Importanta vitaminelor pentru consumul populatiei



Yüklə 121.75 Kb.
tarix22.01.2018
ölçüsü121.75 Kb.






TEMA:

IMPORTANTA VITAMINELOR PENTRU CONSUMUL POPULATIEI



Profesor coordonator:

Andriescu Camelia



Elevi:

Alexandru Alice

Astefanoaii Oana

Moraru Cristi

Prepelita Georgiana

Vasilache Mihaela

Cuprins



Argument 3

Capitolul I. Aspecte generale privind vitaminele 5

I.1 Definitia si clasificarea vitaminelor 5

I.2 Necesarul zilnic de vitamine 6

Capitolul II. Caracterizarea principalelor tipuri de vitamine 9

II.1 Rolul vitaminelor pentru organismul uman 9

II.3 Tendinte viitoare in consumul de vitamine 11

Concluzii 12

Anexe 15

Anexa nr. 1 15

Anexa nr. 2 16

Anexa nr. 3 16

Anexa nr. 4 17

Anexa nr. 5 17

Anexa nr. 6 17

Anexa nr. 7 17

Anexa nr. 8 18

Anexa nr. 9 18

Denumirea 19



Argument


Menţinerea şi întărirea sănătăţii, în condiţiile prezente de poluare şi stres ale lumii întregi constituie factorul de bază pentru ca omul să poată participa eficient şi active la viaţa socială.

Cuvântul ,,sănătate”, care evocă o stare atât de preţioasă fiecăruia, apare frecvent în vorbirea curentă, nelipsind aproape niciodată cu ocazia urărilor de bine.

Vitaminele sunt deseori neglijate de către oameni. Îşi aduc aminte de ele doar daca sunt traşi de mâneca de către doctori. Analizele sunt un argument forte. Trebuie sa fim extrem de atenţi pentru ca organismul nostru chiar are nevoie de vitamine pentru a putea funcţiona corect.

In acelaşi timp trebuie sa nu abuzam de acestea, caci intoxicaţiile sunt extrem de reale si neplăcute. Astfel, vitamina A, luata excesiv in primul trimestru de sarcina, risca sa provoace fătului malformaţii urechilor, fetei si sistemului nervos. Aceste accidente survin in cazul dozelor ce depăşesc de 5 ori necesarul zilnic recomandat.

Vitamina D, luata timp îndelungat si in doze mari, provoacă tulburări digestive si mai ales renale. Daca intoxicaţia continua, ea risca sa duca la crearea de depozite de calciu pe rinichi, artere, inima si plămâni.

Cu toate acestea interesul pentru vitamine trebuie sa fie crescut. Daca toata lumea cunoaşte rolul vitaminei D in prevenirea rahitismului, mai puţin cunoscut este rolul sau modulator in tumorile mamare si rolul sau preventiv, in asociaţie cu vitamina A, in cazul cancerului de piele.

Legumele, fructele, precum şi multe alte produse alimentare sunt indispensabile alimentaţiei omului contemporan. În procesul preparării şi conservării se pierde, din păcate, o mare parte din valoarea nutriţională de bază şi din conţinutul de vitamine şi minerale. Organismul hrănit corespunzător se dezvoltă mai bine, acumulează mai mult şi tratează stressul cu mai multă uşurinţă. Bebeluşii şi copiii de şcoală au o nevoie mai mare de suplimente şi vitamine decât adulţii.


Este necesar să subliniem faptul ca trăim în vremuri în care condiţiile de viaţă se deteriorează constant, pline de influenţe nefastete, obiceiuri proaste privind alimentaţia, activitatea fizică, fumatul si consomul de alcool. Sănătatea noastră este extrem de vulnerabilă, astfel încât păstrarea ei devine imposibilă, chiar şi cu o dietă echilibrată. Cu toate acestea, toată lumea poate profita de suplimentele alimentare cu multivitamine  şi minerale, adecvate tuturor categoriilor de vârstă.
Pentru procesele biochimice care au loc în organism sunt esenţiale cantităţi determinate de vitamine şi minerale. Obţinerea acestora direct din hrana consumată s-ar putea să nu fie întotdeauna la îndemână, de aceea prezenţa lor în organism ar trebui asigurată sub formă de aşa-numite “multipreparate”. Din fericire astăzi avem acces la preparate din multivitamine şi multiminerale realizate din surse naturale. Ele sunt asimilate şi folosite mai bine de către organism decât preparatele sintetice. Importante nu sunt numai cantităţile ingredientelor, ci şi mai ales proporţiile dintre ele.

