Priorităţi:
-
Finalizarea reformei proprietăţii forestiere creşterea suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţirea managementului forestier
-
Întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic
-
Conservarea fondului genetic şi ecologic specific
-
Valorificarea eficientă a produselor pădurii
-
Reconstrucţie ecologică terenuri degradate
3.1.6.Piscicultura
Judeţului Brăila deţine o bogată reţea hidrografică alcătuită din cursurile Dunării, rîurile Siret, Buzău, Călmăţui şi numeroase lacuri naturale şi artificiale şi bălţi.
Pescuitul se realizează în cursurile de ap şi în lacurile amenajate pentru piscicultură şi pescuit sportiv:
-
Lacuri artificiale : Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Însurăţei, Brotăcelu, Ulmu, Rezi;
-
Lacuri naturale: Blasova, Ianca, Jirlău, Plopu, Lacul Dulce, Şeicuţa, Popa, Vultureni, Zăvoaia;
-
Alte lacuri/bălţi: Movila Miresii, Iezna, Seaca, Filipoiu, Gura Călmăţuiului, Corbu şi Corbu Nou, Albina, Iazul cu crapi.
Ihtiofauna este reprezentată de peştii autohtoni (crap, caras, plătică, roşioară, somn, şalău, ştiucă, lin, mreană, oblete, ghiborţ), precum şi de peştii migratori care se reproduc în fluviul Dunărea (nisetru, cegă, morun, scrumbie).
La nivelul judeţului Brăila, activitatea de pescuit se desfăşoară, în cazul majorităţii bazinelor piscicole, în regim privat.
Priorităţi:
-
amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora;
-
amenajarea locurilor de pescuit;
-
asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ;
-
asigurarea serviciilor complementare;
-
combaterea practicilor menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor sau chiar potenţialul biologic al bazinelor piscicole;
-
identificarea resurselor piscicole aflate în administrarea acestora, care pot deveni obiectul unor investiţii durabile, în viitorul apropiat.
3.2. INDUSTRIA, CONSTRUCŢIILE
Industrie
Economia actuală a judeţului Brăila se caracterizează printr-o industrie dinamică, ce are în componenţă o serie de obiective industriale de interes naţional. Printre acestea se numără: Şantierul naval de la Brăila, SC Laminorul SA, SC Promex SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie.
Principalele caracteristici ale industriei sunt: industria este concentrată în marile oraşe (cu pondere de peste 90% în mun. Brăila), reprezentată semnificativ în localităţile din proximitatea municipiului Brăila şi mai puţin în celelalte localităţi rurale. Industria prelucrătoare reprezintă principala ramură economică ce contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri, veniturilor şi în acelaşi timp la contribuţia populaţiei ocupate sau a numărului de salariaţi.
Structura agenţilor economici
Pentru analiza structurală a întreprinderilor brăilene, s-a realizat o comparaţie a numărului unităţilor economice active la nivel judeţean, regional şi naţional. Conform datelor furnizate de INS, se observă că în judeţul Brăila activau în anul 2006, un număr de 6823 unităţi economice ce reprezentau 11,58% din unităţile Regiunii SE. Această structură s-a menţinut şi la nivel naţional, deoarece la nivelul Regiunii SE activau un număr de 58930 unităţi economice reprezentând 12% faţă de totalul unităţilor din România.
Unităţile locale active în industria brăileană reprezintă 11,79% din totalul unităţilor active la nivel judeţean. Se observă că industria prelucrătoare contribuie cu 97,9% la numărul total de unităţi industriale judeţene, menţinând aceeaşi tendinţă şi la contribuţia unităţilor la nivel regional (12,6%). Industria extractiva şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei, sunt ramuri ale economiei care nu se înscriu în trendul evolutiv al Regiunii de SE, acestea reprezentând aprox. 1% din unităţile economice active pe plan judeţean.
În perioada 2002-2006, industria brăileană a urmat un trend ascendant privind numărul de unităţi economice active, excepţie făcând industria extractivă care înregistrează relative stagnări.
Structura populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi
În anul 2006, populaţia ocupată în activităţi industriale era de 34,5 mii pers., aflându-se în regres cu aprox. 21,59% faţă de anul de baza, populaţie ce reprezintă 26,9% din totalul populaţiei ocupate pe ramurile economiei brăilene. În acelaşi an, populaţia ocupată în construcţii era de 8,3 mii pers. fiind în creştere cu 23,9% faţă de anul 2002. Populaţia ocupată în construcţii reprezintă 6,5% din totalul populaţiei ocupate la nivel judeţean.
Analizând tipologia activităţilor industriale se observă că, pe teritoriul municipiului Brăila industria extrativă se dezvoltă în proporţie de 2,4%, industria prelucrătoare 90,7% şi industria energiei electrice de 6,9%. Industria prelucrătoare este compusă din subramurile industriei textile, alimentare, construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria lemnului. Pe teritoriul oraşul Ianca se dezvoltă industria extractivă în proporţie de 60%, industria pelucrătoare 27,7% (prin ind. alimentară peste 50%, ind. textilă şi cea a lemnului) şi industria energiei electrice cu 12,3%. Oraşul Făurei este reprezentat în proporţie de 65,8% de industria prelucrătoare (prin ind. alimentară şi textilă) şi 34,2% industria energiei electrice. Oraşul Însurăţei este reprezentat în proporţie de 38% de industria prelucrătoare, prin subramurile industrie alimentare şi de prelucrare a lemnului, respectiv de industria energiei electrice cu 62%. Localităţile Măxineni, Jirlău, Vădeni, Tichileşti, Traian şi Cazaşu sunt localităţi pe teritoriul cărora sunt prezente numai activităţile industriei prelucrătoare.
