Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul căLĂRAŞI



Yüklə 1,65 Mb.
səhifə12/22
tarix08.04.2018
ölçüsü1,65 Mb.
#47917
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   22

5.3. Indicatori de intrare

5.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic


Indicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi introducerea finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile.

În perioada 2005 – 2010 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător de la 16,22 la 12,9 din cauza efectivelor reduse la clasă. În anul şcolar 2009-2010, se constată o uşoară creştere a acestui indicator la învăţământul profesional (12,89 elevi/cadru didactic) faţă de valorile din anii şcolari 2007/2008 şi 2008/2009, dar trebuie avut în vedere faptul că învăţământul profesional din acel an s-a realizat numai cu clase a X-a de S.A.M. şi a XI-a – anul de completare (cu două excepţii, învăţământul profesional prin anul de completare s-a desfăşurat în mediul urban unde efectivele de elevi au fost mai mari).

Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru liceu, dar corespunzător intervalului 2007 – 2010 cand numarul de elevi pe cadru didactic scade de la 16,49 la 14,7 datorita scaderi populatiei scolare, fapt explicabil prin creşterea numărului de clase de liceu în mediul rural (prin renunţarea la clasele de S.A.M.) iar, în mediul rural, efectivele de elevi au fost mai mici.

Număr de elevi/cadru didactic

Fig. 5.3.1. Număr de elevi/cadru didactic


5.3.2. Resurse umane în ÎPT


La nivelul Inspectoratului Şcolar, resursele umane ÎPT au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul IPT.

Analizând normele didactice profesori discipline tehnologicetitulari la nivelul judeţului Călăraşi, începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent, se constată că acestea înregistrează o evoluţie fluctuantă, astfel în anul şcolar 2004-2005 se constată o creştere semnificativă a numărului de cadre didactice titulare de la 50 la 164,56, iar în anul școlar 2009-2010 numărul de norme la titulari scade la 107. De asemenea la maiştri-instructori titulari se constată o ascensiune a normelor de la 52 în anul 2002-2003 la 94,55 în anul 2005-2006, iar în anul școlar 2009-2010 numărul de norme scade la 81 prin desființarea claselor de SAM.

Analizând numărul de norme total pentru profesori discipline tehnologice se constată o scădere a a acestora în anul scolar 2009-2010 la 195 comparativ cu anul 2004-2005 când s-a înregistrat numărul maxim de norme 254,16. Referitor la maiștri instructori scăderea normelor în anul școlar 2009-2010 a fost cu 51,78% față de anul școlar 2004-2005 când s-a înregistrat un număr maxim de norme de 173,79.

Analizând situaţia existentă în anul şcolar 2009-2010, se pot trage unele concluzii:

- majoritatea cadrelor didactice de specialitate din IPT sunt calificate şi cu grade didactice (profesori module tehnologice - 96,90%, din care titulari - 56,61%; maiştri instructori - 98,90% din care titulari 83,50%);

- suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt, cu o excepţie, cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniile industrie textilă şi pielărie, estetică şi igiena corpului omenesc, fabricarea produselor din lemn etc.) şi sunt în număr redus (7 cadre didactice dintr-un total de 293 profesori şi maiştri-instructori, adică 2,5%), în scădere faţă de anul şcolar anterior;

- personalul didactic din şcolile ÎPT ale judeţului Călăraşi posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.

Scăderea numărului de cadre didactice ÎPT în perioada 2008-2010 se datorează, pe de o parte, reducerii populaţiei judeţului în ansamblu iar, pe de altă parte, reducerii numărului de şcoli IPT din mediul rural. Scăderea numărului de maiştri-instructori are drept cauză şi absolvirea de către o parte a acestor cadre-didactice a studiilor superioare în domeniul specialităţii sau în alt domeniu, ceea ce a condus la transferarea acestora pe funcţii didactice de profesor, în completarea catedrei intrând şi ore de pregătire-instruire practică.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:


  • f
    Fig. 5.3.2. Evoluţia resurselor umane în IPT Călăraşi, Sursa ISJ

    acilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)



  • programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare. Se înregistrează o scădere a numărului de maiştri instructori necalificaţi şi o creştere a cadrelor didactice necalificate - ingineri în mediul rural.

Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional.



5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare


În programele de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate a serie de şcoli din judeţul CĂLĂRAŞI, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. Se remarcă dotarea materială existentă la unităţile şcolare IPT cuprinse în programele Phare: Grupul Şcolar „Nicolae Bălcescu” din Olteniţa (domeniile mecanic, electric, electromecanic, electronică-automatizări, industrie textilă şi pielărie), Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu” din Călăraşi (domeniile protecţia mediului, turism şi alimentaţie, industrie alimentară), Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina (domeniile mecanic, turism şi alimentaţie, construcţii şi lucrări publice), Grupul Şcolar „Alexandru Odobescu” din Lehliu-Gară (domeniile mecanică – transporturi, industrie textilă şi pielărie), Colegiul Agricol „Sandu Aldea” din Călăraşi (domeniile agricultură şi protecţia mediului), Şcoala de Arte şi Meserii din Mânăstirea (domeniul agricultură), Şcoala de Arte şi Meserii din Grădiştea (domeniile mecanic şi industrie alimentară), Şcoala de Arte şi Meserii din Curcani (domeniul agricultură). O bază materială bună, realizată prin fonduri obţinute de la administraţia locală, reapectiv prin autofinanţare, există la Colegiul Economic din Călăraşi (domeniile economic-administrativ, turism şi alimentaţie), Grupul Şcolar de Transporturi Auto din Călăraşi (domeniul mecanică – transporturi), Grupul Şcolar „Dan Mateescu” din Călăraşi (domeniile turism şi alimentaţie, estetică şi igiena corpului omenesc, industrie textilă şi pielărie), Grupul Şcolar „Ion Ghica” din Olteniţa (domeniile turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc, industrie textilă şi pielărie, mecanică – transporturi), Grupul Şcolar „Danubius” din Călăraşi (domeniile mecanic şi electric).

O problemă deosebită a apărut la Şcoala de Arte şi Meserii din Curcani unde, din cauza nerealizării planului de şcolarizare şi neautorizării pentru calificări aferente învăţământului liceal, baza materială este neutilizată.

Există şi situaţii în care starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesită intervenţii de reabilitare sau modernizări: la Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina (alimentarea cu apă), la Grupul Şcolar Agricol din Fundulea (reamenajarea/reabilitarea spaţiilor educaţionale, laboratoare şi ateliere, pentru domeniile agricultură şi protecţia mediului).

Putem concluziona că există, în majoritatea situaţiilor, dotări moderne şi echipamente de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev. Totuşi, există situaţia problematică referitoare la achiziţionarea de consumabile pentru copiatoare, imprimante, hârtie xerox etc. rezolvată parţial prin alocarea de resurse financiare de la administraţia locală şi prin autofinanţare.

În localităţile din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli.

Există unităţi şcolare care au beneficiat de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare – Grup Şcolar Agricol Fundulea, Grup Şcolar ”Dan Mateescu” Călărași, Grup Şcolar ,,Alexandru Odobescu” Lehliu Gară, amenajările aferente programului nefiind finalizate în unităţile şcolare menţionate.

Deşi, în ultimii ani, în majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. O problemă deosebită o constituie lipsa manualelor şcolare pentru modulele tehnologice, cu deosebire la ciclul superior al liceului.


Yüklə 1,65 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   ...   22




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin