Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

BIOLOGIE

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5287/ 15.11.2004

- Bucureşti -

2004

Notă de prezentare

Programa se adresează profesorilor care predau disciplinele biologice, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate.

Conţinutul programei este structurat astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor biologice în gimnaziu şi în învăţământul liceal.

Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepţiei didactice şi modalităţile concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficiente, apte pentru a conduce la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în programele şcolare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor şcolare şi existenţa manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează.

Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic pentru desfăşurarea unui proces instructiv - educativ eficient, programa vizează:

Competenţe specifice

• 
  Cunoaşterea de către profesor a problematicii actuale a disciplinei
  
• 
  Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei şi problemele de învăţare specifice domeniului
  
• 
  Operarea cu programele de gimnaziu şi liceu pentru proiectarea unui demers didactic adaptat specificului clasei
  
• 
  Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinei
  
• 
  Elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate
  
• 
  Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate
  
• 
  Selectarea şi proiectarea unor conţinuturi pentru programele de opţionale de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă sau integrat
  
• 
  Capacitatea de aprofundare, dezvoltare şi selecţie a conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei
  
• 
  Capacitatea de a comunica eficient cu partenerii în activitatea educaţională
  
• 
  Aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată
  
• 
  Capacitatea de autoevaluare şi de integrare a feed-back-ului în proiectarea carierei personale.
  

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice şi cele ale didacticii generale şi metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de biologie pe care trebuie să şi le dezvolte printr-un efort conştient, iar examenul de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar trebuie să le evalueze.

Conţinuturile programei

A.Teme de didactică generală şi metodica predării biologiei
I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la biologie în concordanţă cu curriculum naţional

6. 
   Componentele curriculumului şcolar: plan-cadru, programă şcolară, manuale şcolare
   
7. 
   Planificarea calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie
   
8. 
   Elaborarea obiectivelor operaţionale
   
9. 
   Proiectarea şi aplicarea CDŞ la biologie
   
   2. 
      Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la biologie
      

1. Metode didactice specifice biologiei:

• 
  Observarea
  
• 
  Experimentul de laborator
  
• 
  Modelarea
  
• 
  Problematizarea
  
• 
  Demonstrarea
  
• 
  Învăţarea prin descoperire
  

2. Forme de organizare a activităţii didactice:

• 
  Frontală
  
• 
  Individuală
  
• 
  De grup; învăţarea prin cooperare la biologie
  

III. Integrarea mijloacelor de învăţământ în procesul de predare – învăţare - evaluare la biologie

1. 
   Evaluarea randamentului şcolar în concordanţă cu obiectivele curriculare
   

6. 
   Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ
   
7. 
   Obiectivele şi funcţiile evaluării şcolare
   
8. 
   Strategii de evaluare a randamentului şcolar
   
9. 
   Instrumente clasice şi moderne (alternative) de evaluare
   
10. 
    Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare
    

V. Abordarea intra-, inter- şi transdisciplinară a conţinuturilor la lecţiile de biologie

• 
  Bibliografie pentru didactica generală şi metodica predării biologiei
  

20. 
    Ionescu M.; Radu I. - Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995
    
21. 
    Ionescu M.- Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed.PUC, Cluj, 2000
    
22. 
    Stoica A. (coord.) - Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
    
23. 
    Stoica A. - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed. Humanitas Educaţional, 2003
    
24. 
    Landsheere G. - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Bucureşti, E.D.P., 1975
    
25. 
    Cerghit I. (coord) - Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.,1988
    
26. 
    Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I.O., Potolea D. - Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom, 2001
    
27. 
    Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 2000
    
28. 
    Cucoş C.-Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
    
29. 
    Jinga I.-Învăţarea eficientă, Ed. Edist, Bucureşti, 1995
    
30. 
    Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
    
31. 
    Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998
    
32. 
    Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
    
33. 
    Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1998
    
34. 
    Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999
    
35. 
    Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
    
36. 
    I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
    
37. 
    xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995
    
38. 
    Adriana Barna, Irina Pop-Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învăţământ, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2002
    
39. 
    Ciurchea Maria, Ciolac-Russu Anca, Ion Iordache – Metodica predării ştiinţelor biologice, E.D.P., Bucureşti, 1983
    