Prezentarea ramurilor industriale
Industria extractivă
În cadrul acestei industrii se remarcă exploataţiile de ţiţei din jurul lacurilor Balta Albă, Ciulniţa, Ianca, Plopu şi valea Călmăţuiului. Principalele centre de extracţie a ţiţeiului sunt la Bordei Verde, Plopu, Filiu, Oprişeneşti, iar cele de gaze naturale sunt pe raza localităţilor Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu şi Oprişeneşti. Din categoria rocilor utile şi a materialelor de construcţii, se extrag argile comune, în mun. Brăila, argile marnoase la Făurei, nisipuri şi pietrişuri (la Brăila şi Însurăţei), balast (la Grădiştea).
Industria prelucrătoare
Structura producţiei globale industriale a judeţului Brăila scoate în evidenţă ca ramură principală, industria construcţiilor de maşini şi echipamente, reprezentată de Şantierul naval Brăila, prin SC Promex SA. În cadrul SC Promex SA se produc excavatoare pe pneuri şi pe şenile, rulouri compresoare, vagoane siderurgice, rotoare pentru turbine hidroenergetice, piese forjate pentru motonave şi cargouri, roţi dinţate cilindrice şi roţi de mare complexitate, linii de fabricaţie pentru fabricile de ciment, piese hidraulice pentru cărămizi prefabricate, motoare, cilindrii pentru laminoare, etc.
Industria metalurgiei feroase - Tot pe raza municipiului Brăila se află şi SC Laminorul SA, societate comercială în cadrul căreia se laminează oţeluri aliate, se produc sârme speciale, fier-beton, bare trase, etc. Industria textilă şi a confecţilori – reprezentată în mun. Brăila de societatea Braiconf, care produce în proporţie de peste 80% pentru export, pentru mari brand-uri europene ; industria textilă fiind reprezentată de mici întreprinzători, pe teritoriul localităţilor Brăila, Făurei, Ianca şi Însurăţei. Industria chimică, producţia acestei subramuri industriale se realizează în mare parte la Combinatul de fibre artificiale, de pe raza localităţilor Ciscani-Brăila. Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului – Combinatul de industrializare a lemnului, cu sediul în mun. Brăila, produce plăci aglomerate de PAL, chibrituri şi mobilă. In oraşul Făurei se află societatea “Arta lemnului„ care produce diferite sortimente de mobilă. Industria alimentară – se dezvoltă pe raza mai multor localităţi brăilene, printre care menţionăm : mun. Brăila (fabricarea făinoaselor, pâinei şi produselor de panificaţie, prepararea brânzeturilor, industrializarea cărnii, a produselor zaharoase şi a berii), la Vădeni (producţia de conserve din legume şi fructe), la Însurăţei, Făurei, Cireşu, Viziru, Bărăganu, Movila Miresii (prepararea brânzeturilor), Ianca (prepararea brânzeturilor şi a produselor zaharoase). Industria celulozei şi hârtiei – se dezvoltă la Chiscani prin Combinatul de Celuloză şi Hârtie unitate economică activă din punct de vedere economic, care şi-a restrâns activitatea la începutul anului 2009.
Industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă
Din anul 1973, principalul producător şi furnizor de energie electrică de pe plan local este Termocentrala Brăila.
În Municipiul Brăila sursa pentru producere a energiei termice şi electrice este reprezentată de CET II Brăila, amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de zona urbană.
Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial.
Prezentarea întreprinderilor mari
Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica atât la nivel judeţean cât şi regional. Desi numarul lor este foarte redus in comparatie cu cel al IMM-urilor (sub 1%), ponderea intreprinderilor mari in forta de munca ocupata si respectiv in cifra de afaceri totala este semnificativa.
In anul 2007 în procent de 88% acestea se aflau pe teritoriul municipiului Brăila, desfăşurând activităţi economice precum : fabricarea de articole de lenjerie (BRAICONF S.A, DORIA CONFEZIONI SRL, MISTRAL DUE SA, BLAZER SRL), construcţii şi reparaţii de nave (AKER BRAILA S.A), fabricarea de articole de îmbrăcăminte (SOLO TEXTIL SRL, ENTERPRISES ET CO BUCURESTI SRL), fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii (PROMEX SA), produsţia şi conservarea cărnii (MAREX SA), producţia şi distribuţia energiei electrice (CET SA), produsţia metalelor feroase (LAMINORUL SA), captarea, tratarea şi distribuţia apei (Compania de Utilităţi Publice), activităţi de construcţii (TRACON SRL, CONCIVIA SA), activităţi de transport (BRAICAR SA), construcţii şi reparaţii de nave (GREENY YARD SAL), construcţii de clădiri (ALCO PLUS SA).
Unităţi economice active - IMM-uri
Analiza procentuală a unităţilor locale active, grupate pe activităţi ale economiei naţionale, şi în acelaşi timp împărţite pe clase de mărime a acestora, în funcţie de numărul de salariaţi, relevă că ponderea cea mai mare o deţin IMM-urile.
