşurate arată o remarcabilă recunoaştere ştiinţifică şi o prezenţă semnificativă în viaţa juridică a ţării.

Cu toată această importanţă a activităţii sale, Institutul se confruntă şi cu unele probleme, decurgând mai ales din insuficienţa cronică de posturi de cercetători.

În aceste condiţii, subliniem că ne lipsesc posturi de cercetători gradul I, II, III, pentru a promova pe cercetătorii cu normă întreagă din Institut care îndeplinesc condiţiile legale de promovare; aceasta ar impune suplimentarea corespunzătoare a statului de funcţiuni. De asemenea, sunt insuficiente posturile de cercetători şi asistenţi de cercetare, pentru a fi angajaţi tineri cercetători şi a fi formaţi de cercetătorii cu experienţă.

În concluzie, considerăm că principala problemă a ICJ o reprezintă insuficienţa posturilor de cercetători ştiinţifici şi repartizarea lor corespunzătoare pe grade ştiinţifice, fapt pentru care solicităm sprijin în acest sens conducerii Academiei Române.

2. ÎN DOMENIUL SOCIOLOGIEI

În anul 2017, planul de cercetare al Institutului de Sociologie a fost structurat pe patru programe din care două fundamentale şi doua prioritare, în conformitate cu direcţiile prioritare ale Strategiei de cercetare ştiinţifică a Academiei Române. Proiectele şi temele de cercetare au fost realizate de către echipe specializate pe profilul proiectelor. În responsabilitatea acestora cade întreaga activitate pentru realizarea planului de cercetare (elaborarea proiectului de cercetare, a metodologiei şi tehnicilor de cercetare, calendarul activităţilor, culegerea de date statistice, organizarea şi realizarea cercetărilor de teren, intepretarea datelor, redactarea rapoartelor, sintezelor, monografiilor etc.) sub coordonarea şi controlul Consiliului ştiinţific.

Echipele de cercetare elaborează anual două rapoarte de etapă (iunie şi decembrie) în care sunt prezentate rezultatele teoretico-metodologice şi de cercetare. Acestea sunt supuse analizei în colectivele de tema, pe bază de referate de către referenţi din institut şi din afara institutului şi apoi supuse dezbaterii şi validării de către Consiliul stiintific. Trebuie menţionat că şi pe parcursul anului se fac analize privind stadiul îndeplinirii obiectivelor din proiectele de cercetare, încât să se evite orice posibil risc de neîndeplinire a planului de cercetare şi a obiectivelor generale şi specifice ale institutului.

În cadrul institutului funcţionează şapte Laboratoare de cercetare structurate pe principalele direcţii de cercetare. Acestea nu sunt structuri autonome, ci, formaţiuni colegiale constituite în conformitate cu profilul temelor şi proiectelor de cercetare, agenda de lucru şi calendarul activităţilor fiind supuse controlului şi supervizării Consiliului ştiinţific. Laboratoarele organizează întâlniri ştiinţifice de lucru în care se prezintă rezultate parţiale sau finale ale proiectelor sau temelor de cercetare, se dezbat aspecte teoretice şi metodologice ale temelor sau proiectelor de cercetare, propun şi organizează activitaţi ştiinţifice (sesiuni, colocvii, workshopuri) naţionale şi internaţionale.

În anul 2017 principalele rezultate obţinute în cadrul programelor de cercetare pot fi sintetizate astfel: cărţi/ capitole publicate în străinătate 1/6; cărţi/capitole publicate în Editura Academiei Române 1; carti/capitole publicate în alte edituri din ţară 8/12; au fost publicate 3 articole în reviste ISI din strainatate si alte 3 articole publicate in reviste din strainate indexate în BDI; 20 de articole in reviste din tara indexate in BDI si 4 recenzii; 86 citări în 2017 ale lucrărilor publicate în anii anteriori; 5 manifestări ştiinţifice organizate de institut din care 2 internaţionale; 55 de comunicări la reuniuni ştiinţifice din care 46 la reunini internaţionale; au fost organizate 12 seminarii stiintifice; laboratoarele au organizat 7 reuniuni ştiinţifice.