40. 
    Ion Iordache, Ulpia Maria Leu – Metodica predării-învăţării biologiei, Ed. Corson, Iaşi, 2001
    
41. 
    Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, MEN, CNC, Bucureşti, Ed. Corint, 1999
    
42. 
    Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele V-VIII, volumul 5, MEN, CNC, Bucureşti, Ed. Cicero, 1999
    
43. 
    Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasa a IX-a, volumul 2, MEN, CNC, Bucureşti, Ed. Cicero, 1999
    
44. 
    Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a X-a – a XII-a, volumul 4, MEC, CNC, Buzău, Tipogrup Press, 2001
    
45. 
    Ghid metodologic, Aria curriculară matematică şi ştiinţe – liceu, MEC, CNC, Ed. Aramis Print, 2002
    
46. 
    Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu, MEC, CNC, Ed. Aramis Print, 2002
    
47. 
    Ghid de evaluare şi examinare – biologie, SNEE, Ed. Aramis, 2001
    
48. 
    Planurile-cadru şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro
    

B. Teme de specialitate

1. 
   Structura şi ultrastructura celulei procariote şi eucariote; diviziunea celulară
   
2. 
   Structura şi funcţiile ţesuturilor vegetale şi animale
   
3. 
   Anatomia organelor reproducătoare şi reproducerea la cormofite
   
4. 
   Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate
   
5. 
   Fotosinteza
   
6. 
   Respiraţia aerobă şi anaerobă în lumea vie (anatomie şi fiziologie)
   
7. 
   Organizarea genomului la procariote şi eucariote
   
8. 
   Cariotipul uman normal, sindroame şi maladii metabolice la om
   
9. 
   Funcţiile materialului genetic (replicaţie, transcripţie, translaţie)
   
10. 
    Organizarea sistemică şi nivelurile de organizare a materiei vii
    
11. 
    Mediul intern şi rolul său în apărarea organismului uman
    
12. 
    Reproducerea la om şi educaţia sexuală (contracepţia, boli cu transmitere sexuală, particularităţi morfofuncţionale şi comportamentale ale pubertăţii şi adolescenţei)
    
13. 
    Hipofiza, tiroida şi pancreasul endocrin la om
    
14. 
    Măduva spinării la om
    

Bibliografia pentru specialitate

1. 
   Toma C., Niţă M., Celula vegetală – Ed. Universităţii „Al. I. Cuza” , Iaşi, 1995
   
2. 
   Manolache V. , Otilia Zărnescu, Citologie, histologie animală – Ed. Universităţii Bucureşti, 1993
   
3. 
   Deliu C., Morfologia şi anatomia plantelor – Ed. Presa Universitară Clujeană, 1999
   
4. 
   Şerbănescu-Jitariu G., Toma C., Morfologia şi anatomia plantelor – EDP, Bucureşti, 1980
   
5. 
   Hefco V. P., Fiziologia animalelor şi a omului – EDP, Bucureşti, 1997
   
6. 
   Strungaru Gr., Pop M., Hefco V. – Fiziologie animală, EDP, Bucureşti, 1983
   
7. 
   Boldor O., Trifu M., Raianu O. – Fiziologia plantelor, EDP, Bucureşti, 1981
   
8. 
   Constantin Voica - Fiziologie vegetală vol. I,II - Editura Universităţii Bucureşti, 1982, 1983
   
9. 
   Coman N., Genetică I-II – Ed. UBB, Cluj-Napoca, 1996
   
10. 
    Gavrilă L., Genetică I-II – Ed. Universităţii Bucureşti, 1986,1987
    
11. 
    Botnariuc N., Vădineanu A., Ecologie – EDP, Bucureşti, 1982
    
12. 
    Zarnea Gh., Tratat de microbiologie vol. IV - Ed. Academiei Române, 1990
    
13. 
    Mişcalencu D., Mailat F., Anatomia comparată a vertebratelor – EDP, Bucureşti, 1982
    
14. 
    Tomescu N., Popa V., Zoologia nevertebratelor – Ed. UBB, Cluj-Napoca, 2000
    
15. 
    Barna A., Pop I.,Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învăţământ – Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2002
    
16. 
    Barna A., Pop I.,Suporturi pentru pregătirea examenului de gradul didactic II – Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2002
    
17. 
    Lucica Polescu, Lucian Atanasiu, Fotosinteza sau cum transformă plantele lumina soarelui, Ed. Albatros, 1988
    
18. 
    Manualele şcolare alternative aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)
    

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

DISCIPLINE SOCIO-UMANE:

CULTURĂ CIVICĂ

Aprobata prin O.M.Ed.C. nr. 5462/14.11.2005

- Bucureşti -

2005

1. 
   A. NOTĂ DE PREZENTARE
   

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante din învăţământul preuniversitar, la disciplina Cultură civică, şi care au absolvit facultăţi de profil.

