4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT
4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: -
Populaţia activă, populaţia ocupată:
-
Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, urmată de o creştere în perioada 2009-2010 a populatiei active, până la nivelul din 2007, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale
-
Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
-
Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.
-
Rata de activitate şi rata de ocupare:
-
Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2006 este depăşită de o creştere cu 0,7 procente a ratei de activitate şi cu o scadere de 1,3 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2006 cu anul 2009. Exista însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.
Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).
-
Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106:
Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2007 este cu 1,7 puncte procentuale peste media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
-
În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional
-
Rata şomajului mai ridicată în mediul urban
-
Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor
-
Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,9%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %).
-
Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie
-
Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.
-
Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.
-
In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).
-
La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.
-
Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)
-
Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007):
-
Regiunea Sud Muntenia are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.
-
este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională
-
Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal și superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici. Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor
-
Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007)
4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului şi din analiza şomajului înregistrat: -
Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)
-
Tendinţa de scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada 2002-2006, inversată în anul 2007, când se înregistrează o uşoară creştere, apoi urmată de scădere în perioada 2008-2009 .
-
Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în judeţul Călăraşi decât la nivel regional și mai mici decât cele la nivel naţional.
-
Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.
-
Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:
-
Deşi în scădere, rata şomajului înregistrat în judeţul Călăraşi se situează peste media naţională şi este comparabilă cea regională în perioada 2002-2009.
-
Rata şomajului înregistrat în jud. Călăraşi - mai mare în cazul bărbaţilor în perioada 2002-2009.
-
Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2009, numărul şomerilor tineri în judeţul Călăraşi (15-24 ani) este în scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora în totalul şomerilor (19,3% la 31 decembrie 2008) fiind mai mare decât cea la nivel regional, în anul 2009 a crescut la 15.6%.
4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului:
Tendinţa de scădere sensibilă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în agricultură, de scădere iniţial, urmată de un uşor reviriment în ultimii ani în industrie în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii, servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populaţiei ocupate. Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: serviciile 28.2%, agricultura 51%, industria 16.5%, construcţiile 4.3%.
Al doilea loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean şi al cincilea la nivel regional. Dintre judeţele regiunii, Călăraşi se situează pe locul 5, în Regiune ca pondere a populaţiei ocupate în servicii, în creştere constantă în ultimii ani (2002-2007),
-
Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud.Călăraşi (51%) – peste media naţională și cea regională. Este în scădere semnificativă comparând anul 2007 cu anul 2002, dar sectorul rămâne încă bine reprezentat în total economie, din acest punct de vedere.
-
Industria:
Deşi este la acelaşi nivel cu anul 2002, judeţul Călăraşi se află din acest punct de vedere cu mult sub nivelul Regiunii şi a nivelului naţional, plasându-se pe locul 4 în Regiune. Cea mai dezavantajată a fost industria prelucrătoare, care a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2002, iar cea mai afectată fiind industria extractivă.
Judeţul Călăraşi se află pe locul cinci in regiune, având o pondere mică a populaţiei ocupate în construcţii (4.3%) deşi acest sector înregistrează o creştere certă faţă de anul 2002.
4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM
Învăţământul profesional şi cel liceal tehnologic:
-
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă dat de următoarele domenii: mecanică; comerţ; construcţii și lucrări publice; industrie textilă şi pielărie; electric.
-
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: construcţii și lucrări publice - balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă. Comerţul cunoaşte o balanţă locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând creşteri atât la numărul şomerilor înregistraţi, dar mai ales la locurile de muncă vacante.
-
Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o balanţă pozitivă sunt cel electric, cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante în paralel cu o scădere a numărului de şomeri sau construcţiile şi lucrările publice unde cresc mult numai numărul locurilor de muncă vacante.
-
Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri, cel mai mare dintre toate domeniile. Din evoluţia 2004-2008 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi de o menţinere la un anumit palier a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean. Diferenţa este destul de mare şi în favoarea şomerilor, dar neconcordanţele existente pe piaţa muncii în domeniu fac ca numărul mare de locuri de muncă să nu poată fi ocupate. Pentru liceul tehnologic cele mai multe locuri de muncă vacante în ultimii ani şi o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri s-au înregistrat pentru profilul servicii, în timp ce în profilul tehnic numărul locurilor din evidenţele AJOFM este inferior numărului de şomeri. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .
-
Învăţământul postliceal
Domenii de pregătire la şcoala postliceală în care s-au înregistrat un număr relevant de locuri de muncă şi caracterizate printr-un raport favorabil sau relativ echilibrat faţă de numărul de şomeri: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică,mecatronică şi informatică. Cel mai mare deficit de forţă de muncă pare a se manifesta în domeniile: economic; servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică. La profilul construcţii se constată în 2008 o echilibrare a balanţei.
4.3.5. Proiecţia ocupării si deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) -
Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)
Aproape o cincime din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit - construcţii, hoteluri şi restaurante, industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare, servicii publice.
Conform acestor studii, judeţul Călăraşi se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate în sectoarele alese intr-un interval de 12 luni. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii. Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante.
Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi si sectoare economice din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăţi în recrutarea forţei de muncă necesară.
În general, judeţul pierde o creştere a forţei de muncă pentru toate sectoarele cuprinse în studiu (mai mult decât Regiunea Sud-9.6%). Deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei: cca. 25% din firmele din judeţ cuprinse în anchetă s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei. În aceeaşi perioadă firmele din judeţ investigate au declarat un flux de angajări ceva mai ridicat decât media regională. În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice. Ca și nivel de calificare al angajaţilor cuprinşi in sondaj, se observă că la nivel de judeţ, cei mai mulţi au nivelul 1 de pregătire, urmaţi de cei cu nivelul 3 .
-
Ancheta în rândul angajatorilor, 13-24 febr.2006 (INCSMPS):
La nivelul judeţului Călăraşi, domeniile de exercitare a profesiei pentru care în decursul anului 2005 s-au făcut cele mai multe angajări au fost următoarele: servicii; mecanic; alimentaţie; textil-pielărie; electric. În ceea ce priveşte deficitul de calificări, s-au făcut investigaţii la nivel naţional pentru 1200 firme, pentru care la circa 7% dintre ele s-au depistat posturi libere, rămase neocupate pentru mai mult de 3 luni, în anul 2005. Pentru Regiunea Sud, această valoare a fost de 7.7%. În judeţul Călăraşi nu s-au găsit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioadă mai mare de 3 luni.
-
Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt
Asupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunţat angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia. La nivelul judeţului Călăraşi, firmele intervievate asupra dinamicii numărului de salariaţi în anul 2006, au răspuns în varianta optimistă („vor creste numărul salariaţilor”) în proporţie mai mare decât valoarea rezultată pentru nivelul naţional. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerţ; servicii; turism și alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru judeţul Călăraşi.
-
Ancheta la nivel naţional în rândul angajaţilor, 1-20 apr.2006 (INCSMPS) constată următoarele:
-
Gradul ridicat de erodare a competenţelor, cei mai expuşi fiind tinerii. Gradul de adecvare a calificării la locul de muncă:
-
Conştientizarea schimbărilor la locul de muncă:
-
Participarea redusă în programe de formare profesională
4.3.6 Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional (2020): -
Scenariul moderat prevede pentru 2020 privitor la regiunea Sud Muntenia:
-
Dinamica cererii potenţiale indică potenţial de ocupare viitoare pentru subgrupele alte ocupaţii asimilate tehnicienilor, meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria extractivă şi construcţii, lucrători în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile, meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale.
-
Cererea înlocuită prezintă valori semnificative pentru subgrupele alte ocupaţii asimilate tehnicienilor, meseriaşi şi lucrători calificaţi în metalurgie, construcţii metalice şi asimilaţi, meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria extractivă şi construcţii, lucrători în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile, meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale.
-
De altfel şi cererea agregată prezintă trenduri pozitive pentru multe din subgrupele ocupaţionale.
-
Pentru perioada 2011-2013, cererea agregată se estimează că va creşte pentru: meseriaşi şi muncitori calificaţi în mecanică fină, artizanat, imprimerie şi asimilaţi (Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova), meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale (Ialomiţa, Prahova, Călăraşi). În schimb, reduceri ale cererii agregate se previzionează pentru: funcţionari în servicii cu publicul (Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa).