Unităţile locale active ce funcţionează în activităţi de servicii, sunt în proporţie de aprox. 90% microîntreprinderi şi întreprinderi mici ce au în structura lor sub 50 de salariaţi. Excepţie fac unităţile din construcţii şi transport-depozitare, care au o distribuţie relativ mare pe toate clasele de mările, înregistrând creşteri a populaţiei ocupate de 23.8% respectiv 5.8%. Unităţile economice ce desfăşoară activităţi industriale, au o distribuţie constantă pe toate clasele de mărime analizate, înregistrând scăderi drastice a populaţiei ocupate (sub 20%).
În anul 2007, ponderea IMM-urilor active din totalul unităţilor economice brăilene reprezenta 99,52%, în industrie 44,68% şi în construcţii 99,19%.
Distribuţie teritorială relevă faptul că cele mai multe IMM-uri sunt microîntreprinderi (sub 9 salariaţi) ce activează mai mult pe plan rural, excepţie făcând municipiul Braila, oraşele Ianca, Însurăţei şi loalităţile cu influenţe economice favorabile, amplasate în zona mun. Brăila şi pe axa centrală a căilor de comuniaţie.
Zonele libere
Zona Libera Braila – a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994, această hotărâre fiind modificată şi completată prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000. Zona liberă Brăila deţine o suprafaţă totală de 110,6 ha fiind formată din trei perimetre, dispunand de o zonă portuară şi extinderea cu suprafaţa de 4,01 ha.
Priorităţi:
-
consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei.
-
Sprijinirea spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine, prin facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri.
-
Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.
-
Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu eficientizarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.
Construcţii
Activitatea de construcţii la nivelul judeţului Brăila, se realizează în mare parte de către agenţii economici din mediul urban. Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie (2007), pe baza situaţiilor financiare depuse de către agenţii economici locali, s-a constatat că principalii contribuabili la formarea VAB judeţean şi regional erau: AKER Brăila –obiect de activitate, construcţia şi reparaţiile de nave; ALCO PLUS – societatea are ca obiect de activitate construcţia de clădiri şi lucrări genul acestora; TRACON SRL - societatea are ca obiect de activitate construcţia de clădiri şi lucrări genul acestora; CONCIVIA SA – societate ce funcţionează în vederea desfăşurării activităţilor de construcţii de clădiri şi lucrări de genul acestora.
Unităţile economice active ce desfăşoară activitate în construcţii, se cifrau în anul 2007 la un număr de 370 unităţi, ceea ce reprezintă 6% din totalul unităţilor economice la nivel de judeţ, 10,11% faţă de cele regionale şi 1% faţă de cele naţionale.
Priorităţi:
-
Construcţia de noi locuinţe;
-
Promovarea investiţiilor;
-
Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni;
-
Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă;
-
Transferul de know-how occidental.
-
TURISMUL
Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc totuşi elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui.
Resursele turistice naturale
Cadrul natural al judeţului se prezintă destul de monoton, dar are în componenţă şi areale de mare atractivitate turistică. Acestea sunt legate în principal de hidrografie - cursul fluviului şi lacurile, destul de numeroase, cu apă sărată sau dulce şi de vegetaţia forestieră şi ierboasă asociată Luncii Dunării şi mai ales Parcului Natural, care îmbogăţeşte aspectul cadrului natural prin peisaje pitoreşti, asemănătoare Deltei.
Fluviul Dunărea dispune de un potenţial de mare valoare turistică, constituit din luciul de apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic. Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide largi perspective dezvoltării turistice a judeţului; lansarea proiectului guvernamental „Croaziere pe Dunăre” ar contribui la introducerea în circuitul turistic european al judeţului şi conectarea oraşului Brăila la marile oraşe dunărene ale Europei.
Rezervaţia ştiinţifică „Parcul Natural Balta Mică a Brăilei” reprezintă în plan turistic o resursă importantă în dezvoltarea şi promovarea turismului ecologic şi ştiinţific. Prin Planul de management al parcului au fost stabilite, de către Administraţia Parcului, modalităţile şi nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale, activităţile permise a se desfăşura în parc.
Rezervaţia naturală Pădurea Cameniţa, în suprafaţă de 1,30 ha, se află pe teritoriul comunei Şuţeşti; este importantă pentru turism prin aspectele peisagistice şi valoarea florei şi faunei adăpostite.
Rezervaţia naturală Lacul Jirlău – Vişani, este un lac format pe cursul inferior al râului Buzău, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenul şi are o suprafaţă a luciului de apă de 930 ha. Lacul are importanţă turistică prin fondul piscicol pe care îl deţine şi prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apă.
Pădurea Viişoara este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Însurăţei, valoarea pentru turism fiind dată de speciile forestiere componente (stejarul brumăriu, stejarul, frasinul, arţarul tătăresc) şi fondul cinegetic adăpostit (căprioare, fazani, mistreţi, iepuri).
Lacurile de câmpie şi de luncă de pe teritoriul judeţului Brăila sunt numeroase, peste 30 la număr, a căror geneză şi caracteristici hidrochimice conduce la gruparea lor în mai multe categorii. Cele mai importante pentru dezvoltarea turismului sunt cele sărate, cu caracter terapeutic şi cele foarte slab mineralizate, utilizate ca lacuri piscicole.
Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu toate acestea, prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului. Acestea sunt: Lacul Lutu Alb situat pe teritoriul administrativ al comunei Movila Miresii, Lacul Blasova situat în Insula Mare a Brăilei (spre extremitatea sa estică), pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, Lacul Zăton situat pe teritoriul administrativ al comunei Măraşu,
Lacurile sărate din Câmpia Bărăganului, situată la nord de râul Ialomiţa, au ape cu un conţinut ridicat de cloruri şi sulfaţi alcalini, la care se mai adaugă bromuri şi ioduri de sodiu, alături de cantităţi apreciabile de nămol terapeutic, motiv pentru care au fost recomandate de aproape un secol, de cercetătorii balneologi, în tratamentul balnear. Dintre lacurile sărate ale Câmpiei Romîne, de pe teritoriul judeţului Brăila, s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial, prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare, resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacul Sărat / Brăila, Câineni şi Movila Miresii.
Resurse balneare. Pe teritoriul judeţului Brăila sunt prezente numeroase locaţii ce au potenţial turistic ridicat, dar în acelaşi timp se confruntă cu o insuficientă valorificare a resurselor existente. Localităţile cu resurse balneare insuficient valorificate sunt: Grădiştea, Movila Miresii, Însurăţei, Câineni Băi, Mihai Bravu, Berţeştii de Jos.
Resurse turistice antropice
Obiectivele turistice antropice ale judeţului sunt preponderent culturale şi concentrate în cea mai mare parte în reşedinţa de judeţ, municipiul Brăila. Multe din acestea au fost declarate monumente şi incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform Ordinului 2314/ 2004, judeţul Brăila totalizând 163 de obiective, din care municipuilui îi revin 115. O bună parte din acestea au valoare pentru turism, putând fi introduse în circuite la nivel judeţean sau naţional.
Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Româneşti, Vlaicu Vodă, care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Printre monumentele reprezentative pentru turism menţinăm:
-
Muzeul Judeţean Brăila - a fost înfiinţat prin decret regal, în anul 1881; adăposteşte colecţii de arheologie, istorie, artă plastică şi decorativă, etnografie şi artă populară, ştiinţele naturii, memoriale;
-
Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) – este o instituţie culturală, cu o tradiţie de peste o sută de ani, bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu;
-
B
Biserica „Sf. Arh. Mihail”
iserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) – este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila;
-
Biserica „Sf. Nicolae” (1860 . 1865) – este pictată de pictorul Petre Alexandrescu,
-
Biserica „Buna Vestire” – fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil bizantin, cu aprobarea domnitorului Al. I. Cuza;
-
Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1872-1894);
-
Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stanculescu;
-
Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;
-
Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny, la care s-au folosit, pentru prima oara în lume, prefabricate de beton armat;
-
Gara fluvială (1906 – 1907);
-
Ansamblul Piaţa Traian (sec. al XIX-lea);
Mănăstirea Măxineni (1636 – 1637, ref. în 1859) – monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice, este una dintre cele mai importante şi frumoase ctitorii ale lui Matei Basarab, realizată ante 1637;
Conacul Orezeanu (1908), comuna Traian - monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice.
Ansamblul de arhitectură populară, satul Corbii Mari, comuna Măxineni – cuprinde perimetrul din vatra satului, între locuinţele Chirpac Nicolae – Sandu Virgil.
Biserica „Sf. Nicolae” (înc. sec. XIX) – satul Lacul Rezii, oraşul Însurăţei.
Mănăstirea Lacu Sarat - statiunea Lacu-Sarat, construcţie în întregime din lemn, amplasată într-un cadru natural atactiv; este un important punct de atracţie pentru turiştii sosiţi în staţiune.
Manifestări, festivaluri – la Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu" ; Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara" ; Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee" ; Concurs internaţional de muzică populară; Concursul de pantomimă şi teatru mimat. Aceste manifestări care atrag mulţi participanţi iubitori de muzică, o bună parte dintre aceştia sunt veniţi din afara zonei sau a ţării, în scop turistic.
Forme de turism practicabile
Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din judeţ favorizează practicarea unor forme de turism variate, respectiv:
-
Turismul balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice deosebite, reprezentate de lacurile: Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent), Însurăţei, Victoria, M. Bravu, Movila Miresii, Câineni şi Balta Albă.
-
Turismul urban se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă, cum ar fi vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc.
-
Turismul cultural este în plină expansiune, deoarece nivelul de cultură şi gradul de civilizaţie cresc de la an la an, amplificând dorinţa de cunoaştere a turiştilor. Pe plan local trebuie avut în vedere o relansare a acestui tip de turism şi o valorificare corespunzătoare a monumentelor culturale ce se află pe teritoriul localităţilor: Brăila, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu, Suteşti, Însurăţei, Mircea Vodă, Măxineni.
-
Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri; hotel Triumph – 80 locuri, hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre cele mai dinamice forme de turism.
-
Ecoturismul – prezenţa pe teritoriul judeţului a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), zonă umedă de interes internaţional(sit RAMSAR), favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari.
-
Turism ştiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul PNBMB. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti, studenţi, iubitori de natură.
-
Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării, precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism.
-
Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării, dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului (Zăton, Blasova, Lutul Alb, Esna etc.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare;
-
Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri importante (E 584, E 87, DN 22, DN 23, DN 25, DN 2B).