Pilula contraceptiva diminuează cantitatea de vitamina B9, B12 si C din sânge. In sens invers, vitamina B3 induce hipoglicemia, B9 diminuează cantitatea de antiepileptice din sânge. Vitaminele K si C interferează in efectele anumitor coagulante orale.

Cu toate acestea, medicamentele si vitaminele se pot ajuta reciproc. Astfel, anumite medicamente anticancerigene au efecte mai puternice luate împreuna cu doze de vitamina B9 si E. Vitamina C creste efectele medicamentelor care acţionează in cazul bolii Parkinson, iar dozele mari de vitamina E măreşte efectele anticoagulantelor orale.

Curele pe care le faceţi trebuie sa fie scurte pentru a evita intoxicaţia. Nu cumpăraţi orice fel de produse. Preferaţi produsele recomandate de către medicul dvs. care vă va crea o cura personalizata, in funcţie de rezultatul analizelor. In cazul in care sunteţi însărcinata, fiţi foarte prudenta: nu luaţi vitamina A fără acordul medicului, caci riscaţi sănătatea copilului.

Cu toate acestea nu uitaţi ca deseori vitaminele sunt ascunse la indemna. Alimentele de baza cuprind foarte multe dintre acestea, iar pastilele devin doar suplimente alimentare. Este mult mai simplu sa mâncaţi echilibrat si sănătos, decât sa daţi banii pe pastile. Legumele proaspete, fructele, lactatele, pestele sunt comori de vitamine din ambele grupe.

Capitolul I. Aspecte generale privind vitaminele



I.1 Definitia si clasificarea vitaminelor

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic. Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6, B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.

Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8, B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua.

Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional):

- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat

- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare.

Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede).

Vitaminele sunt substante chimice cu structura diversa care desi folosite în cantitati foarte mici au un rol esential în mentinerea proceselor celulare vitale. Lipsa lor în alimentatie provoaca patologii de nutritie. Denumirea de vitamine provine de la cuvântul latin vita ceea ce înseamna viata.



Vitaminele se gasesc în cantitati mici în alimentele naturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, boli care în cazuri grave se pot solda cu moartea.

I.2 Necesarul zilnic de vitamine


Studiul vitaminelor este in plin avant. S-a constatat un interes crescut pentru unele dintre ele, mai ales in anumite perioade ale vietii, la un nou-nascut, la copii, la femeia insarcinata si persoanele in varsta. Studiile au observat, dar nu au putut dovedi, la subiectii care au carente frecvente anumite boli, cum ar fi cele cardio-vasculare, cataractele, bolile reumatice, malformatii congenitale, cancer, infectii.

Aportul zilnic de vitamine hidrosolubile

Partea 1

Vitamine

B1
Mg

B2
Mg

B3
Mg

Copii
10-12 ani


1

1,3-1,4

140

Barbati

1,3

1,6

14

Femei

1,1

1,5

11

Principalele surse alimentare

Paine integrala,
Legume uscate,
Carne de porc,
lapte, oua

Lapte, carne, peste, cereale integrale, organe de pasare

Drojdie, carne, organe de pasare, legume uscate, cafea

Partea 2

Vitamine

B5
Mg

B6
Mg

B8
Mg

Copii
10-12 ani


4

1,3

35

Barbati

5

1,8

50

Femei

5

1,5

50

Principalele surse alimentare

Carne, peste, oua

Drojdie, carne, organe de pasare, legume proaspete, fructe

Ficat, carne, fructe – nu sunt clare din punct de vedere stiintific

Partea 3

Vitamine

B9
μg

B12
μg

C

Copii
10-12 ani


250

1,9

100

Barbati

330

2,4

110

Femei

300

2,4

110

Principalele surse alimentare

Legume proaspete, naut, grau, migdale, castane, ficat, galbenusul de oua

Carne de vita, crustacee, peste, lapte, oua

Fructe, legume, organe de pasare, mezeluri

Necesarul zilnic de vitamine liposolubile

Vitamine

A
μg

D
μg

E
mg

K
μg

Copii
(10-12 ani)