Conţinutul şi structura programei sunt elaborate în aşa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării şi realizării activităţilor didactice.

Astfel, plecând de la o concepţie care operaţionalizează definirea şi evaluarea competenţelor specifice cadrului didactic, programa vizează:

1. 
   - cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor fundamentale şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinei Cultură civică, a didacticii generale şi a metodicii disciplinei;
   
2. 
   - probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;
   
3. 
   - demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional;
   

În consecinţă, pe lângă conţinuturile ştiinţifice, cele de didactică generală şi cele ale metodicii disciplinei, programa defineşte un număr de competenţe specifice profesorului de ştiinţe socio-umane, competenţe pe care profesorul trebuie să şi le dezvolte şi probeze pe parcursul desfăşurării activităţii didactice.

Într-o formulare sintetică, aceste competenţe sunt:

1. 
   - cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinelor, cunoştinţe de didactică generală şi metodica disciplinelor;
   
2. 
   - cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;
   
3. 
   - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;
   
4. 
   - capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare;
   
5. 
   - capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de elevi;
   
6. 
   - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi;
   
7. 
   - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
   

Fiind date particularităţile disciplinelor socio-umane şi influenţa modelatoare puternică pe care ele o exercită asupra formării şi maturizării personalităţii elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul de ştiinţe socio-umane trebuie să demonstreze că:

1. 
   - înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;
   
2. 
   - are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;
   
3. 
   - înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea intelectuală şi socială a acestuia;
   
4. 
   - înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;
   
5. 
   - înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;
   
6. 
   - are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;
   
7. 
   - are capacitatea de a dezvolta activităţi didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Scolii, activităţi curriculare şi extracurriculare inter, pluri şi transdisciplinare;
   
8. 
   - dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea , colaborarea şi interacţiunea elevilor în activitatea de învăţare;
   
9. 
   - planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;
   
10. 
    - înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;
    
11. 
    - evaluează efectele opţiunilor şi acţiunilor sale asupra elevilor, părinţilor, altor colegi (profesori) şi modifică aceste acţiuni atunci când este necesar;
    
12. 
    - caută în mod activ oportunităţi pentru perfecţionarea sa profesională continuă;
    
13. 
    - contribuie la stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii, familiile elevilor şi altor organizaţii existente în comunitatea în care trăieşte, în aşa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităţilor şcolii;
    
14. 
    - înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică;
    
15. 
    - înţelege aspectele de ordin legislativ ale activităţii sale, respectiv, drepturile legale ale elevului şi părinţilor, precum şi propriile sale drepturi şi responsabilităţi;
    
16. 
    - înţelege criteriile de evaluare a activităţii sale şi are capacitatea de a le integra în conceperea şi realizarea activităţii didactice.
    

B. I. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI

METODICA PREDARII CULTURII CIVICE

I. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Cultură civică

1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde curriculare, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;

2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;

1. 
   3. Obiectivele predării-învăţării-evaluării la disciplinele socio-umane. Obiective cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice. Elaborarea obiectivelor operaţionale;
   
2. 
   4. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare.
   

II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina Cultură civică. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ

1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev / tehnicilor de învăţare prin cooperare;

2. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare;

1. 
   3. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare;
   
   1. 
      3.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ;
      
   2. 
      3.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor;
      
2. 
   4. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire.
   
3. 
   5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului şi a rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de evaluare;
   

5.1 Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare;

1. 
   5.2 Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare);
   
2. 
   5.3 Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
   
3. 
   5.4 Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare.
   

BIBLIOGRAFIE:

1. 
   1. *** Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare apărută sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, Bucureşti, 2004.
   