Dintre cărţile publicate poate fi menţionată ca o lucrare de excepţie, ”Noopolitica războiului nevăzut” Editura Mica Valahie, 2017, autor Ilie Bădescu. Alte realizări care evidenţiază progrese în activitatea de ansmblu a institutului în 2017 au fost: a) creşterea numărului de parteneriate şi cooperări ştiinţifice între Institutul de Sociologie şi instituţii de cercetare şi învăţământ din ţară şi străinătate; b) organizarea în cadrul institutului a unui ciclu de seminarii pe diverse teme (metodologie de cercetare, teorie sociologică, probleme sociale ale satului românesc, religie şi societate), care au reprezentat un cadru propice de analiză şi dezbatere a celor mai noi tendinţe şi abordări teoretico-metodologice în domeniile care au făcut obiectul seminariilor. Totodată acestea au constituit şi o formă de perfecţionare profesională a cercetătorilor; c) indexarea în BDI a revistei în limbi străine a Institutului de Sociologie, „Romanian Jornal of Sociological Studies”; d) publicarea a numeroase studii şi rapoarte în revista on-line a Instutului de sociologie, „Sociologia azi”; e) publicarea primelor fascicule din Enciclopedia Şcolii Sociologice de la Bucureşti, ca etapă pregătitoare în vederea publicării în 2018 a unei ample lucrări de restituire a gândirii sociologice româneşti; e) crearea unei baze de date din recensamintele de la 1900 pana in prezent care sa serveasca analizei evolutiei societatii romanesti in ultima 100 de ani ; f) elaborarea unui plan de activitati in intampinarea aniversarii a 100 de ani de la Marea Unire (1.Romania cenzitara intr-un ciclu secular. Reflectarea evolutiei Romaniei in recensamintele din ultimii 100 de ani; 2. Enciclopedia Şcolii Sociologice de la Bucureşti; 3. Platforma Trianon 100.ro); g) a crescut numarul cercetatorilor care au participat la stagii de documentare in strainatate la institutii de invatamant si cercetare.

Institutul de Sociologie editează trei reviste: Revista Română de Sociologie, indexată în şase BDI şi Romanian Journal of Social Sciences indexat în BDI, Sociologia-azi, online, cu referenţi de specialitate.

În anul 2017 in institut au fost realizate trei granturi cu finantare UEFISCDI :

1. “Calitatea “prieteniei” în epoca reţelelor de socializare online. Uzul şi abuzul informaţiilor cu caracter personal de către adolescenţii din România” (PN-II-RU-TE-2014-4-1726) valoare totala /valoare in 2017: 549960 / 234144 lei;

2. “Guvernanţă asociativă a mediului: Revitalizarea formelor asociative de proprietate asupra pădurii în Carpaţii româneşti” (PNII-RU-TE-2014-4-2865) valoare totala/ valoare in 2017: 547000 / 221876 lei;

3.“Drepturile persoanelor private de libertate. România în context European” (PN-II-RU-TE-2014-4-2967); valoare totala/ valoare in 2017: 540787 / 215955lei.

Ca o concluzie generală se poate aprecia că rezultatele obţinute în 2017 confirmă şi consolidează tendinţa anilor anteriori de abordare a celor mai importante teme de cercetare, de valorificare într-o măsura mai mare a rezultelor cercetărilor şi de realizare de proiecte în parteneriat cu instituţii de profil din ţară şi străinătate.