550

5

11

40

Barbati

800

5

12

45

Femei

600

5

12

35

Principalele surse de vitamine

Lapte, unt, oua, ficat, peste, legume proaspete, morcovi

Peste,oua, ficat de vita, de oaie

Oua, carne, organe de pasare, legume proaspete, uleiuri vegetale

Ficat, varza, spanac


Capitolul II. Caracterizarea principalelor tipuri de vitamine



II.1 Rolul vitaminelor pentru organismul uman


Prin imbunatatirea procedeelor de preparare si pastrare a acestora, a devenit posibila cresterea calitatii conditiilor de hrana a individului mediu, in comparatie cu cel de acum un secol. In plus, bolile de carenta, care erau foarte frecvente acum 60 de ani, au devenit rare, ca urmare a interesului crescand de a cunoaste efectele vitaminelor asupra organismului.

La inceputul secolului trecut, multi nutritionist erau preocupati in principal de calorii, considerate drept factorul principal al unei diete. Totusi, cativa pionieri in cercetare, precum Lunin sau Hopkins au descoperit ca animalele supuse unui experiment de urmare a unei diete purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente, care puteau fi tratate sau prevenite cu mici cantitati din anumite alimente sau extracte.

Efectul benefic al acestor suplimente s-a datorat, dupa cum a fost aratat, existentei unor substante nutritive nedescoperite pana atunci, prezente in ficat, in legume si in alte alimente "protectoare".

Experimentele au dus la descoperirea vitaminelor si a rolului acestora pentru viata animala. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proportie de cateva miligrame pe zi. Spre deosebire de minerale, ele sunt distruse de temperaturi ridicate si, fiind instabile, se pot pierde in timpul prepararii mancarurilor.

In functie de proprietatile si modul lor de actiune, exista vitamine:

- solubile in grasimi (liposolubile) – vitaminele A, D, E si K;

- solubile in apa (hidrosolubile) – vitamina C si cele opt vitamine din grupul B: tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), piridoxina (B6), acidul pantotenic (B5), cobalamina (B12), biotina si acidul folic.

II.2 Prezentarea efectului vitaminelor asupra organismului uman


Vitaminele si substantele minerale se mai numesc micronutrienti. Lipsa totala a unei vitamine se numeste avitaminoza si poate duce la moartea organismului. De cele mai multe ori insa apare o lipsa partiala numita hipovitaminoza. Pe de alta parte, hipervitaminoza inseamna exces de vitamine in organism si duce la dezechilibre in desfasurarea proceselor metabolice.

1. Vitamina A (vezi anexa nr. 2) se mai numeste retinol sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei sau cristale galbene. In plante se afla sub forma de provitamine A – carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. Carenta de vitamina A se manifesta in special la nivelul pielii: aceasta devine uscata, aspra.

In privinta efectului nefast asupra vederii, xeroftalmia este boala specifica si se caracterizeaza prin uscarea glandelor lacrimare, proces in urma caruia suprafata ochiului devine opaca, existand riscul orbirii.

Hipervitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate.

2. Vitamina B1 (vezi anexa nr. 3) favorizeaza cresterea, este factor de nutritie necesar bunei functionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv.

Face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile, asa incat se pierde prin fierbere. Se afla in drojdia de bere, in taratele de grau, in ciuperci, legume uscate si nuci. Carenta vitaminei B1 duce la asa-numita Beriberi, cea mai mare boala a lumii de acum o suta de ani. Ea afecteaza sistemul nervos, producand slabiciune, pirderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri, umflarea membrelor datorata acumularii de fluide. Inima se mareste si isi incetineste bataile, mortalitatea este ridicata.

