Наказ від 27. 12. 2013 №1844 Упорядники: Говорнян Л. С

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Stabiliți corespondența: Anii din viața lui Mihai Eminescu și evenimentele corespunzătoare:

1. 
   1871;
   
2. 
   1866;
   

3. 
   2000;
   
4. 
   1990.
   

1. Iosif Vulcan îi publică poezia „De-aș avea”, schimbând numele autorului din Eminovici

în Eminescu;

2. se împrietenește cu Ioan Slavici;

3. 
   a fost instalat bustul lui Mihai Eminescu la Cernăuți;
   
4. 
   a fost dezvelită statuia poetului la Cernăuți;
   

3. 
   apare primul volum de poezie.
   

32

2. Stabiliți corespondența dintre personaje și replici:

1. 
   „Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am
   

învățat…” ;
(„Amintiri din copilărie”, Ion Creangă)

2. 
   „Unde nu e moral acolo e corupție…” ;
   

(„O scrisoare pierdută”, Ion Luca Caragiale)

3. 
   „Căci are pecete pe brațul său drept și legământ sfânt…” ;
   

3. 
   „Părea un tânăr voievod
   

Cu păr de aur moale…” .

1. 
   Luceafărul;
   
2. 
   Nică;
   

3. 
   Manole;
   

4. 
   Ștefan cel Mare;
   

5. 
   Trahanache.
   

3. 
   Stabiliți corespondența dintre scriitor,operă și gen, specie litrară:
   

a) Lucian Blaga „Meșterul Manole”; b) Ion Druță „Clopotnița”;

c) Alexandru Macedonski „Noaptea de decembrie”;
d) Marin Sorescu „Trebuiau să poarte un nume”.

1. 
   genul epic, baladă;
   

33

1. 
   genul liric, odă;
   

2. 
   genul epic, roman;
   

3. 
   genul epic, poem;
   
4. 
   genul dramatic, dramă;
   

4. 
   Uniți titlurile operelor lui George Coșbuc cu temele operelor:
   

a) „Numai una”;

b) „Nunta Zamfirei”; c) „Vara”;
d) „Poetul”.

1. 
   Trecutul istoric;
   
2. 
   Iubirea;
   

3. 
   Datini din viața satului;
   

4. 
   Natura;
   

5. 
   Poetul și poezia.
   

Nivelul IV Citiți cu atenție textul dat:
„Cât de frumoasă te-ai gătit, Naturo, tu! Ca o virgină!
Cu umblet drag, cu chip iubit! Aș vrea să plâng de fericit
Că simt suflarea ta divină, Că pot să văd ce-ai plăsmuit! Mi-e inima de lacrimi plină Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei și-o să mă-ngrop și eu!
34

O mare e, dar mare lină. Natură, în mormântul meu E totul cald, că e lumină!”

(George Coșbuc)

1. 
   Textul de mai sus este o operă:
   

1. 
   epică, schiță;
   

2. 
   lirică, pastel;
   

3. 
   dramatică, dramă;
   
4. 
   lirică, sonet.
   

2. 
   Identificaţi figura de stil din structura „suflarea divină”:
   

1. 
   personificare;
   
2. 
   metaforă;
   
3. 
   epitet;
   
4. 
   hiperbolă.
   

3. 
   Stabiliți masura primelor două versuri.
   

4. 
   Găsiți în text o comparație. Explicați
   

semnificașia ei.

Nivelul V
Descrieți chipul personajului principal Ion din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu.


VARIANTA V

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
35

1. 
   Indicați unde are loc acțiunea din drama „ Apus de soare ” de Barbu Ștefănescu Delavrancea”:
   

1. 
   la cetatea de la Hotin;
   

2. 
   la cetatea de la Suceava;
   
3. 
   la mănăstirea de la Putna;
   
4. 
   pe câmpul de luptă.
   