-
Turismul de weekend este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei, staţiunea Lacu Sărat, lacurile de apă dulce sau sărată din judeţ), dar şi faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva oraşe emiţătoare de turişti, importante (Brăila, Galaţi, Slobozia, Buzău, Focşani, Rm. Sărat).
Infrastructura de cazare
Dezvoltarea turismului se poate realiza numai în ipoteza existenţei posibilităţilor de cazare şi odihnă a turiştilor. De aceea, capacitatea de cazare condiţionează în cea mai mare măsură volumul activităţii turistice. Beneficiind de atracţii deosebite, judeţul Brăila, şi în special zona de nord-est a judeţului, s-au construit de-a lungul timpului o serie de structuri de primire turistice.
Analiza evoluţiei capacităţii de cazare a arătat că din punct de vedere al evoluţiei numărului de structuri de cazare, în anul 2007, cea mai mare pondere este deţinută de hoteluri peste 50%, urmată fiind de celelalte tipuri de structuri într-o proporţie mai mică de sub 10%.
Se observă o importantă schimbare în structura unităţilor / locurilor de cazare din judeţ, în 2007 hotelurile deţineau 67,3 % din numărul de locuri de cazare, taberele 19,2%, iar restul de 13,5 % se împarte între moteluri, pensiuni turistice, vile şi popasuri turistice.
Conform datelor culese din baza de date a MIMMCTPL, în iunie 2008 existau clasificate 21 unităţi, cu un total de 850 camere şi 1.723 locuri de cazare. La acestea se adaugă o serie de alte unităţi neclasificate sau unităţi la care, la data amintită, aveau certificatul de clasificare expirat.
Circulaţia turistică
Circulaţia turistică exprimă cererea reală sub diferite aspecte şi trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Toţi aceşti indicatori au fost analizaţi pentru perioada 1989 şi 2003-2007 rezultând următoarele:
-
la fel ca în cazul capacităţii de cazare, circulaţia turistică din judeţ înregistrează în ultimii 5 ani o uşoară ascensiune (atât numărul de turişti cazaţi, cât şi numărul înnoptărilor acestora a crescut în medie cu 2,8 % anual);
-
chiar dacă per total, în ultimele două decenii, fluxurile turistice s-au redus la jumătate se observă că odată cu deschiderea frontierelor naţionale numărul de turişti străini a crescut cu 10,5 %, iar înnoptările acestora au crescut cu 128,7 %. De asemenea, ponderea turiştilor străini a crescut de la 5,1 % în anul 1989 la 11,8 % în 2007.
Sezonalitatea este o caracteristică de bază a activităţii turistice. Prin prelucrarea datelor statistice, coeficientul de concentrare pentru judeţul Brăila destul de scăzut (0,05143), mai mic decât la nivel naţional (0,1415), ceea ce indică o sezonalitate redusă a activităţii turistice, iar acest lucru este normal dacă se are în vedere faptul că principalele forme de turism practicate în judeţ sunt turismul balnear şi turismul urban, caracterizate prin variaţii reduse ale activităţii turistice de-a lungul anului.
Durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4,80 zile faţă de 2,95 zile), dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară, ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear, iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare.
Pe destinaţii turistice, se observă o diferenţă mare între durata sejurului din staţiunea turistică Lacu Sărat (8,32 zile) şi durata sejurului din municipiul Brăila (2,5 zile) şi din alte localităţi şi trasee turistice (1,48 zile).
Un indicator extrem de util în analiza activităţii turistice este gradul de ocupare sau indicele de utilizare a capacităţii, indicator sugestiv în aprecierea eficienţei unităţilor de cazare, ce face legătura între cerere (numărul de înnoptări) şi ofertă (capacitatea de cazare în funcţiune). După o perioadă în care acest indicator s-a aflat pe o pantă descendentă (reducându-se de la 79,5 % în anul 1989 la 51,1 % în 2003 şi la doar 42,8 % în anul 2006), se observă că în ultimul an supus analizei (2007) s-a înregistrat o importantă revigorare a activităţii turistice din judeţ, gradul de ocupare ajungând la 49,2 %.
Priorităţi:
-
Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;
-
Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare;
-
Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;
-
Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent (odihnă şi recreere, turism balnear, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv, turism religios, circuitul conacelor foştilor proprietari de moşii din cadrul judeţului);
-
Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului;
-
Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;
-
Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;
-
Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului.
-
Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend;
-
Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic;
-
Conturarea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact;
-
Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului Brăilean.
3.4. SERVICIILE
Serviciile pot condiţiona apariţia şi dezvoltarea pe verticală şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice (industriale, de construcţii, agricole, turistice).
Distribuţia teritorială la nivel judeţean a agenţilor economici din activitatea de servicii este omogenă atât la nivel urban cât şi la nivel rural. Activitatea comercială se situează pe primul loc la nivel judeţean, în funcţie de numărul societăţilor economice şi cifra lor de afaceri.
Se evidenţiază dezvoltarea şi promova activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică şi reducerea decalajului informaţional la nivel judeţean şi regional. Contribuţia IT&C la creşterea economică depinde atât de dezvoltarea sectorului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, cât şi de gradul de utilizare a TIC în economie. Există întârzieri în special în ceea ce priveşte accesul la internet, serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor IT în economie.
Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în domeniu din partea sectorului public şi privat, reducerii numărului de specialişti cu înaltă calificare, precum şi ca urmare a numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă. La nivelul judeţului se constată un număr redus al agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul informaticii, cercetării-dezvoltării şi inovării.