3. Vitamina B2 (vezi anexa nr. 4) are un rol deosebit in mecanismul vederii, mentinerea integritatii pielii si a mucoaselor. Alimentele de origine animala, care au in componenta aceasta vitamina sunt rinichiul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele albusul de ou. Dintre cele vegetale, amintim papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele, capsunile, strugurii si prunele. Aceasta vitamina asigura sanatatea unghiilor, a parului si previne crampele musculare.

4. Vitamina B6 (vezi anexa nr. 5) nu se stocheaza in organism, fiind necesara administrarea unei doze zilnice. Exista in taratele de grau, drojdia de bere, rinichi, ficat, creier.


Previne formarea carceilor, amelioreaza starile de greata. Se distruge prin fierbere sau congelare, carenta ducand la dermatite si anemie.

5. Vitamina B17 (vezi anexa nr. 6) este mai putin cunoscuta, dar foarte controversata in lumea medicala. Dupa ani de cercetari, biochimistul Ernest Krebs a izolat, in 1950, o noua vitamina pe care a denumit-o "B17" – cunoscuta si sub numele de "amigdalina".

Se aduc in discutie tot mai mult o serie de ipoteze conform carora cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienta nutritionala: absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa, vitamina B17. Samburii de caise sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17.

In general, semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta, care le confera un gust amarui, specific. Conform studiilor efectuate de Krebs, consumul zilnic a 7-10 samburi de caise previne aparitia cancerului. Tratamentul, considerat in prezent neconventional, consta in injectarea intravenoasa a unor doze de amigdalina, timp de doua-trei saptamani, urmat de doze orale, pentru mentinere.

6. Vitamina C (vezi anexa nr. 7) este continuta, in principal, de fructe si legume, dintre care cele mai importante sunt: ardei rosu si verde, hrean, spanac, loboda, conopida, ceapa verde, ridichi, macese, coacaze rosii, zmeura, visine, corcoduse, gutui, caise si afine.

Unui adult i se recomanda consumarea a circa 700 g de legume si fructe. Vitamina C este solubila in apa si ajuta la absorbtia fierului in organism, fixarea calciului, dar se distruge usor prin fierbere si congelare. Vindeca ranile organismului, combate sangerarea gingiilor, ajuta la surmenaj fizic si intelectual.

Este important de stiut ca aspirina tripleaza viteza de eliminare a vitaminei C. Boala cauzata de carenta acesteia se numeste scorbut si se caracterizeaza prin scaderea greutatii, slabiciune profunda, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierderea dintilor si chiar a vietii.

7. Vitamina D (vezi anexa nr. 8) este liposolubila si se afla in alimente, atat in stare libera, cat si sub forma de provitamine. Este rezistenta la temperatura, iar in cantitate mai mare se gaseste in uleiurile de peste, in ficat, unt, oua, lapte, drojdie de bere etc.

Are un rol fiziologic foarte important, favorizand absorbtia calciului si a fosforului. Rolul fundamental al vitaminei D consta in reglarea metabolismului. In avitaminoze D apare rahitismul, la copii si osteomalacia, la adulti. Aceste boli se manifesta prin deformarea oaselor.

La inceputul secolului XX s-a descoperit ca ficatul de cod si uleiul obtinut din el, folosite la inceput ca remediu babesc, erau chiar eficiente. In 1924 s-a ajuns la concluzia ca anumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul. Aceste indicii au dus la descoperirea unui compus biologic activ, vitamina D3, format in pielea animalelor, in timpul expunerii la ultraviolete.

8. Vitamina E (vezi anexa nr. 9) (factorul antisterilitatii) are un rol foarte important in reproducere. Exista din plin in uleiulin germeni de grau, in germenii de porumb si mai putin in cel din floarea-soarelui.

Din regnul vegetal, sursele cele mai importante sunt: salata verde, spanacul, varza, morcovii si, mai ales, mazarea verde.

Vitaminele fac parte din viata noastra, fie ca o imbunatatesc, fie ca o fac mai dificila. In afara de cele mentionate aici mai exista si alte vitamine mai putin cunoscute, dar care duc la boli grave – Pelagra, de exemplu, este cauzata de carenta unei vitamine numite niacina si este o boala foarte grava, care a facut victime mai ales in Statele Unite.

II.3 Tendinte viitoare in consumul de vitamine


In viitorul apropiat, s-ar putea sa nu mai avem acces la vitamine si minerale, care nu mai pot fi regasite nici in legume si fructe ca odinioara. Suplimentele alimentare sunt singurele care ne pot ajuta in prevenirea bolilor grave (ex. cancer, boli cardio-vasculare, obezitate), al caror numar creste alarmant.

Fara acces la vitamine si minerale sau la o doza extrem de mica comparativ cu cea necesara, populatia va fi in pericol si nimeni nu va putea face nimic pentru ca va fi litera de lege.

De mai mult de 15 ani, Comitetul Codex-ului pentru Nutritie si Alimente pentru Cerinte Dietetice Speciale (CCNACDS) se concentreaza pe reducerea dozajelor permise de suplimente alimentare (vitamine si minerale, n.tr) la nivele extrem de joase.

Acest fapt va determina guvernele sa considere tot ceea ce e peste limita stabilita (de Codex) ca avind efect de medicament (si ar necesita eliberarea lor numai pe baza de reteta, ).

In acest fel medicina functionala, nutritionala si integrativa care folosesc doze ridicate de vitamine si minerale in locul medicamentelor conventionale ar putea fi puse in pericol.

In teorie e posibil ca suplimentele respective sa fie autorizate ca medicamente dar la un cost prohibitiv pentru multe companii mici care vind produse terapeutice naturale.

In 2002, o directiva a UE a trecut la limita prin Parlamentul European, o masura de “armonizare” a legilor in privinta vitaminelor si mineralelor pentru cele atunci 15, acum 27 state membre. Aceasta lege care a fost contestata partial cu succes de catre campania grupului Alianta pentru Sanatate Naturala (ASN) are ca scop sa controleze care vitamine si minerale pot fi considerate suplimente alimentare si care sunt dozele maxime care pot fi comercializate.

Pe masura ce nivelurile foarte joase permise pentru suplimentele alimentare vor fi implementate, va creste presiunea ca fiecare tara sa clasifice suplimentele ca medicamente (in special cele care la un dozaj suficient ar putea fi benefice).

Australia si Canada au implementat deja sisteme de control “alimente ca medicamente” pentru suplimentele alimentare, iar tari ca Germania sau Danemarca au impus de multi ani reducerea drastica a dozajelor maxime si anticipeaza ziua in care celelalte tari europene vor impune aceleasi restrictii.

