Pentru mediu
Yüklə 1,94 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Medii anuale 2013 Plumb din pulberi în suspensie PM 10
- Staţia Poluantul Media anuală [mg/m3]
- [mg/m3] măsurată Valoarea limită
- Poluarea aerului-efecte locale
- Tendinţe Dioxidul de azot
- Pulberi în suspensie PM10
- Bazinul hidrografic Suprafaţa
- Resursa de suprafaţă
- Resursa de apă
- Judeţ Sibiu Volume prelevate (mii mc) Total (mii mc )
- BH Mureş 7 653,737 772,917 8 426,654 Total
Pulberi în suspensie PM10; PM2,5
Poluarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, de exemplu resuspensia particulelor şi cauze antropice, cum ar fi: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile, transportul rutier, sistemele de încălzire individuale, în special cele ce utilizează combustibili solizi. Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului respirator, de scădere a rezistenţei la îmbolnăviri. Este importantă compoziţia chimică a unor pulberi, cum este cazul celor care adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, de exemplu hidrocarburile din componenţa smogului fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB) sau al particulelor care conţin metale toxice ( plumbul, cadmiul, arsenul, etc). Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie fractiunea PM10 - monitorizate prin măsurători automate (metoda nefelometrică) în staţiile de monitorizare sunt valori orientative, pentru informare rapidă, metoda de măsurare de referinţă prevăzută de Legea 104 / 2011 pentru acest indicator este metoda gravimetrică, care se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunilor PM10 din pulberile în suspensie din aer şi determinarea masei acestora prin metoda cântăririi în laborator. În conformitate cu Legea 104 / 2011, valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 μg/m3, ( a nu se depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie), iar valoarea limită anuală este de 40 μg/m3. Determinări de PM10, prin metoda gravimetrică, s-au efectuat la staţiile SB3 şi SB 4. S-au înregistrat 6 depăşiri ale valorii limită zilnice în staţia SB3, respectiv 28 depăşiri ale valorii limită zilnice în staţia SB4 . Prin măsurători gravimetrice au fost înregistrate următoarele valorile medii anuale: 28,85 μg/m3 în staţia SB3 ; 25,73 μg/m3 în staţia SB 4. Aceste valori se situează sub valoarea limită anuală de 40 μg/m3 (conf. Legii 104/2011 Depăşirile valorilor limită pot fi explicate prin resuspensia particulelor de pe sol datorită acţiunii vântului şi traficului rutier. De asemenea, o posibilă explicaţie o constituie folosirea sistemelor de încălzire cu combustibil solid (ex. lemn) ale populaţiei în lunile reci şi împrăştierea materialului antiderapant (nisip ) pe şosele. Putem menţiona faptul că, atât în Sibiu cât şi în Medias şi Copşa Mică, în cursul anului 2013 au fost derulate lucrări de reabilitari ale reţelelor de apă-canal, gaze naturale etc şi de reparaţii ale străzilor/drumurilor din localităţi. Toate aceste lucrări au generat emisii de pulberi în aer, care au dus la creşteri ale valorilor determinate pentru indicatorul PM10.
Valorile concentraţiilor zilnice măsurate pentru pulberi in suspensie PM 2,5 contribuie la calculul indicatorul Mediu de Expunere (IME) exprimat în μg/m3 conform Directivei 2008/50 CE. IME se determină pe baza măsurătorilor efectuate în staţiile de fond urban din zone şi aglomerări, pe întreg teritoriul ţării. Valoarea –ţintă pentru o perioadă de mediere de 1 an este de 25 μg/m3 (data la care trebuie respectată valoarea-1 ianuarie 2010) iar Valoarea limită anuală pentru anul 2012 este de 29 μg/m3 Din motive tehnice, în cursul anului 2013 la staţia de monitorizare SB 1 (staţie de fond urban) nu s-a monitorizat fracţiunea PM2,5 din pulberi în suspensie.
Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor. Metalele grele se pot acumula şi pot afecta funcţia sistemului nervos, funcţia renală, hepatică şi sistemul respirator. Metalele grele se acumulează în plante şi pot să înlocuiască ionii metalici esenţiali, pot să inducă blocaje ale unor funcţii esenţiale sau modificări ale enzimelor, polinucleotidelor sau hormonilor.
