Între oamenii buni şi Dumnezeu există o prietenie, prin virtutea care-i uneşte

Ascensiunea morală dă strălucire omului şi societăţii în care trăieşte. (Alexis Carrel)

Aşa sunt uneltirile vrăjmaşului: Ne urcă prin înşelăciune la mare înălţime, ca să ne coboare de acolo, în

adâncul prăpastiei. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate.

(Sfântul Isaac Sirul)

Când ajungi în vârf, atunci începe urcuşul. (Michael Caine)

Câteodată trebuie să urci foarte sus pentru a-ţi da seama cât eşti de mic. (Felix Baumgartner)

Cine ştie dacă duhul omului se urcă în sus şi duhul dobitocului se coboară în jos către pământ?

(Ecclesiastul 3.21)

Curajul este scara pe care urcă toate celelalte virtuţi. (Clare Bernard)

Descoperi-vei tu care este firea lui Dumnezeu? Urca-vei tu până la desăvârşirea Celui Atotputernic? Ea

este mai înaltă decât cerurile. Şi ce vei face tu? Ea este mai adâncă decât împărăţia morţii. Cum vei

pătrunde-o tu? (Iov 11.7, 8)

El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării. Se urcau până la ceruri şi se coborau până

în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea. Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată

priceperea lor a pierit. Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit şi i-a

poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării. (Psalmi 106.25-29)

Iar Duhul i-a zis lui Filip: Apropie-te şi te alipeşte de carul acesta. Şi alergând Filip l-a auzit citind pe proo-

rocul Isaia, şi i-a zis: Înţelegi, oare, ce citeşti? Iar el a zis: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va că-

lăuzi cineva? Şi a rugat pe Filip să se urce şi să şadă cu el. (Faptele Apostolilor 8.29-31)

Nu uita strigătul vrăjmaşilor Tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă pururea spre Tine.

(Psalmi 73.24)

Nu urci niciodată atât de sus decât atunci când nu ştii încotro te îndrepţi. (Napoleon Bonaparte)

Pe povârnişul viciului aluneci uşor şi fără să bagi de seamă; pentru a atinge însă culmile perfecţiunii, urci

încet şi întâmpini multe şi mari greutăţi. (Feuchtersleben)

Pe scara mândriei putem urca atât de sus, încât ne trezim direct în iad. (Sfinţii Părinţi)

Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim. (Ioan 2.13)

Şi i-au adus la Iisus şi, aruncându-şi hainele lor pe mânz, l-au ajutat pe Iisus să urce pe el. (Luca 19.35)

Toată lumea vrea să trăiască pe vârful unui munte, fără să ştie că adevărata fericire este în felul în care urci

pantele abrupte spre vârf. (Gabriel Garcia Marquez)

Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să vezi foarte departe. (Constantin Brâncuşi)

Urechea care ascultă o dojană folositoare vieţii îşi are locaşul printre cei înţelepţi. (Solomon 15.31)

Urechea este bulevardul către inimă. (Voltaire)

Urechea/ Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, că a poftit Împăratul fru-

museţea ta, că El este Domnul tău. (Psalmi 44.12, 13)

Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. Cel ce are urechi de auzit să audă.

(Matei 13.43)

Cel ce îşi opreşte urechea de la ascultarea legii, chiar rugăciunea lui e urâciune. (Solomon 28.9)

Cel ce rosteşte clevetirea şi cel ce ascultă, amândoi îl au pe diavol: unul pe limbă, iar altul în urechi.

(Sfântul Francisc de Sales)

Celui ce biruieşte îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu, precum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl

Meu pe scaunul Lui. Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor. (Apocalipsa 3.21, 22)

Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte

de veci, spre slava noastră, pe care nici unul dintre stăpânitorii acestui veac n-a cunoscut-o, căci, dacă

ar fi cunoscut-o, n-ar fi răstignit pe Domnul slavei; ci precum este scris: "Cele ce ochiul n-a văzut şi

urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc

pe El". (Romani 2.7-9)

Cine are urechi să audă ceea ce Duhul zice Bisericilor: Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul

vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu. (Apocalipsa 2.7)

Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.(Solomon 21.13)

Credinţa e urechea sufletului. (Cuviosul Clement Alexandrinul)

Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. Unul care prigoneşte dreptatea ar putea

oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? (Iov 34.16, 17)

Dacă îţi intră în urechi cuvinte urâte, mânie-te pe tine însuţi şi nu pe cel care le grăieşte. Căci dacă

urechea e rea, rău e şi cel care o poartă. (Sfântul Marcu Ascetul)

De ce nu am ascultat de îndemnul dascălilor mei şi spre cei ce mă învăţau n-am plecat urechea mea?