Activitatea Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) a fost marcat de reuşita implicării de tineri în activitatea de cercetare-documentare-conferenţiere-publicare, după ce, la finele anului 2016, aceştia au fost cooptaţi în echipa CESPE pe posturile de cercetători ştiinţifici disponibile. Astfel, în momentul de faţă (noiembrie 2017), din cei 6 cercetători, 4 au vârsta sub 35 de ani. De asemenea, în activităţile de cercetare ale CESPE s-au implicat şi o serie de studenţi şi masteranzi în calitate de voluntari. În plus, un mare succes pentru Centru a fost aprobarea de către Biroul Prezidiul Academiei Române (în şedinţa din data de 14 noiembrie 2017) a cererii de suplimentare (nr înreg. 45/13.11.2017) cu 2 posturi de cercetător ştiinţific a echipei CESPE, o schimbare cerută de câţiva ani de zile, necesară atât pentru buna desfăşurare a activităţilor institutului, cât şi pentru imaginea Academiei Române sub auspiciile căreia CESPE este organizat. Activitatea CESPE a fost continuată în ceea ce priveşte participarea la evenimente ştiinţifice şi culturale, care implică şi publicarea de materiale relevante a cercetătorilor angajaţi, contribuind cu informaţii actualizate relevante în domeniul studiilor sociale. Astfel, în luna ianuarie 2017, echipa CESPE a fost invitată din partea administraţiei locală a localităţii Crihana Veche, Republica Moldova, să efectueze o vizită de lucru internaţională pe perioada Festivalului datinilor de iarnă, organizat de către primăria locală, intitulat „Capra, Turca, Breaza”, la care au participat reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din România, R. Moldova, Ucraina în vederea conservării şi promovării patrimoniului imaterial comun. Informaţiile obţinute în urma acestei vizite de studiu le-au completat pe cele obţinute pe parcursul cercetării de teren organizate în anul 2015, iar o formulă sintetizată a acestora, adaptată marelui public, este pusă la dispoziţie prin intermediul volumului „Crihana Veche. Album monografic” publicat în anul 2017 la editura ICR. O altă parte importantă din activitatea cercetătorilor CESPE a constat în participarea pe parcursul anului la o serie de conferinţe internaţionale şi naţionale, unde aceştia au fost acceptaţi de comitetele de organizare şi la care au prezentat alocuţiuni cu cele mai noi contribuţii în domeniile lor de interes (din punct de vedere al dezvoltărilor teoretice, metodologice şi practice).