Serviciile financiare şi bancare întâmpină dificultăţi datorate unei insolvabilităţi financiare ce stă la baza crizei economice şi financiare naţionale şi internaţionale.
Priorităţi:
-
Sprijinirea micilor întreprinzători prin înfiinţarea unor centre de consultanţă pentru IMM-uri, inclusiv pentru accesul acestora la finanţare europeană;
-
Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate rezolvării unor probleme regionale (armonizarea planurilor privind infrastructura de servicii, crearea unor centre de afaceri);
-
Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale.
-
CONTEXTUL SUPRATERITORIAL
Analiza contextului suprateritorial a dezvoltării spaţiale a judeţului Brăila implică mai multe niveluri de interacţiune:
-
nivelul regional- interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate şi înscrierea în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul, respectiv Regiunea Sud-Est; zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare;
-
nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu fluviul Dunărea;
-
nivelul naţional- inscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al Romaniei aflat în curs de elaborare;
-
nivelul transfrontalier/transnaţional- Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională generate de caracteristica specifică, situarea pe fluviul Dunărea Euroregiunea Dunărea de Jos.
Judeţul Brăila este situat în partea de vest a României, având limita estică constituită din braţele Dunării respectiv Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km lungime.
Judeţul este cuprins în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, care este a doua ca mărime dintre regiunile României. Potenţialul de dezvoltare al regiunii este deosebit de complex având deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale, zona Delta Dunării, cursul inferior al Dunării.
Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a regiunii este creşterea PIB regional pe baza creşterii ratei de creştere economică superioară a mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Planul Naţional de Dezvoltare a României pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de PND-ul României pentru perioada 2007-2013.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială-România 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României, aflat în prezent în faza de consultare. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României în conexiune cu evoluţiile spaţiului european şi internaţional şi se bazează pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale.
Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar. Pe plan conceptual sunt adoptate următoarele documente care conţin principiile de dezvoltare spaţială:
-
Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999
-
Principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN
-
Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante
Situarea judeţului adiacent cursului Dunării şi în proximitatea Deltei Dunării a generat două tipuri de relaţii au loc în cadrul suprateritorial al zonei: colaborări şi schimburi de experienţă şi informaţii, care au loc între parteneri interesaţi în studiul şi monitorizarea zonelor umede, acţiunile comune care au la bază un plan managerial comun; schimburile de mărfuri şi circulaţia de persoane aferente proceselor economice ce depăşesc cadrul zonal.
Cooperări teritoriale internaţionale generate de situarea pe cursul inferior al Dunării: Acordul privind realizarea rezervaţiei transfrontieră "Delta Dunării şi zona inferioară a râului Prut în anul 2000; “Coridorul verde al Dunării”- în 1999; Convenţia privind cooperarea utilizarea durabilă a fluviului Dunărea; Euroregiunea "Dunărea de Jos"; Cooperarea pentru „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”.
În analiza situaţiei existente au fost evidenţiaţi polii şi vectorii teritoriali care acţionează asupra teritoriului judeţului în context suprateritorial. Dintre aceştia sunt de consemnat:
-
poziţia strategică la nivel european şi naţional şi poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră
-
situarea judeţului şi a municipiului Brăila într-o regiune de dezvoltare cu potenţial natural deosebit de important şi variat, care generează probleme de competiţie cu teritorii din regiune de mai mare atractivitate(zona litorală, zona montană);
-
apropierea dintre cele două municipii Brăila şi Galaţi este favorabilă creării unui pol de dezvoltare teritorială de importanţă naţională, dar sporeşte, în lipsa unui cadru de cooperare legiferat competiţia dintre acestea;
-
conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi (Legea 351/2001), municipiul Brăila deţine Rangul I, sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; în CSDTR municipiul este propus pol de nivel supraregional;
-
judeţul se conectează la reţeaua de localităţi naţională doar prin intermediul municipiului Brăila, celelalte localităţi fiind de importanţi foarte redusă, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale;
-
judeţul este situat între traseele coridoarelor europene de transport rutier şi feroviar, ce se constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi european;
-
în prezent racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este asigurată prin reţeaua majoră naţională de transport rutier şi feroviar orientată în special pe legătura cu capitala ţării;
-
legătura cu judeţul Tulcea şi implicit Delta Dunării nu este suficient susţinută prin infrastructura de transport- perspective de dezvoltare prin prevederile PATN Secţiunea reţele de transport;
-
Conexarea teritoriului judeţean la cel european este realizată prin transportul naval pe Dunăre şi proximitatea regiunii frontaliere- Coridorul VII.
Priorităţi :
-
realizarea proiectelor de infrastructură ce vor contribui la îmbunătăţirea relaţiei cu teritoriul regional, naţional, european- pod peste dunăre, aeroport, modernizarea portului, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX
-
întărirea rolului localităţilor urbane în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice
-
dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole
-
dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibraării dezvoltării teritoriului judeţean
-
promovarea activităţilor de servicii, transport, industrie prelucrătoare
-
practicarea unei agriculturi durabile, concomitent cu rentabilizarea activităţilor din agricultură
-
îmbunătăţirea calităţii fondului construit în municipiul Brăila şi a celorlalte oraşe, concomitent cu valorificarea patrimoniului cultural în activităţi culturale şi în turism
-
valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice
-
valorificarea patrimoniului etnografic în zonele cu tradiţii piscicole şi susţinerea practicării agroturismului.