-
La orizontul anului 2017, se previzionează creşteri ale cererii agregate pentru: meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale (Ialomiţa, Prahova, Călăraşi), operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (Dâmboviţa, Călăraşi). În schimb, reduceri ale cererii agregate se previzionează pentru: funcţionari în servicii cu publicul (Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa).
În perspectiva anului 2020, previziunile sunt pe trenduri similare celor din anul 2017.
-
Concluzii din anchetele implementate de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a judeţului Călăraşi , la agenţii economici din judeţ – 2009 şi 2010
Se observă că deşi numărul agenţilor economici chestionaţi în 2010 este apropiat de cel din 2009, numărul locurilor de muncă ce pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor a scăzut, ceea ce spune foarte mult despre capacitatea angajatorilor de a prevedea sfârşitul şi efectele crizei economico-financiare.
Domenii de pregătire avantajate: mecanica; construcţiile și lucrările publice; turism și alimentaţie publică; agricultură. Ocupaţiile cel mai des întâlnite în răspunsuri - confecţioner asamblor articole din textile, vânzător, dulgher, zidar, fierar betonist, lăcătuş mecanic.
Scădere considerabilă a solicitărilor în 2010 faţă de 2009 pentru următoarele ocupaţii: laminorist, mecanic auto, prelucrător prin aşchiere (strungar, frezor, rectificator), electrician constructor, instalator instalaţii încălzire centrală, tâmplar universal, confecţioner produse electrotehnice, electronist aparate şi echipamente de automatizări, lucrător hotelier.
Remarcăm că, în continuare nu s-a realizat un echilibru între cerere şi ofertă şi o negociere a acestora, în domeniul prelucrării articolelor din textile, unde apar cele mai multe înregistrări la solicitările din partea angajatorilor.
-
Concluzii desprinse din analiza evoluţiei şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2009-martie 2010, în contextul crizei economice şi financiare
-
Creşterea numărului şomerilor înregistraţi, în paralel cu scăderea stocurilor de locuri de muncă vacante.
-
Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile la sfârşitul lunilor analizate: lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai mare număr de şomeri aflaţi în evidenţe este întâlnit la cei cu următoarele ocupaţii - lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, lucrător comercial.
-
Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar locurilor de muncă vacante, desprindem concluzia că, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiză o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi.
-
Ocupaţiile cele mai vizate de fenomenul disponibilizărilor au fost în perioada octombrie 2008- februarie 2009 următoarele - lăcătuş mecanic, vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, mecanic auto, mecanic agricol, strungar universal, electrician de întreţinere şi reparaţii, sudor, şofer autoturisme şi camionete, şofer maşină de mare tonaj, betonist, tâmplar universal, croitor, operator chimist la fabricarea lacurilor şi vopselurilor, ospătar.
-
Este evidentă tendinţa de reducere de personal din industria prelucrătoare, în special cea care deserveşte subramura celei producătoare de maşini, utilaje şi echipamente, şi din cea extractivă afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere, sudori, montatori subansamble, lăcătuşi mecanici). Alte sectoare afectate - construcţiile, agricultura, comerţul, industria confecţiilor, de altfel cele care sunt afectate şi la nivel regional.
-
Ramurile economice cele mai afectate sunt – Fabricare produse din minerale nemetalice, Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.
-
Concluzii de ordin general
Unele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor (lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.
Independent de eforturile depuse în vederea studierii pieţei muncii și anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să conştientizăm că ea este determinată în special de evoluţia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi susţinute și finalizate prin finanţări europene, de capacitatea membrilor societății de a se racorda și la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilităţilor în ce priveşte iniţierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat că în lipsa unor instrumente de finanţare, mulţi agenţi economici nu au reuşit să se menţină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri (subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. În aceste condiţii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evoluţia acesteia nemaifiind în nici un caz apropiată de o variaţie cât de cât liniară.
În astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe aceasta piaţă apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal.
Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.
IMPLICAŢII PENTRU ÎPT:
-
Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:
-
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
-
acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
-
abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi
-
implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
-
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
-
Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare încreşt ere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:
-
creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
-
adecvarea calificării cu locul de muncă
-
reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
-
recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală
-
diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.
-
Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:
-
Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)5
-
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză
-
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
-
Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:
-
Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
-
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
-
Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
-
formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive
-
reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi
-
Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:
-
Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
-
Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
-
Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social
Dostları ilə paylaş: |