Pe lângă reuniunile ştiinţifice, trebuie menţionat şi faptul că CESPE este considerat un partener important de dialog în chestiunea drepturilor minorităţilor, fapt ce a făcut posibilă prezenţa şi alocuţiunea delegaţiei CESPE la Reuniunea Subcomisiei privind drepturile minorităţilor a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ce a avut loc la Senatul României, Sala Avram Iancu, în data de 21 noiembrie 2017, în prezenţa unor oaspeţi precum dl. senator Viorel-Riceard Badea, raportor APCE privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni a Senatului, dl. senator Cornel Popa, Vicepreşedinte al Senatului, dlui. Damien Thiéry, preşedintele Subcomisiei APCE privind minorităţile, dlui. George Ciamba, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, etc. Colaborarea cu sectorul non-guvernamental a continuat şi în acest an, prin coorganizarea celei de-a VII-a ediţii (iulie-august 2017) a Şcolii de vară de sociologie aplicată, în colaborare cu Asociaţia Română de Geopolitică, Geoeconomie şi Geocultură în localitatea Valea Mare, jud. Covasna. Cu acest prilej, membrii CESPE şi participanţii înscrişi au putut realiza o cercetare exploratorie în localitate, ce se va finaliza printr-un raport de interes public pe parcursul anului viitor. Din punct de vedere al publicaţiilor, s-a continuat editarea revistei Etnosfera, cu cele două numere anuale, disponibile gratuit online la adresa www.etnosfera.ro. De asemenea, o altă decizie a Biroului Prezidiului Academiei a venit în sprijinul CESPE: tot în şedinţa din data de 14 noiembrie 2017 (şi confirmată de Cabinetul Secretarului General prin adresa nr. 1265/17.11.2017), s-a aprobat includerea începând cu anul 2018 a Revistei CESPE intitulată „Etnosfera” în cadrul circuitului de publicaţii periodice ale Academiei Române ce beneficiază de finanţare în materie de editare, tipărire şi distribuţie, înlăuntrul domeniului „economie, juridic şi sociologie”. Acest fapt va duce cu siguranţă atât la îmbunătăţirea vizibilităţii activităţii CESPE prin o mai bună diseminare a producţiilor CESPE în interiorul comunităţii ştiinţifice, cât şi la crearea de noi punţi culturale şi instituţionale cu specialişti din domeniul cercetării socio-umane, din ţară şi din străinătate. În plus, la capitolul publicare, un alt demers ştiinţific gândit pe termen lung, ca o iniţiativă recurentă, intitulat Studii sociologice a fost reluat. Prin acest proiect editorial se vizează atât promovarea de contribuţii teoretice şi metodologice valoroase pentru dezvoltarea sociologiei româneşti, cât şi lansarea de tineri cercetători pe piaţa publicaţiilor, grupaţi în jurul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române. După ce primul volum apărut în 2015 la editura Etnologică s-a bucurat de o atenţie deosebită în comunitatea ştiinţifică, iată că anul acesta apare şi cel de-al doilea volum, alcătuit dintr-un mănunchi de studii grupate tematic, corespunzătoare anilor de cercetare 2015-2017, semnate de cercetători ce activează în Bucureşti (în mediul universitar sau cel de cercetare-dezvoltare) şi de experţi afiliaţi unor instituţii de cultură importante. Rezultatele cercetărilor CESPE reprezintă încununarea eforturilor susţinute pe parcursul ultimilor ani, care au dus la îmbunătăţirea prestaţiei ştiinţifice a colectivului de cercetători, dar şi la conturarea unei imagini pozitive asociate Centrului, care să facă cinste instituţiei de care aparţine, Academia Română. Din această perspectivă, valorificarea rezultatelor înregistrate în decursul anului 2017 s-a realizat prin: 1. Publicaţii în volume, articole în reviste de specialitate, inclusiv în cea a Centrului; 2. Comunicări la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale; 3. Vizite de lucru (atât în zona parlamentară, cât şi cea de cercetare); 4. Organizarea de şcoli de vară şi iarnă; 5. Rapoarte pe problemele societăţii româneşti şi a mediului intercultural şi multicultural; 6. Acordarea de expertiză şi consultanţă autorităţilor de stat şi diferitelor organizaţii interesate în domeniile specifice CESPE; 7. Diseminarea produselor finale CESPE ce sunt distribuite în special prin intermediul noilor mijloace media, accesibile publicului larg: postări periodice pe pagina oficială de Facebook, actualizarea website-ului, dar şi prin intermediul revistei Etnosfera; 8. Rezultatele obţinute în activitatea de cercetare au permis dezvoltarea de colaborări cu instituţii publice naţionale româneşti şi instituţii publice locale. 9. O parte dintre cercetătorii CESPE fac parte din comitete de coordonare/experţi sau sunt membri ai unor structuri profesionale şi de cercetare internaţionale.

CONCLUZII

Apreciem că, în cursul anului 2017, activitatea Secţiei şi a institutelor sale s-a desfăşurat în condiţii bune şi foarte bune, astfel cum rezultă din rapoartele ştiinţifice ale institutelor, ca şi din prezenta dare de seamă.

Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, precum şi institutele componente au răspuns la un nivel ştiinţific corespunzător multiplelor solicitări din partea instituţiilor fundamentale ale statului (Parlament, Administraţia Prezidenţială, Guvern), pentru elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor de dezvoltare economică şi socială a ţării şi integrarea acesteia în structurile europene.

PREŞEDINTE SECŢIE,
Acad. Mugur Isărescu

NOTĂ. Prezentul Raport a fost discutat şi aprobat în şedinţa de secţie din 28 noiembrie 2017