2. 
   2. *** Ghid de evaluare pentru ştiinţe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2000.
   
3. 
   3. *** Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare pentru Educaţie civică şi Cultură civică, lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, Bucureşti, 2002
   
4. 
   4. Cerghit I., Neacşu I., Pânişoară I. O., Potolea D., “Prelegeri pedagogice”, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
   
5. 
   5. Creţu C., “Curriculum individualizat şi personalizat”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
   
6. 
   6. Creţu C., “Psihopedagogia succesului”, Ed. Polirom, Iaşi, 1997.
   
7. 
   7. Cristea Sorin, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E.D.P., Bucureşti, 1998.
   
8. 
   8. Cucoş C., “Pedagogie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
   
9. 
   9. Ionescu M., Radu I., “Didactica moderna”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
   
10. 
    10. Neacşu I., “Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Ed. Militară, Bucureşti, 1990.
    
11. 
    11. Nicola I., “Tratat de pedagogie şcolară”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.
    
12. 
    12. Stoica A. (coord), “Evaluarea curentă şi examenele”, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti, 2001.
    
13. 
    13. Stoica A., “Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică”, Ed. Humanitas Educational, Bucureşti, 2003.
    
14. 
    14. Vlăsceanu L. şi Cerghit I. (coord.), “Curs de pedagogie”, T.U.B., Bucureşti, 1988.
    

NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile – cadru şi programele şcolare pentru disciplina Cultură civică (toţi anii de studiu), manualele alternative aprobate, valabile în anul şcolar în care se susţine concursul şi ghidurile metodice care însoţesc manualele de Cultură civică.

B. II. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ

1. 
   I. INDIVID ŞI SOCIETATE
   

1. Persoana: unicitatea şi demnitatea omului

1. 
   2. Omul – fiinţă socială:
   
   0. 
      a) Grupurile: caracteristici, tipuri
      
   1. 
      b) Atitudini şi relaţii interpersonale în grup/între grupuri
      
   2. 
      c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporană
      
   3. 
      d) Comunitatea locală, naţională şi internaţională:
      

- comunitatea locală; raportul stat – comunitate locală

- naţiunea; cetăţenia

- comunitatea internaţională; integrarea europeană.


II. AUTORITATEA

1. 
   1. Teorii despre stat
   
2. 
   2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare şi regimuri politice: regimuri democratice, autoritare şi totalitare
   
3. 
   3. Raporturi între cetăţeni şi autorităţi
   
4. 
   4. Statele moderne şi constituţionalismul
   
5. 
   5. Constituţiile epocii moderne; exemple reprezentative
   

III. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA

1. 
   1. Istoricul constituţionalismului în România
   
2. 
   2. Constituţia României
   
   1. 
      a) Elaborarea Constituţiei României
      
   2. 
      b) Structura Constituţiei şi mecanismele constituţionale
      
   3. 
      c) Valori şi principii constituţionale
      
   4. 
      d) Revizuirea Constituţiei
      
   5. 
      e) Drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor
      
3. 
   3. Instituţii şi practici democratice
   
   1. 
      a) Statul democratic şi principiul separării puterilor
      
   2. 
      b) Autorităţile statului român:
      

- autoritatea legislativă; legile

- executivul; administraţia centrală şi locală

- autoritatea judecătorească; aplicarea legilor

- preşedinţia republicii

c) Partide politice şi organizaţii cetăţeneşti


IV RAPORTUL CETĂŢEAN–STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATRICĂ

1. Mass–media şi opinia publică

1. 
   a) Mass – media: definiţie, clasificări, funcţii
   
2. 
   b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice
   
3. 
   c) Libertatea presei; libertate şi responsabilitate în producerea, transmiterea şi receptarea mesajului propagat prin mass–media; prejudecăţi şi stereotipuri
   

2. Cetăţenia şi practicile democratice

1. 
   a) Societatea civilă şi iniţiativele cetăţeneşti (iniţiative în comunităţile locale, iniţiative legislative etc.)
   
2. 
   b) Dreptul de asociere
   
3. 
   c) Alegerile şi votul
   
4. 
   d) Participarea la luarea deciziei publice şi la controlul aplicării acesteia în contextul democraţiei reprezentative şi al formelor de manifestare a democraţiei directe.