II. DIAGNOSTIC GENERAL
Scopul elaborării diagnosticului general este acela de a pune în relaţie problemele specifice relevate prin diagnosticul pe domenii şi subdomenii în vederea evidenţierii principalelor caracteristici ale potenţialului de dezvoltare a teritoriului judeţean.
În continuare se prezintă diagnosticul general al zonelor principale, prin sintetizarea elementelor de favorabilitate care pot influenţa evoluţia pozitivă a teritoriului, precum şi a principalelor probleme, disparităţi şi disfuncţionalităţi ce caracterizează structura teritoriului.
1. Zona municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, şi Tichileşti.
Factori favorabili:
-
poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră
-
resurse naturale: fond funciar cu potenţial agricol ridicat, resurse hidrografice (cursul Dunări, Braţul lui Arapu, al Siretului, Lacul Sărat, Lacul Chiscani s.a.); resurse minerale apa şi nămol spropelic- Lacu Sărat; argilă-Baldovineşti; ponderi de suprafeţe forestiere relativ mai mari decât în restul judeţului
-
insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu pericol de alunecări de teren de dimensiuni reduse
-
valori de patrimoniu natural de importanţă naţională şi internaţională- parte din zonele protejate Parcul natural Balta Mică a Brăilei şi Lunca Siretului Inferior
-
prezenţa celui mai mare centru urban, cu cea mai mare dezvoltare socio-economică din judeţ
-
localitatea cu cea mai bună dotare tehnico-edilitară- în municipiul Brăila
-
cea mai mare concentrare de patrimoniu cultural al judeţului
-
cea mai mare concentrare de reţele de infrastructură de transport ( rutiere, feroviare, navale), reţele energetice şi de telecomunicaţii
-
concentrare de reţele de alimentare cu gaze şi relativ multe localităţi racordate la sistemul de distribuţia
-
stare relativ bună a infrastructurii rutiere
-
existenţa perimetrelor de zonă liberă
-
localităţile rurale au sisteme de alimentare cu apă, dar fără canalizare
-
localităţi cu creşteri de populaţie(excepţie Brăila) şi fenomene demografice pozitive (natalitate, migraţie pozitivă, mortalitate redusă)
-
creştere a numărului de locuinţe şi a confortului locuirii
-
cele mai bune servicii de sănătate şi de educaţie
-
cea mai bună rată de ocupare
-
creştere importantă a numărului de salariaţi
-
pondere mare de salariaţi în industrie şi servicii
-
volum şi pondere mare a salariaţilor şi activităţilor în construcţii
-
cel mai mare dinamism economic şi perspectiva creşterii populaţiei (prognoza an 2025)
-
producţii medii şi mari la cereale, plante tehnice, legume
-
cele mai mari producţii de animale Tichileşti, Chiscani, Brăila)
-
relativ bună utilizare a sistemelor de irigaţii
-
existenţa proiectelor şi studiilor de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii rutiere
Probleme principale:
-
insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu pericol de alunecări de teren de dimensiuni reduse
-
existenţa surselor de poluare a aerului, a apei ( din activităţi industriale, creşterea animalelor, transport petrol, - Brăila, Baldovineşti, Chiscani, Tichileşti), zone critice sub aspectul poluării apelor subterane, poluare sonoră din cauza traficului
-
lipsa staţie de epurare în municipiul Brăila
-
lipsa aeroport
-
grad redus de modernizare a portului
-
legătură rutieră deficitară cu judeţul Tulcea
-
congestia traficului în zona municipiului Brăila
-
transportul pe calea ferată neadaptată cerinţelor actuale
-
sistem deficitar de alimentare cu energie termică (distanţa mare de transport, dependenţa de producţia industrială)
-
accesibilitate redusă a satelor din cauza unor tronsoane de DJ nemodernizate- comuna Vădeni
-
degradarea fondului construit din patrimoniul cultural
-
degradarea fondului de locuinţe şi pericol sporit de degradare din cauza seismicităţii ridicate
-
pericol de degradare a zonelor naturale valoroase din cauza formelor neorganizate de practicare a turismului
-
insuficienta valorificare a patrimoniului cultural şi natural
-
insuficienta dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor pentru turism
-
dimensiune relativ redusă la exploataţiile agricole, grad redus de mecanizare
-
presiune asupra terenurilor construite
Priorităţi :
-
îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod peste Dunăre spre Măcin
-
proiecte dezvoltare integrată a zonei periurbane
-
parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială
-
protejarea mediului natural şi valorificarea prin turism durabil
-
utilizare eficientă a fondului funciar agricol
-
studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi
-
protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila
-
Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila
-
dezvoltarea serviciilor de transport, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic
2. Zona Ianca- Faurei - zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2b, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi
Factori favorabili:
-
prezenţa a două localităţi urbane Ianca şi Făurei
-
prezenţa traseelor şi nodurilor majore de transport naţional rutier şi CF, magistrale de transport energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, cablu fibra optică
-
potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole
-
resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca)
-
arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila Miresii)
-
zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu cultural, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti (comunele Traian, Bordei Verde şi cele din lunca Buzăului)
-
resurse minerale: resurse energetice- zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale (oraş Ianca, comunele Surdila-Greci, Bordei Verde); roci utile(Grădiştea)
-
relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală
-
prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF
Probleme principale:
-
oraşe de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare deficitară, caracter rural al localităţilor, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice
-
deficit de vegetaţie forestieră
-
peisaj lipsit de varietate
-
frecvente scăderi de populaţie, populaţie îmbătrînită, îndeosebi în partea vestică
-
deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive
-
volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare
-
insuficientă valorificare a potenţialului hidrografic, infrastructură turistică slab dezvoltată
-
localităţi cu zone inundabile-cursul râului Buzău insuficient apărat
-
păduri cu tăieri abuzive
-
risc de poluare a apei, aerului, solului