(Solomon 5.13)

Fericirea e un urcuş continuu, o dinamică ce se adaptează permanent nevoilor noastre. (Părintele Pante-

limon de la Mănăstirea Oaşa)

Fericit cel care vorbeşte la urechea care ascultă. (Sfinţii Părinţi)

Fericit este cel care a aflat înţelepciunea şi cel care o grăieşte la urechile celor care o ascultă.

(Ecclesiastul 25.12)

Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să nu poată să izbăvească, şi urechea Lui prea tare ca să nu

audă. (Isaia 59.1)

Inel de aur şi podoabe de aur de mult preţ este povăţuitorul înţelept la urechea ascultătoare.

(Solomon 25.12)

Inima celui înţelept va cugeta la pildele celor înţelepţi, şi o ureche ascultătoare este dorinţa celui înţelept.

(Ecclesiasticul 3.28)

Întărâtarea ta împotriva Mea, trufia ta au ajuns până la urechile Mele. De aceea voi pune belciug în nările

tale şi frâul Meu buzelor tale şi te voi întoarce pe calea pe care ai venit! (Isaia 37.29)

Nu vocea este cea care îţi comandă o poveste, ci urechea. (Italo Calvino)

Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.

(Sfântul Talasie Libianul)

Ochii sunt organe mult mai vrednice de crezare decât urechile. (Heraclit)

Ochii şi urechile sunt martori răi, celor care au suflete barbare. (Filosoful Heraclit)

Pentru a ne dovedi faptul că noi trebuie să primim cu mai multă plăcere îndrumările, decât să răspundem

în grabă, Creatorul ne-a dat două urechi şi numai o singură limbă. (Plutarh)

Şi iată, unul dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, a tras sabia şi, lovind pe sluga arhiereului, i-a tăiat

urechea. Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.

(Matei 26.51, 52)

Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te! Şi urechile lui s-au des-

chis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine. (Marcu 7.34, 35)

Toţi proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină.

Cine are urechi de auzit să audă. (Matei 11.3-5)

Vorba celui ce mult se jură zbârleşte părul şi vrajba lui asurzeşte urechile. (Ben-Sirah)

Urgia/ Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei; iar Eu sunt pus împărat de El peste

Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu,

Eu astăzi Te-am născut! (Psalmi 2.5-7)

Că a auzit pe cei săraci Domnul şi pe cei ferecaţi în obezi ai Săi nu i-a urgisit. (Psalmi 68.37)

Că Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor; ruşinatu-s-au, că Dumnezeu i-a urgisit pe ei.

(Psalmi 52.7)

Că ne-am sfârşit de urgia Ta şi de mânia Ta ne-am tulburat. Pus-ai fărădelegile noastre înaintea Ta, greşelile

noastre ascunse, la lumina feţei Tale. Că toate zilele noastre s-au împuţinat şi în mânia Ta ne-am stins.

(Psalmi 89.7-9)

Cântarul strâmb este urgisit de Domnul, şi cântărirea dreaptă este plăcerea Lui. Dacă vine mândria, va veni

şi ocara, iar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (Solomon 11.1, 2)

Ce puneţi la cale împotriva Domnului? El îi va stârpi cu totul, fiindcă urgia nu vine de două ori. (Naum 1.9)

Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.

Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi. (Solomon 15.32, 33)

Cel nepriceput urgiseşte pe aproapele lui, iar omul cu bună-chibzuială tace. (Solomon 11.12)

Din spusele unora şi altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut. Pentru aceea, mă urgisesc

eu pe mine însumi şi mă pocăiesc în praf şi în cenuşă". (Psalmi 42.5, 6)

Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi. Miluieşte-mă, Doamne, că ne-

putincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele; şi sufletul meu s-a tulburat foarte

şi Tu, Doamne, până când? (Psalmi 6.1-3)

După faptă şi răsplată: urgie împotriva vrăjmaşilor şi răsplată după faptă împotrivitorilor Lui; ţinuturilor celor

de departe, răsplata cuvenită. (Isaia 59.18)

Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.