În cursul anului 2013 s-a efectuat determinarea conţinutului de plumb al particulelor în suspensie fracţiunea PM 10 colectate pe filtre, în staţiile SB3-Copşa Mică şi SB4- Mediaş Conform Legii 104 / 2011, Valoarea limită anuală pentru plumb =0,5 µg/m3. Valorile medii anuale înregistrate sunt prezentate în tabelul de mai jos si se situează sub valoarea limită anuală atât la staţia SB3 cât şi la staţia SB4. Tabel 2.2.2.1.2.
Monitorizarea metalelor grele: cadmiu, arsen şi nichel din pulberi în suspensie este reglementată de Legea 104 / 2011. Valorile concentraţiei metalelor monitorizate de către APM Sibiu (medii anuale) sunt prezentate în graficul urmator şi se situează sub valorile-ţintă corespunzătoate (conf Legii 104 / 2011). Fig. 2.2.2.1.3.
Conform Legii 104 / 2011, valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane a monoxidului de carbon este de10 mg/mc (maxima zilnică a mediilor pe 8 ore). Pe parcursul anului 2012 nu s-au înregistrat depăşiri ale acestei valori limită. Valoarea maximă a mediilor/8 ore (media glisanta) s-a situat între 4,1 mg/mc şi 3,2 mg/mc, fără a se depăşi valoarea limită. În cele 4 statii de monitorizare valorile maxime ale mediilor/8 ore s-au înregistrat în lunile de iarnă, fapt ce ar putea fi corelat cu perioada de încălzire a locuinţelor. Concentraţiile medii anuale s-au situat între 0,15 mg/mc la staţia SB2 şi 0,52 mg/mc la staţia SB 1. Tabel 2.2.2.1.3.
Benzen Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă, în urma arderilor incomplete (trafic auto), dar şi din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer, din arderea lemnului şi din unele procese industriale. Monitorizarea benzenului se efectuează în cele două staţii din Municipiul Sibiu şi anume SB 1-Fond urban şi SB 2-Industrial. Din motive tehnice analizorul de benzen din statia SB1 nu a functionat pe parcursul anului 2013 Conform Legii 104 /2011, Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane =5 µg/m3. În Municipiul Sibiu, în anul 2013, nu s-au înregistrat depăşiri ale Valorii Limită. Fig.2.2.2.1.4.
Conform Legii 104 /2011, pentru O3 pragul de informare =180 µg/m3, pragul de alertă =240 µg/m3 (valori medii orare ) iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 120 µg/m3. În anul 2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare şi ale pragului de alertă. S-a înregistrat 1 depășire a valorii-ţintă la statia SB3 in data de 19 aprilie 2013. Explicaţia poate consta în faptul că există un flux vertical de ozon, transportat din stratosferă către nivelul solului; acest transport este mai intens la sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Un alt factor favorizant al creşterii concentraţiei de ozon atmosferic îl constituie radiaţia solară, întrucât ozonul se formează în urma unor reacţii fotochimice. Tabel 2.2.2.1.4.
Din motive tehnice, pe parcursul anului 2013 nu a fost monitorizat ozonul la staţiile SB1 si SB3. Poluarea aerului-efecte locale Principala sursă de poluare atmosferică în judeţul Sibiu o reprezintă traficul auto, având în vedere că pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul ţării şi de aici mai departe către Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81 se intersectează în vecinătatea localităţii Veştem. Excepţia notabilă referitoare la impactul poluării mediului în general şi a aerului în particular asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţ o reprezintă zona Copşa Mică-Mediaş. Localitatea Copşa Mică este amplasată în partea de N-N-V a judeţului, pe cursul mijlociu şi pe terasa inferioară a râului Târnava Mare, zona depresionară, mărginită de dealuri cu posibilităţi reduse de dispersie a noxelor. În plus, curenţii de aer de pe culoarul văii Târnava transportă poluanţii la distanţe mari, astfel încât şi populaţia localităţilor Micăsasa, Valea Viilor, Târnăvioara şi chiar zona de sud-vest a oraşului Mediaş pot fi afectate de poluare. 2.2.2.2. Presiuni asupra stării de calitate a aerului Existenţa unui nivel încă destul de ridicat de încărcare cu particule în suspensie a aerului atmosferic din Judeţul Sibiu se datorează, în mare măsură, poluării istorice dar şi unei intense activităţi de amenajare şi reabilitare a drumurilor, de existenţa numeroaselor şantiere de construcţii etc. Particulele de praf încărcate cu metale grele pot fi purtate de către curenţii de aer la distanţe mari şi depuse pe sol, inclusiv pe suprafeţe agricole. Consumarea de către om a plantelor cultivate pe solurile poluate cu metale grele sau a produselor obţinute din erbivorele care consumă aceste plante face ca metalele grele să ajungă în organismul uman, cu consecinţe uneori dramatice pentru acesta. Evident, la metalele grele ingerate cu alimentele se adaugă şi cele inhalate împreună cu pulberile în suspensie.
Valorile medii pentru anul 2013 ale concentraţiilor de dioxid de azot se situează sub limita anuală de 40 μg/mc prevăzută de Legea 104/2011 cu tendinta de mentinere in jurul valorilor multianuale. Fig.2.2.2.2.1. Dioxidul de sulf Pe parcursul anului 2013 toate valorile măsurate pentru poluantul SO2 se situează mult sub valorile limită orare şi zilnice admise. Valorile medii anuale ale SO2 se situează, de asemenea, sub valoarea limită impusă de Legea 104/2011 în toate cele patru staţii, menţinându-se în dinamica anilor anteriori, prezentand chiar o usoara tendinta de scadere . Fig. 2.2.2.2.2.
În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, concentraţia PM10 determinată gravimetric prezină tendinţa de menţinere în jurul aceloraşi valori ce sunt situate sub valoarea limită anuală. Fig. 2.2.2.2.3.
Plumbul din PM10 se situează sub valoarea limită anuală. Fig. 2.2.2.2.4.
Implementarea Directivei Cadru 60/2000/CEE urmăreşte o abordare unitară în ceea ce priveşte managementul apelor. Ţinînd cont de dezvoltarea socio-economică aferentă fiecărui bazin, finalitatea este aceeaşi: o gospodărire echilibrată a resursei de apă, completată cu protecţia ecosistemelor acvatice Pentru implementarea Directivei Cadru pe Apă România a elaborat programe de monitorizare pe cele 11 bazine/spaţii hidrografice- programe ce fac parte din Planul Naţional de Management, plan ce are ca obiectiv (comun pentru toate ţările UE) atingerea calităţii de „stare bună” atât la ape de suprafaţă cât şi la ape subterane, până în anul 2015. Conform Directivei Cadru Apă, în sistemul naţional de monitorizare a calităţii apei se definesc 2 tipuri de monitoring: monitoring de supraveghere şi monitoring operaţional. Unitatea fundamentală în activitatea de monitorizare a calităţii apelor este ”corpul de apă”, definit diferenţiat în ceea ce priveşte apa de suprafaţă şi apa subterană. Fiecărui corp de apă i s-au asociat obiective de mediu şi programe de măsuri în vederea atingerii obiectivelor respective. Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de: - Administraţia Bazinală de Apă Mureş; - S.C. Apa Târnavei Mari S.A Mediaş; - S.C. Apă-Canal SA Sibiu; - Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu; - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu. 2.2.3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri Judeţul Sibiu dispune de o bogată reţea de ape care asigură necesităţile de alimentare cu apă potabilă şi industrială. Reţeaua hidrografică este alcătuită din două bazine principale, BH Olt şi BH Mureş, care prezintă următoarele caracteristici: Tabel 2.2.3.1.1.
Tabel 2.2.3.1.2. Bazin hidrografic Olt
Tabel 2.2.3.1.3. Bazin hidrografic Mureș
Tabel 2.2.3.1.4. Total județ Sibiu
Prelevările de apă pe surse şi utilizări la nivelul judeţului Sibiu pentru anul 2013 sunt prezentate în tabelele următoare: Tabel 2.2.3.1.5.
Yüklə 1,94 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
