Planul de management

Locuinţe existente la sfârşitul anului	Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcţii
Variaţie construcţii
	2008	2011	2008	2011
1	Cluj	Băişoara	1693	1704	6	13	11
1	Cluj	Valea Ierii	433	433	:	2	1
Total			2126	2138	În medie 6	15	12

Clădiri de locuinţă în interiorul şi proximitatea sitului

Tabelul

Stadiul utilităţilor	Băişoara	Valea Ierii
Gospodării racordate la sistem public de canalizare	35%	0
Gospodării cu contract salubritate (ridicarea gunoaielor şi resturilor menajere)	79%	100%
Gospodării racordate la reţeaua de gaze	0	0
Gospodării ce utilizează lemnul pentru încălzire	100%	100%

Clădiri de locuinţă în interiorul şi proximitatea sitului

2.4.6 Patrimoniu cultural

Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural national

Nu este cazul

Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural

Conform prevederilor Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată în anul 2010, pe teritorul sitului Valea Ierii nu au fost identificate monumente istorice. De asemenea nu au fost identificate situri arheologice conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), accesat în luna iunie 2012.

Potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului (instituţie ce are ca scop inventarierea obiectelor de patrimoniu existente la nivel naţional) la nivelul UAT din interiorul sitului există un singur obiectiv de patrimoniu şi anume ruinele cetăţii Lita, situate în satul Săcel, comuna Băişoara. Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta” este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni (maghiară Magyarléta) din judeţul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara. Ruinele cetăţii (unele din cele mai pitoreşti ruine medievale din Ardeal) se află la circa 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca şi la circa 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus şi Buru, în apropierea cetăţii aflându-se şi staţiunea Muntele Băişorii.

Prin specificul zonei se găsesc pe platoul Şoimului şi în zona Muntelui Mare, în locuri adesea foarte izolate, gospodării sezoniere, grupate în "sălaşe, nămaşe". În fiecare an, la începutul lunii iunie, ţăranii urcă la munte la aceste "colibe", case foarte simple, de obicei cu pământ pe jos, cu ferestre minuscule şi paturi acoperite cu paie, având de regulă o singură încăpere. Aici, în mijlocul pădurilor de molid, ei "muntăresc" până la începutul lunii septembrie cu toate animalele, neavând în sat culturi agricole cu excepţia unor mici parcele de cartofi. Satele unde locuiesc sunt situate adesea la zeci de kilometri depărtare de nămaş. Casele mari şi foarte arătoase stau astfel aproape părăsite toată vara, cu excepţia perioadei fânului. Reducerea şi îmbătrânirea populaţiei se reflectă şi în abandonarea multor colibe sau nămaşe întregi, fiind în pericol chiar dispariţia unor cătune permanente. Multe din casele aflate în cătunele mai izolate au fost abandonate sau au fot transformate în „case de vacanţă” de către proprietari sau urmaşii acestora care au migrat în zona urbană.

2.4.7 Peisajul

În extremitatea vestică a sitului, Valea Ierii cu pâraiele Măruţu şi Galbena, formează un mirific amfiteatru cu pereţi stâncoşi, cu creste, limbi de grohotiş şi ţancuri pe care se încumetă să crească ici şi colo mesteceni şi molizi piperniciţi. Ca o recunoaştere a frumuseţii zonei, în special a peisajului creat de pădurile de molid prin imprimarea unui caracter sălbatic, dar şi în vederea conservării acestei, a fost declarată, prin

Decizia nr. 147/1994 a Consiliului Judeţean Cluj, arie protejată de importanţă judeţeană, interzicându-se activităţile poluante şi cele ce pot să afecteze valoarea peisagistică. Regulamentul de urbanism se referă la zona satului de vacanţa proiectat la confluenţa cu Valea Şoimului, unde Valea Ierii se lărgeşte, formând o depresiune înconjurată de păduri falnice de molid şi abrupturi stâncoase, dar şi la celelalte sectoare. Pitorescul Văii Ierii de la gura Văii Şoimului până în cătunul Caps şi în aval de satul Valea Ierii, până la Băişoara. atrage tot mai mulţi turişti. În ultimii ani s-au ridicat numeroase case de vacanţă, iar luncile sunt folosite pentru campare.

2.4.8 Obiective Turistice

Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere
Harta 27 - Harta obiectivelor turistice și punctelor de belvedere(se regăsește în Anexa nr.1 – Valea Ierii)

Descrierea obiectivelor turistice

Nu este cazul