(Solomon 8.13)

Gândul celui nebun nu este decât păcat; batjocoritorul este urgia oamenilor. (Solomon 24.9)

Iar templul se umplu de fum, din slava lui Dumnezeu şi din puterea Lui, şi nimeni nu putea să intre în templu,

până ce se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri. (Apocalipsa 15.8)

Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. (Psalmi 50.18)

Milă fie-vă de mine, aveţi milă de mine, o, voi, prietenii mei, căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit! De ce mă pri-

goniţi cu urgia lui Dumnezeu şi nu vă mai săturaţi de carnea mea? (Iov 19.21, 22)

N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor. (Ecclesiasticul 16.9)

Omul este preţuit după priceperea lui, iar cel nepriceput este urgisit. (Solomon 12.8)

Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi şi mă pocăiesc în praf şi în cenuşă". (Iov 42.6)

Prin credinţă, a părăsit Egiptul, fără să se teamă de urgia regelui, căci a rămas neclintit, ca cel care vede pe

Cel nevăzut. (Evrei 11.27)

Şi am zis: "Mai bună este înţelepciunea decât puterea; dar înţelepciunea celui sărac este urgisită, şi cuvintele

lui nu sunt luate în seamă". (Ecclesiastul 9.16)

Şi cetatea cea mare s-a rupt în trei părţi şi cetăţile neamurilor s-au prăbuşit, şi Babilonul cel mare a fost pome-

nit înaintea lui Dumnezeu, ca să-i dea paharul vinului aprinderii mâniei Lui. Şi toate insulele pieriră şi munţii

nu se mai aflară. Şi grindină mare, cât talantul, se prăvăli din cer peste oameni. Şi oamenii huliră pe Dum-

nezeu, din pricina pedepsei cu grindină, căci urgia ei era foarte mare. (Apocalipsa 16.19-21)

Şi oamenii au fost dogoriţi cu mare arşiţă şi au hulit numele lui Dumnezeu, Care are putere peste urgiile aces-

tea, şi nu s-au pocăit ca să-I dea slavă. (Apocalipsa 16.9)

Trezeşte-te, trezeşte-te, scoală-te, Ierusalime, tu care ai băut din mâna Domnului paharul urgiei Lui; potirul

ameţelii l-ai băut şi l-ai sorbit. (Isaia 51.17)

Trimis-a asupra lor urgia mâniei Lui; mânie, urgie şi necaz trimis-a prin îngeri nimicitori. (Psalmi 77.54)

Urgie mare este femeia beţivă şi ruşinea sa nu o va acoperi nimic. (Ecclesiasticul 26.9)

Varsă peste ei urgia Ta şi mânia urgiei Tale să-i cuprindă pe ei. (Psalmi 68.28)

Uriaş/ Adevărul este o torţă, dar una uriaşă, de aceea ne strecurăm cu toţii clipind, temându-ne să nu ne pârjo-

lească. (Johann Wolfgang von Goethe)

Cultura merită riscuri, riscuri enorme. Fără cultură suntem cu toţii doar bestii totalitariste. (Norman Mailer)

Dacă eu am văzut mai departe decât alţii, asta este că stăteam pe umerii unor giganţi. (Isaac Newton)

Dacă zăreşti un uriaş, priveşte mai întâi poziţia soarelui şi vezi dacă uriaşul nu este umbra unui pigmeu.

(Novalis)

Din cer a privit Domnul, văzut-a pe toţi fiii oamenilor. Din locaşul Său, cel gata, privit-a spre toţi cei ce locu-

iesc pământul. Cel ce a zidit îndeosebi inimile lor, Cel ce pricepe toate lucrurile lor. Nu se mântuieşte îm-

păratul cu oştire multă şi uriaşul nu se va mântui cu mulţimea tăriei lui. (Psalmi 32.13-16)

Domnul cel Atotputernic prin mâna unei femei i-a nimicit, căci Olofern al lor n-a fost doborât de tineri voinici,

şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii, ci Iudita, fii-

ca lui Merari, l-a dezarmat cu frumuseţea feţei ei. Căci ea s-a dezbrăcat de veşmintele ei de văduvie pentru

întărirea celor întristaţi ai lui Israel; ea şi-a uns faţa cu miresme, şi-a prins pârul sub turban şi s-a îmbrăcat

cu veşmânt de în, ca să-l ademenească. Cu sandalele ei i-a luat ochii, frumuseţea ei i-a robit inima, şi cu sa-

bia i-a retezat capul. Perşii s-au îngrozit de îndrăzneala ei şi Mezii de cutezanţa ei. (Iudita 16.5-10)