Concluzii


Cele mai uzitate preparate vitaminice sunt de obicei polivitamine - ele contin dozele zilnice necesare din toate vitaminele, eventual adausuri de oligoelemente - minerale, necesare bunei desfasurari a metabolismului organismului. In afara de acestea, in farmacii se gasesc asa numitele suplimente nutritive, de obicei suta la suta naturale, adaptate unei anumite patologii, care contin in principal vitamine, minerale si principii active din plante, dozate astfel incat sa favorizeze absorbtia si justa folosire de catre organism a preparatului. Ca si continut caloric, vitaminele aproape nu exista, dar ele catalizeaza reactii metabolice importante ce asigura buna functionare a sistemului nervos, in cazul vitaminelor din grupul B, sau a aparatului locomotor, pentru vitamina D. Agerimea privirii si stralucirea pielii depind de vitamina A, iar fierul da culoarea din obraz. In concluzie, vitaminele in sine nu ingrasa.
Orice dezechilibru vitaminic este resimtit de organism in ansamblul sau. Inainte de a fi clinic manifest - adica inainte de a simti in mod direct efectele lipsei unei vitamine - exista o perioada de deficit subclinic, in care organismul incearca sa faca fata situatiei, deviind reactiile normale catre alternative metabolice. Este ca si cum organismul ar lucra in modul de avarie, asteptand remedierea situatiei. Sfarsitul iernii si inceputul primaverii este o astfel de perioada, deoarece majoritatea vitaminelor hidrosolubile provenite din alimente de origine vegetala au lipsit din meniul de iarna, iar organismul nu are "in stoc" aceste vitamine, ele neputand fi depozitate. In plus, regimul de "insorire" este deficitar in timpul iernii si apare un deficit de vitamina D. Acest dezechilibru vitaminic face organismul mai sensibil la viroze, dar si la alte imbolnaviri, la stres, scade capacitatea de efort, duce la aparitie fenomenului de oboseala cronica.
Vitaminele au fost considerate ca substanţe cu acţiune specifică, sintetizate în plante şi care au un anumit rol în celula plantei; hormonii au fost consideraţi ca produse ale regnului animal, cu un rol asemănător în viaţa animală. Există vitamine care nu sunt fabricate numai în plante, ci şi în organismul animal, şi invers există hormoni care se găsesc peste tot în organismul vegetal. Drept exemple pentru aceste două cazuri numim Vitamina C care este fabricată şi de ficatul câtorva animale, şi o substanţă cu acţiune asemănătoare hormonului folicular, care este foarte răspândită în regnul vegetal şi care s-a păstrat în cărbune până astăzi de mai mult de 100 milioane de ani.

Astfel nu se mai poate menţine separaţia riguroasă între vitamine şi hormoni ,dar nu numai din punct de vedere al biologiei generale dar şi din punct de vedere pur chimic. Cât de variate ar fi configuraţiile chimice întâlnite la aceste două grupe de substanţe, totuşi trebuie constatat pe de o parte , că o anumită structură chimică, care de exemplu este foarte evidentă la sterine, se găseşte odată la vitamine, odată la hormoni. Pe de altă parte au fost constatate strânse legături biologice între vitamine şi hormoni, de toţi cercetătorii care s-au ocupat cu problema vitaminelor.


Întregul grup de substanţe similare ar putea fi caracterizat sub denumirea de ergozime. Putem spune că organismul animal este nevoit să ia vitaminele prin alimentaţie, fie ca atare, fie ca provitamine, deoarece nu poate face sinteza lor. În orice caz le primeşte practic din regnul vegetal, fie direct prin alimente vegetale, fie indirect prin alimente de origine animală.
Lipsa unei vitamine dintr-o raţie alimentară duce forţat la o modificare în activitatea celorlalte vitamine. Simptomele de insuficienţă, care rezultă după lipsa unei vitamine din raţia alimentar, nu permit concluzii precise asupra funcţiunii în organism a acelei vitamine. Dacă totuşi fenomenele de insuficienţă sunt considerate caracteristice pentru diferitele manifestări clinice, numite avitaminoze,se datoreşte faptului că ele se observă sub aceleaşi condiţiuni în acelaşi mod, după excluderea uneia dintre vitamine.

  1. BIBLIOGRAFIE



  1. Paraschivescu, Andrei Octavian: Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Editura Tehnopress, Iaşi, 2004

  2. Paraschivescu, Viorica: Merceologie generala, Editura Tehnopress, Iaşi,1999

  3. XXX Oficiul pentru protecţia consumatorilor- Ghidul consumatorului pentru produse din industria alimentară, Bucureşti, 1996

  4. http://www.intel.com

  5. http://www.pro-fitness.ro/Blog-Fitness/wp-content/uploads/2010/02/proteine.jpg

  6. http://en.wikipedia.org/wiki/Gordon_Moore

  7. **http://remedii.net

  8. ***http://www.121.ro/articole/art1982-dilema-vitaminelor.html

  9. http://savingmyplanet.blogspot.com/2009/05/vitaminele-ar-putea-fi-interzise-printr.html

  10. http://www.medicina-naturista.ro/terapii-naturiste/vitaminoterapia/vitaminoterapia.html

  11. http://www.sanatateata.com/de-retinut/totul-despre-vitamine.htlm

  12. http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele

  13. www.apc-romania.ro

  14. www.alimentatia.org



Anexe



Anexa nr. 1



Anexa nr. 2





Anexa nr. 3





Anexa nr. 4





Anexa nr. 5



Anexa nr. 6

Anexa nr. 7




Anexa nr. 8

Anexa nr. 9







Denumirea


La ce este buna

Surse naturale

Doze recomandate

Precautii si contraindicatii

Vitamina A
(Retinol, acid retinoic)

Pentru mentinerea sanatatii pielii, ochilor si sistemului imunitar. Ajuta, in copilarie, la cresterea si dezvoltarea armonioasa.