2. 
   Indicați afirmația greșită referitoare la persona-jele romanului „Ion” de Liviu Rebreanu:
   

1. 
   Ion o iubea pe Ana, dar s-a căsătorit cu Florica;
   

2. 
   Vasile Baciu și tatăl lui Ion, Alexandru Glanetașu s-au căsătorit cu fete bogate tot din goana pentru pământ.
   

3. 
   Titu Herdelea este tânărul cărturar român din Transilvania.
   

4. 
   Ion o asigură pe Florica: „În inima mea tot tu ai rămas crăiasă”.
   

3. 
   Îdentificați răspunsul corect referitor la poezia „Cântec” de Nichita Stănescu:
   

1. 
   este un cântec dedicat satului natal;
   

2. 
   este o definiție lirică a iubirii;
   

3. 
   este concepția despre om ca centru al universului;
   

4. 
   este o definiție a scurgerii timpului și ritmul vieții pe Pământ.
   

36

4. 
   Găsiți varianta care nu cuprinde teme ale liricii eminesciene:
   

1. 
   universul. Soarta omului de geniu;
   

2. 
   destinul omului măcinat de patima creației;
   

3. 
   natura și dragostea;
   

4. 
   satira la adresa lumii contemporane.
   

4. 
   Stabiliți tema poemului „Noaptea de decembrie” de Alexandru Macedonski:
   

1. 
   destinul geniului trăitor într-o lume incapabilă să-i înțeleagă măreția;
   

2. 
   rolul creatorului și al operei în purificarea lumii;
   

3. 
   destinul nefericit al Poetului – căutător de absolut;
   

4. 
   condiția nefericită a geniului, născută din apartenența sa la două lumi (temporală și veșnică).
   

4. 
   Numiți figura de stil ce se conține în expresia „...
   

dălți ce despart fluviul rece de delta fierbinte” din poezia „Cântec” de Nichita Stănescu:

1. 
   epitet;
   

2. 
   metaforă;
   

3. 
   comparație;
   

4. 
   personificare.
   

Nivelul II

37

(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. Stabiliți două trăsături definitorii specifice speciei „glossă”:

1. 
   poezie de formă fixă, alcătuită din 14 versuri: 2 catrene și 2 terțiene;
   

2. 
   poezie de formă fixă alcătuită din zece strofe, fiecare strofă având câte opt versuri.
   

3. 
   Poezie de formă fixă, alcătuită din 13 versuri: trei catrene și un vers liber.
   
4. 
   Este o poezie filozofică, ce exprimă
   

adevăruri ale condiției omului în raport cu timpul.

5. 
   Este o specie a genului liric în care poetul își exprimă un sentiment de tristețe, melancolie, regret.
   

2. 
   Stabiliți variantele corecte referitoare la poemul romantic „Noaptea de decembrie” de Alexandru
   

Macedonski:

1. 
   la baza poemului a stat poemul în proză
   

„Meka și Meka”;

2. 
   a fost publicat în volumul „Poema rondelurilor”, 1927;
   

3. 
   în poem se conțin următoarele elemente simbolice: Meka, drumul prin deșert, Emirul din Bagdad;
   

4. 
   Emirul din Bagdad își atinge țelul
   

„mergând” pe căi „ocolite”;
38

5. 
   e construit pe două planuri: universal-cosmic și uman-terestru.
   

3. 
   Stabiliți elementele de prozodie ale poeziei „Casa părintească” de Grigore Vieru:
   

1. 
   vers alb;
   

2. 
   rimă încrucișată;
   

3. 
   felul strofei – catren;
   

4. 
   vers tradițional;
   

5. 
   ritm interior, liber.
   

3. 
   Precizați ideile urmărite de poetul Lucian Blaga
   

în poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”:

1. 
   prezentarea armoniei cosmice;
   

2. 
   lumea este plină de taine care îi dau sens și frumusețe;
   

3. 
   orice frumusețe cere jertfe;
   

4. 
   tainele fiind „nepătrunsul” plin de vrajă, nu pot și nu trebuie să fie descifrate;
   
5. 
   setea de viață și frumos.
   

3. 
   Identificați imaginile poetice din poezia „Casa părintească” de Grigore Vieru în expresiile:
   

• 
  „Trandafirii m-au întrebat naiv”;
  

• 
  „ești alb de duminică”.
  

1. 
   metaforă;
   
2. 
   epitet;
   
3. 
   personificare;
   

4. 
   comparație;
   
5. 
   anaforă.
   

39

6. 
   Precizați variantele corespunzătoare poemului
   
• 
  Moartea căprioarei ” de Nicolae Labiș:
  

1. 
   e scris la numai 18 ani și publicat pentru prima dată în „Viața românească ” 1954;
   

2. 
   ritmul iamb;
   

3. 
   rima încrucișată;
   

4. 
   descrie perioada de secetă cumplită ce a urmat imediat după război;
   

5. 
   tipul strofei – octavă.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Precizați corespondența proza eminescienă-grupa tematică

1. 
   „Făt-Frumos din lacrimă”;
   
2. 
   „Geniu pustiu”;
   

3. 
   „Sărmanul Dionis”;
   

4. 
   „Cezara”.
   

1. 
   proză de inspirație social-istorică;
   

2. 
   proza erotică;
   

3. 
   proză filozofică și fantastică;
   

4. 
   proză de inspirație folclorică;
   

5. 
   proză fantastică.
   

2. 
   Ce reprezintă tablourile din poemul
   

„Luceafărul”:
a) tabloul 1; b) tabloul 2;
40

3. 
   tabloul 3;
   

3. 
   tabloul 4.
   

1. 
   Planul universal - cosmic: Hiperion, Demiurg;
   

2. 
   Îmbinarea planului universal - cosmic cu cel terestru: Luceafărul, Cătălin și Cătălina;
   

3. 
   O poveste fantastică de dragoste: Luceafărul și fata de împărat;
   

4. 
   Demiurg și fata de împărat;
   

5. 
   O idilă pastorală între două ființe din aceeași lume: Cătălin și Cătălina.
   

3. 
   Identificați corespondența dintre personaj și replica care-i aparține:
   

1. 
   „Acesta e mezinul comisului nostru Manole?”
   

2. 
   „Avem carne…”
   

3. 
   „Florica ascultă, să știi că te iau de nevastă măcar de-ar fi orice!...”
   

4. 
   „Din singurătate am purces să clădesc…”
   

1. 
   tata;
   
2. 
   Alexandrel;
   

3. 
   Ștefan-Vodă;
   

4. 
   Ion;
   

5. 
   Manole.
   

4. 
   Stabiliți corespondența: operă – specie literară: a) „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway;
   

41

2. 
   „Clopotnița” de Ion Druță;
   
3. 
   „Moarte căprioarei” de Nicolae Labiș;
   

2. 
   „Marea Neagră” de Georgie Meniuc.
   

1. 
   poem ;
   
2. 
   roman;
   
3. 
   eseu;
   

4. 
   nuvelă;
   
5. 
   parabolă.
   

Nivelul IV Citiți cu atenție textul dat:
„Jelui-m-aş şi n-am cui Jelui-m-aş codrului, Codrului frunzosului, Codrului umbrosului; Codru-i jalnic ca şi mine, Vara trece, toamna vine, Pică-i frunza toată bine, Cu crengi veştede rămâne! Maică, măiculeana mea, Auzi-mi tu jalea mea? ”

„Doina”

1. 
   Transcrieți versul care sugerează succesiunea anotimpurilor:
   

2. 
   Precizați felul rimei primelor patru versuri.
   

42

3. 
   Indicați procedeul artistic realizat prin repetarea consoanei „m” în poziţie iniţială, în versul Maică, măiculeana mea.
   

3. 
   Menţionați două trăsături care să justifice faptul
   

că textul dat face parte dintr-o operă lirică populară.

Nivelul V
Scrieți un eseu pe tema: „Elemente comune și definitorii între balada populară „Monastirea
Argeșului” și drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga”. (Faceți o paralelă între aceste opere.)

VARIANTA VI
Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
1. Identificați modul de expunere predominant în textul:
„... Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca văntul în tulburarea sa...Dar vremea trecea cu amăgelile, și eu creșteam pe nesimțite...”. (Ion Creangă)

1. 
   monolog;
   

2. 
   dialog;
   
3. 
   descriere;
   

4. 
   narațiune.
   