-
seismicitate ridicată
-
insuficientă dezvoltare a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism
-
suprafeţe relativ mici ale exploataţiilor agricole
Priorităţi :
-
susţinerea dezvoltării localităţilor urbane sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit
-
realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport
-
diversificarea activităţilor economice în rural
-
protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism
-
utilizarea eficientă a terenurilor agricole, creşterea suprafeţelor împădurite
3. Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei
Factori favorabili:
-
prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier şi CF, magistrale de transport energie electrică, produse petroliere, cablu fibra optică
-
patrimoniu natural valoros: suprafaţă mare de zonă protejată din Parcul natural Balta Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului, Blata Tătaru, Pădurea Viişoara
-
potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole
-
resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Lacul Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)
-
resurse petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos)
-
zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu cultural, Valea Cămăţuiului, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti Valea Cămăţuiului şi malul Dunării
-
relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală
-
relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole
-
prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF
Probleme principale:
-
caracter rural al localităţilor, un singur oraş de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare deficitară, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice
-
peisaj lipsit de varietate pe areale întinse în partea de sud şi de nord-est
-
frecvente scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, densitate redusă a populaţiei
-
deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive
-
volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare
-
insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată
-
dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism
-
seismicitate ridicată
-
risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier
Priorităţi :
-
susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit
-
imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor
-
realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport
-
susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură
-
protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism
-
protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar, creşterea suprafeţelor împădurite
-
proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Ialomiţa şi Buzău
4. Zona de nord-vest
Factori favorabili:
-
zonă adiacentă limitelor de nord şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 23
-
prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier, magistrale de transport energie electrică, gaze naturale, cablu fibra optică
-
patrimoniu natural valorosLunca Siretului inferior
-
resurse hidrografice şi piscicole- Valea Siretului, Valea Buzăului, Lacul Măxineni
-
potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole
-
patrimoniu cultural: Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii legate de pescuit
-
relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală
-
relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole, utilizare a utilajelor agricole
-
prezenţa industriei prelucrătoare- com. Măxineni
-
prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF
Probleme principale:
-
caracter rural predominant, lipsa oraşelor
-
slaba dezvoltare a activităţilor industriale şi a serviciilor
-
insuficientă valorificare a potenţialului agricol
-
slabă dezvoltare a sectorului zootehnic
-
număr redus de salariaţi, raport de dependenţă după vârstă ridicat
-
scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, mortalitate infantilă ridicată, densitate mică a populaţiei, populaţie risipită în numeroase localităţi
-
deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive
-
volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare
-
insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată
-
risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier
-
dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism
-
risc de inundaţii, seismicitate mare
-
deficit de vegetaţie forestieră
Priorităţi :
-
susţinerea dezvoltării unui pol de dezvoltare rurală sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit
-
imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor
-
realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la coridorul IX de transport european
-
susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură
-
protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism
-
imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite
-
proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi
5. Zona Insula Mare a Brăilei- teritoriu cuprins între braţele Dunării: Dunărea Veche (Braţul Măcin) şi Dunărea Nouă (Braţul Cremenea) - cuprinde comunele Măraşu şi Frecăţei
Factori favorizanţi:
-
din teritoriul care a funcţionat în regim liber de inundaţie, 60 mii de hectare au fost amenajate pentru agricultură în perioada socialistă
-
potenţial natural valoros- situare între două zone protejate de mare importanţă naţională şi internaţională Dunărea Veche-Măcin şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei
-
bogat potenţial hidrografic- cursurile braţelor Dunării, Lacurile Zăton şi Blasova
-
potenţial agricol foarte ridicat
-
producţie agricolă importantă- cultura cerealelor şi creşterea animalelor
Probleme:
-
grad mare de izolare din cauza deficienţelor de infrastructură
-
populaţia risipită în localităţi de mici dimensiuni , densitate foarte mică de populaţie
-
scăderi de populaţie, natalitate scăzută, mortalitate infantilă ridicată
-
grad de ruralitate ridicat, slabă echipare edilitară a localităţilor
-
servicii sociale deficitare
-
slabă diversificare a activităţilor economice
Priorităţi:
-
imbunătăţirea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor
-
protejarea mediului natural- studii de funcţionare şi protejare a întreg arealului fostei bălţi, acţiuni ferme de protejare şi control a zonelor protejate existente
-
valorificarea potenţialului natural prin dezvoltarea unui turism durabil
-
rentabilizarea activităţilor agricole
-
dezvoltarea serviciilor de transport şi a celor conexe agriculturii.
Dostları ilə paylaş: |