Ficat, produse lactate, peste gras, oua.

600 mcg/zi pentru femei, 700 mcg/zi pentru barbati. Femeilor intre 19 si 50 de ani, o pertie de pateu de ficat le asigura de opt ori doza zilnica recomandata.

La gravide, o doza mare poate duce la nasterea unor copii cu malformatii. Gravidelor le este recomadat sa evite surplusul de vitamine A si ficat.

Beta-Caroten
(Pro-vitamina A)

Actioneaza ca un antioxidant si protejeaza impotriva diverselor tipuri de cancer. De asemenea, poate fi transformat in vitamina A de catre organismul uman.

Toate fructele si legumele de culoare verde, portocalie sau rosie, cum ar fi: morcovi, mango, ardei iute, dovleac si spanac

Nu exista o doza zilnica recomandata.

O doza mare (peste 15 mg/zi) poate duce la ingalbenirea pielii.

Vitamina B1
(Tiamina)

Asigura buna functionare a sistemului nervos. Ajuta organismului sa primeasca din alimente necesarul de energie.

Lapte, cereala, carne, fructe uscate, nuci, orez, mazare, fasole verde, drojdie de bere, germeni de grau.

0,8 mg/zi pentru femei, 1 mg/zi pentru barbati. Femeilor intre 19-50 de ani, un cotlet de porc la gratar le asigura doza recomandata/zi.

Vitamina B1 se pierde usor in apa, la gatit. Foloseste apa in care au fierte legumele pentru prepararea sosurilor sau a supelor.

Vitamina B2

(Riboflavina)



Par, unghii si ochi sanatosi. Ajuta organismul sa primmeasca din alimente necesasul de energie.

Carne, ficat, rinichi, lapte, oua, branza, cereale, drojdie de bere

1,1 mg/zi pentru femei, 1/3 mg/zi pentru barbati. Femeilor intre 19 si 50 de ani, doua oua le asigura 50% din doza recomandata/zi.

Vitamina B2 este distrusa de lumina soarelui. Anticonceptionalele si efortul fizic intens necesita suplimentarea dozei zilnice recomandate.

Niacina

Asigura buna functionare a sistemului nervos. Ajuta organismul sa primeasca din alimente necesarul de energie.

Carne, pui, peste gras, cereale, legume.

13 mg/zi pentru femei, 17 mg/zi pentru barbati. Pentru femei intre 19 si 50 de ani, un piept de pui la gratar asigura doza recomandata/zi in proportie de 150%.

Niacina se pierde usor in apa la gatit. Reduceti pierderile, folosind apa in care au fiert alimentele la prepararea supelor si a sosurilor.

Vitamina B5
(Acid Pantotenic)

Asigura buna functionare a sistemului nervos. Ajuta organismul la asimilarea substantelor nutritive din alimente.

Ficat, rinichi, drojdie de bere, germeni de grau, nuci, cereale, paine integrala, leguminoase si legume proaspete.

Nu exista o doza recomandata.

Vitamina B5 previne incaruntirea parului la cobai, dar nu exista dovezi ca ar actiona identic si la oameni.

Vitamina B6
(Piridoxina)

Un sistem nervos sanatos. Ajuta la formarea globulelor rosii.

Carne, ficat, peste, oua, cereale, paine integrala, banane, leguminoase, orez, nuci, drojdie de bere.

1,2 mg/zi pentru femei, 1,4 mg/zi pentru barbati. Pentru femei intre 19 si 50 de ani, un piept de pui la gratar asigura doza recomandata/zi in proportie de 150%.