2. 
   Lectura poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu s-a făcut la:
   

43

1. 
   revista „ Convorbiri literare”;
   

2. 
   „Junimea”;
   
3. 
   revista „Familia”;
   

4. 
   Almanahul Societății academice Social-
   

Literare „România Jună” din Viena.
3. Stabiliți răspunsul care dovedește că drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga este o dramă expresionistă:

1. 
   înfățișează un conflict puternic unde binele biruie răul;
   

2. 
   eroii sunt arhetipali în împrejurări arhetipale;
   

3. 
   Meșterul Manole o amăgește pe Mira și o zidește în zidurile Mănăstirii;
   

3. 
   exprimă dorința de a supune forțele răului și de a realiza lucruri importante pentru omenire.
   

4. 
   Identificați ideea în structura:
   

 „Astfel de noapte bogată/ Cine pe ea n-ar da viața lui toată?” din poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu:

1. 
   sinceritatea dragostei;
   
2. 
   bucuria eventualei împliniri a iubirii ideale;
   
3. 
   sacrificiul suprem în numele iubirii ideale;
   

4. 
   dezamăgirea eroului liric.
   

4. 
   Identificați figura de stil pe care o conține titlul poeziei „Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu:
   

44

1. 
   epitet;
   

2. 
   hiperbolă;
   

3. 
   metaforă;
   

4. 
   comparație.
   

6. 
   Identificați semnificația titlului poeziei „Numai una” de George Coșbuc:
   

1. 
   dezamăgirea eroului liric;
   

2. 
   obiceiuri și tradiții – nunta țărănească;
   

3. 
   viziunea optimistă a poetului despre pământ;
   
4. 
   iubirea cea mare este unică.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Identificați în variantele de mai jos curentul literar și specia literară cărora le corespunde poezia lui Alexandru Macedonski „Rondelul de aur”:
   

1. 
   simbolism;
   
2. 
   modernism;
   
3. 
   rondel;
   

4. 
   testament;
   
5. 
   expresionism.
   

2. 
   Identificați afirmațiile corecte referitoatre la subiectul comediei „O scrisoare pierdută” de Ion
   

Luca Caragiale:

1. 
   subiectul e luat din viața socială și reprezintă lupta pentru putere;
   

45

2. 
   Ghiță Pristanda îi dă lui Nae Cațavencu o scrisoare de amor a perfectului Ștefan Tipătescu;
   

2. 
   Zoe este soția lui Ștefan Tipătescu;
   

2. 
   Tipătescu îi oferă lui Cațavencu, în schimbul scrisorii, funcția de prefect;
   

2. 
   Tache Farfuridi devine deputat.
   

3. 
   Indicați variantele care explică corect originea numelui Mira din drama „Meșterul Manole” de
   

Lucian Blaga:

1. 
   lume;
   
2. 
   prietenie;
   
3. 
   jertfă;
   

4. 
   dragoste;
   
5. 
   pace.
   

3. 
   Identificați operele artistice în care este descris chipul lui Ștefan cel Mare:
   

1. 
   „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu;
   
2. 
   „Ion” de Liviu Rebreanu;
   

3. 
   „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu - Delavrancea;
   

4. 
   „Scrisoarea III ” de Mihai Eminescu;
   

5. 
   „Meșterul Manole” de Lucian Blaga.
   

3. 
   Numiți două contraste ce nu sunt prezente în poezia „Moartea căorioarei”:
   

1. 
   setea și apa;
   

46

2. 
   râsul și plânsul copilului;
   

2. 
   foametea și „ mănânc”;
   
3. 
   apa limpede și apa întunecată;
   

2. 
   altarul și fundul iadului.
   

6. 
   Stabiliți caracteristicile ce dovedesc, că opera „ Ion” de Liviu Rebreanu este un roman:
   

1. 
   operă epică de dimensiuni reduse;
   

2. 
   e o lucrare scrisă pentru a fi prezentată pe scenă;
   
3. 
   are un conflict puternic;
   

4. 
   are personaje complexe;
   
5. 
   are un singur personaj.