Iar după ce s-a ridicat filisteanul şi a început a veni şi a se apropia în întâmpinarea lui David, David a alergat

cu grăbire spre rândurile oştirii în întâmpinarea filisteanului. Şi îşi vârî David mâna în traistă, luă de acolo o

pietricică, o repezi cu praştia şi lovi pe filistean în frunte, aşa încât piatra se înfipse în fruntea lui şi el căzu cu

faţa la pământ. Aşa a biruit David pe filistean, cu praştia şi cu piatra, lovind pe filistean şi ucigându-l; sabie

nu se afla în mâna lui David. Atunci David a alergat şi, călcând pe filistean, luă sabia lui şi, scoţând-o din

teacă, îl lovi cu ea şi-i tăie capul; Filistenii, văzând că uriaşul lor a murit, au fugit. (I Regi 17.48-51)

În tinereţile sale, oare n-a omorât pe uriaş? Şi n-a şters ocara din neam aruncând cu praştia piatra care a do-

borât semeţia lui Goliat? (Ecclesiasticul 47.4)

Natura este o liră uriaşă la care cântă poetul. (Victor Hugo)

O memorie bună este un avantaj imens. (Stendhal)

Sfatul Sfântului Antonie cel Mare: Nu te căina pentru lucrurile din trecut, nu înseamnă să nu te căieşti pen-

tru păcatele trecutului. El are în vedere o văietare obsesivă, exagerată a acestora. Pasă lumii ajung să stea

orientaţi cu faţa spre trecut, nu spre prezent, iar alţii justifică lipsa oricărui progres spiritual, prin acel trecut

care a devenit o uriaşă piatră de moară legată de grumazul lor şi care nu le mai permite să mai facă vreo

mişcare ascensională. Îndemnul: Nu te căina pentru lucrurile din trecut, poate fi adresat şi unuia care

consideră că păcatele lui sunt atât de mari, încât Dumnezeu nu-l mai poate ierta. El s-ar traduce: De vreme

ce Dumnezeu te-a iertat, iartă-te şi tu, consideră trecutul un capitol încheiat şi începe o viaţă nouă.

(Părintele Dan Popovici, Mânăstirea Sfântul Vasile cel Mare, Someşul Cald ) vezi Iertarea de sine/

Umilinţa e o forţă uriaşă. (Dostoievski)

Urma/ Alte roade pe care le dobândim în urma postului sunt tainice. În fiecare biserică îngerii înscriu pe cei care

postesc. Ia aminte, dar, ca nu cumva din pricina unei mici plăceri, ce ţi-o dau bucatele, să suferi pagu-

ba de a nu fi înscris de înger, fugind dinaintea celui care înrolează ostaşi. Este mai mică primejdia când

un soldat aruncă pavăza şi fuge, decât atunci când un creştin aruncă postul, arma cea tare şi puternică.

(Sfântul Vasile cel Mare)

Ambiţia este un torent care nu se uită în urma lui. (Ben Jonson)

Atunci a zis Domnul către Avram: "Să ştii bine că urmaşii tăi vor pribegi în pământ străin, unde vor fi ro-

biţi şi apăsaţi patru sute de ani; dar pe neamul acela, căruia ei vor fi robi, îl voi judeca Eu şi după

aceea ei vor ieşi să vină aici, cu avere multă. (Facerea 15.13, 14)

Avem un Dumnezeu în cer, nemincinos, adevăratat şi viu. El nu este nesimţitor ca idolii voştri, noi Aceluia

ne închinăm. (Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah, care au refuzat să-l urmeze pe împăratul Maximian

şi să aducă jertfă zeilor. Sfântul Vah a murit în urma bătăilor, iar Sfântului Serghie i s-a tăiat capul)

Biruinţele sufletului lasă în urma lor cuvintele vieţii care vor dăinui. (Vladimir Ghika)

Ca să ştie urmaşii voştri că în corturi am aşezat Eu pe fiii lui Israel, când i-am scos din pământul Egiptului.

Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru". (Leviticul 23.43)

Ce câştig avem de pe urma vieţii acesteia, dacă nu ne folosim de ea ca să o câştigăm pe cea viitoare?

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Ce eşti te priveşte la urma urmei numai pe tine; ce vrei, priveşte şi pe ceilalţi; ce faci, aceea poate privi pe

toţi. (Nicolae Iorga)

Cultura nu este urmare a şcolii, ci a dorinţei de o viaţă de a o dobândi. (Albert Einstein)

Dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării

de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus. (Filipeni 3.14)

Drept aceea dacă un om mănâncă şi bea şi trăieşte bine de pe urma muncii lui, acesta este un dar de la

Dumnezeu. (Ecclesiastul 3.13)

Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dez-

voltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani, viitorul ei. (Mihai Eminescu)

Iar pe voi vă voi risipi printre popoare; în urma voastră Îmi voi ridica sabia şi va fi pământul vostru pustiu şi

oraşele voastre dărâmate. (Leviticul 26.33)

Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele, căci prin ele am ajuns la mine însămi, la El, şi am pu-

tut să dau la iveală opera mea. [Scriitoarea americană Helen Keller (1880-1968). Când avea 19 luni,

a rămas fără auz şi văz, în urma unei boli, pierzându-şi apoi şi capacitatea de a vorbi. Cinci ani mai târ-

ziu şi-a început educaţia cu Anne Sullivan, care a învăţat-o numele obiectelor prin apăsarea în palmă a

alfabetului surdo-muţilor. În cele din urmă, Keller a învăţat să citească şi să scrie în alfabetul Braille.

A scris mai multe cărţi, printre care şi Povestea vieţii mele.]

În urma unei adevărate nevoi, monahului îi este îngăduit să bea vinul cu măsură (cumpătat), ca vinul să

lucreze în stomac, nu şi în cap. (Avva Xoie)

La urma urmei, bunătatea nu e decât forma cea mai subtilă şi cea mai suplă a dreptăţii. (Vladimir Ghika)

Majoritatea celor care vor călca pe urmele mele vor fi copii, prin urmare muzica să ţină ritmul cu pasul celor

mici. (Hans Christian Andersen)

Memoria pune în mişcare creierul şi acesta din urmă sufletul. (Voltaire)

Mulţumesc vouă, fraţilor, că strunjind trupul meu cel vechi şi bătrân m-aţi înnoit, îmbrăcându-mi sufletul cu

haina cea nouă a suferinţelor pentru Hristos. (Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, episcopul cetăţii

Magnesia din Asia Mică. A murit în închisoare în urma torturilor, la anul 202, în vârstă de 113 ani)

Nu te sfieşti, călăule, a tăia piept de femeie pe care şi tu l-ai supt la maica ta? (Sfânta Muceniţă Agata a

adresat aceste cuvinte dregătorului care a poruncit să-i taie sânii. A murit în urma torturilor la anul 251)

O mică doză regulată de lumesc poate acţiona asemenea unui vaccin care să ducă în cele din urmă la imu-

nitate faţă de atracţiile lumeşti. (Părintele Serafim Rose)

O, de v-aţi întoarce şi v-aţi pocăi, ar rămâne de pe urma voastră o binecuvântare, un prinos şi o jertfă cu

turnare pentru Domnul Dumnezeul vostru! (Ioil 2.14)

Omul e făcut să trăiască între oameni. Prin urmare, ori îl educi, ori îl suporţi. (Marcus Aurelius)

Orice experienţă are alte urmări pentru fiecare, după structura lui sufletească. (Mihail Lermontov)

Peste toată întinderea cerului El azvârle fulgerul Său şi fulgerul Său ajunge până la marginile pământului. În

urma fulgerului, vine un muget prelung. El tună cu glasul Lui zguduitor, El nu mai împiedică fulgerele cât

timp glasul Lui răsună. Dumnezeu cu tunetul Său săvârşeşte minuni, El face lucruri mari pe care noi nu

putem să le pricepem. (Iov 37.3-5)

Pot trăi două luni de pe urma unui compliment bun. (Mark Twain)

Prin urmare, credinţa este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos. Dar întreb: Oare n-au auzit? Dim-

potrivă: "În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor". (Romani 10.17, 18)

Şi ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi

păcatele. Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi

mânca lăcuste şi miere sălbatică. Şi propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât

mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. (Marcu 1.5-7)

Şi Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului şi mânca lăcuste

şi miere sălbatică. Şi propovăduia, zicând: Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine,

Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. (Marcu 1.6, 7)

Şi nu i-a dat moştenire în ea nici o palmă de pământ, ci i-a făgăduit că i-o va da lui spre stăpânire şi urmaşi-