Anticonceptionalele, antibioticele si fumatul cresc necesarul de vitamina B6. In aceste cazuri, se recomanda doze suplimentare.

Vitamina B12
(Cobalamina)

Un sistem nervos sanatos. Ajuta la formarea celulelor rosii.

Ficat, rinichi, peste gras, carne oua, produse lactate, cereale.

1,5 mcg/zi pentru femei si barbati. Pentru femei intre 19 si 50 de ani, un gratar de somon le asigura de trei ori doza recomandata/zi.

B12 se gaseste doar in produsele de origine animala. Vegetarienii trebuie sa ia suplimente de vitamina B12.

Biotina
(Vitamina H)

Ajututa organismul sa preia din alimente necesarul de energie.

Ficat, peste gras, rinichi, galbenus, mazare, nuci, orez.

Nu exista o doza zilnica recomandata.

Administrarea prelungita de antibiotice creste necesarul de Biotina.

Acid Folic
(Folat)

Esential in timpul sarcinii (in special in primul trimestru). Previne aparitia malformatiilor (spina bifida). Ajuta la producerea globulelor rosii si la asimilarea subsrtantelor nutritive din alimente.

Legume cu frunze verzi, ficat, leguminoase, oua, cereale, drojdie de bere, suc de portocale, germeni de grau, tarate.

200 mg/zi pentru femei si barbati. Femeilot intre 19 si 50 de ani, o portie de spanac gatit la aburi le asigura 40% din doza zilnica recomandata.

Toate femeile aflate la varsta fertilitatii ar trebui sa ia o doza suplimentara de 400 mg/zi. Majoritatea medicamentelor obisnuite, inclusiv anticonceptionalele sporesc nevoia de acid folic.

Vitamina C
(Acid ascorbic)

Asigura protectie impotriva unor forme de cancer si boli coronariene. Este indicata pentru intarirea sistemului osos, a dintilor, gingiilor, a vaselor capilare si a tesuturilor conjunctive.

Majoritatea fructelor si legumelor, kiwi, citrice, afine, capsuni, ardei gras, coacaze.

40 mg/zi pentru femei si farbati. Femeilor intre 19 si 50 de ani, o portocala de marime potrivita le asigura de doua ori doza zilnica recomandata.

Vitamina C se distruge usor prin conservare si gatit. Pregatiti legumele la abur si serviti-le imediat.

Vitamina D

Asigura buna functionare a sistemului nervos. Recomandata pentru formarea unor dinti sanatosi si a unui sistem osos bine dezvoltat.

Peste gras, oua si produse lactate. Unele alimente – de exemplu, margarina – sunt imbogatite cu vitamina D.

10 mg/zi pentru gravide, mame care alapteaza si femi trecute de 65 de ani. Corpul produce vitamina D atunci cind este expus la soare.

Persoanele in varsta sau nedeplasabile, copii, gravidele si femeile care alapteaza au nevoie de o cantitate mai mare de vitamina D, care poate fi luata din supplimente.

Vitamina E

Protejeaza impotriva bolilor de inima si a cancerului. Este un puternic antioxidant, care impiedica deteriorarea celulelor de carte radicali liberi.

Uleiuri vegetale, margarina polinesaturata, germeni de grau, seminte de floare soarelui, alune, peste gras, oua, cereale, avocado, spanac.

10 mg/zi pentru femei si barbati. Femeilor intre 19 si 50 de ani, un fruct de avocado de marime potrivita le asigura 50% din doza zilnica recomandata.

Vitamina E din uleiurile vegetale este distrusa la temperaturi mari. Iti poti completa necesarul de vitamina E consumind-o sub forma de capsule.

Vitamina K

De mare importanta in stoparea hemoragiilor.

Broccoli, varza, spanac, ficat, rosii.

Nu exista o doza zilnica recomandata.

Pacientii care iau medicamente anticoagulante nu ar trebui samareasca doza decit la sfatul medicului.



An scolar 2010-2011


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə