Quality Principle 4 – Learning Programme Design, Development, and Review



Yüklə 0,58 Mb.
səhifə4/8
tarix08.05.2018
ölçüsü0,58 Mb.
#50291
1   2   3   4   5   6   7   8

Recomandarea 4: Includerea următoarelor strategii în AC–


  1. Includerea utilizării TIC în cadrul AC pentru căutarea de informaţii, organizarea şi prezentarea informaţiilor. Internetul este adevărata lume comercială iar cursanţii trebuie să exerseze accesarea şi utilizarea acestuia în propria arie profesională



  2. Utilizarea diagramelor sau a hărţilor cognitive în cadrul activităţilor, pentru a ajuta la organizarea noilor cunoştinţe, experienţe şi la conectarea acestora la cele vechi



  3. Utilizarea unei camere digitale pentru concentrarea asupra procesului profesional



  4. Dezvoltarea unui vocabular tehnic adecvat în limba străină



  5. Abordarea unei activităţi vocaţionale prin prisma clientului şi a aşteptărilor acestuia, de ex. ce este acum la modă dpdv al manufacturării de mobilă, care sunt caracteristicile dorite de un client într-un salon modern, ce serviciu îşi doreşte clientul pentru un serviciu de calitate, etc



  6. Includerea referinţelor la:

    1. Sănătate şi siguranţă,

    2. Aspecte de mediu,

    3. Furnizarea consumabilelor comune, de ex. costuri, cantităţi standard şi componente şi perioade tipice de furnizare;

Dacă se aplică în efectuarea activităţilor


Existau câteva arii comune de îmbunătăţiri privind conţinutul de învăţare al modulelor. AC nu constituie un manual specializat al modulului, ci o resursă prin intermediul căreia pot fi stabilite scenarii de învăţare prin metodologia învăţării centrate pe elev. Comentariile se bazează pe bunele practici europene precum şi pe exemplele de bună practică menţionate de ARACIP în Anexa 2, şi sunt sprijinite de teoriile andragogice de învăţare ale lui Malcolm Knowles16. Multe dintre aspecte au fost deja acoperite de Mykytyn I “Îmbogăţirea activităţilor de învăţare” 2008, însă nu au fost implementate în cadrul AC.


Recomandarea 5: Asigurarea următoarelor aspecte ale învăţării este acoperită în machetă sau linii directoare


  1. Intensitatea blocurilor de text


Multe persoane care învaţă au nivel scăzut de citire funcţională a textului17. Cursanţii sunt atraşi de materiale şi sunt capabili să asimileze informaţiile dacă textul este atractiv din punct de vedere vizual. Acest lucru poate fi realizat astfel:


  • Spaţii între rândurile alineatelor – spaţierea între blocuri de text ce intimidează

  • Liste cu puncte – simiplifică ideile iar informaţiile sunt mai uşor organizate şi conectate la cunoştinţele sau experienţele anterioare

  • Adăugarea diagramelor şi/sau a imaginilor – consolidarea aplicării teoriei într-un mediu autentic

  • Includerea întrebărilor pentru auto-evaluarea cursanţilor – cereţi cursantului să deseneze o schemă privind un anumit proces, să planifice o activitate, să analizeze informaţiile date trasând o hartă cognitivă a acestora sau cereţi-i să reflecteze asupra ceea ce a învăţat şi să explice punctele sau conceptele principale altui elev




  1. Nivelul competenţelor de cunoştinţe în cadrul activităţilor. Multor cursanţi li se cere să identifice, să numească sau să clasifice părţi de echipament şi procese din domeniul lor. Acest lucru se rezumă doar la listarea faptelor, nivel scăzut, şi echivalează cu nivelul 3 EQF – Cunoştinţe despre fapte, principii, procese şi concepte generale dintr-un domeniu de activitate sau studiu. Această amintire a faptelor nu provoacă pe cursant şi nu dezvoltă procese mai profunde de studiu, aşa cum sunt definite de nivelul 4 EQF – studiu, în cadrul căruia cursanţii ar trebui să aibă de-a face cu cunoştinţe mai generale, adică să asocieze faptele cu o gamă de aplicaţii practice simple şi cotidiene. Legătura cu aplicaţiile practice zilnice va ajuta la motivarea cursanţilor cu privire la importanţa cunoştinţelor. Vedeţi exemplele 1 şi 2 din Anexa 5.



  2. Furnizarea de activităţi provocatoare

Multe activităţi erau direcţionate şi înguste, de ex. citiţi următoarele 2 pagini şi completaţi cuvintele lipsă în spaţiile de mai jos, citiţi temperatura şi scrieţi-o în căsuţă, legaţi parametrul cu alt parametru, conform procesului, etc iar cursantul nu avea timp de reflectare asupra motivului pentru care îndeplineşte sarcina, nu avea opţiuni, control sau influenţă asupra ceea şi modului de efectuare a activităţii. Puţine activităţi ofereau cursantului autonomie sau responsabilitate privind sarcina. Cursantul pierdea ocazia de a exersa competenţa de nivel 4 EQF de a Exersa auto-managementul în cadrul liniilor directoare de lucru sau în contextul de studiu, de obicei previzibile, dar supuse schimbării. De a supraveghea rutina de lucru a altor persoane, asumându-şi un grad de responsabilitate pentru evaluarea şi îmbunătăţirea activităţilor de lucru sau de studiu şi nu îşi dezvolta abilităţile cheie de organizare şi planificare. Cursanţii claselor XII şi XIII au vârste cuprinse între 18 şi 19 ani şi sunt adulţi. Respectă faptul de a fi trataţi ca nişte adulţi şi de a primi responsabilităţi de adulţi care să-i pregătească pentru viaţa activă. Oferirea de mai multă autonomie cursantului în cadrul activităţilor creşte motivaţia acestuia.

  1. Includerea activităţilor ce pun probleme reale cursantului

Acest lucru sprijină motivarea cursantului şi dezvoltă abilităţile acestuia. Nivelul 4 EQF pentru abilităţi este: O gamă de abilităţi cognitive şi practice necesare pentru generarea de soluţii la probleme specifice într-un domeniu de activitate sau studiu. Deseori este dificil de inventat probleme din viaţa reală, însă există exemple în Anexa 5. Multe scenarii zilnice pot fi construite în jurul a ce se întâmplă dacă are loc X sau dacă Y eşuează şi ce măsură aţi lua pentru a rezolva problema. Amintiţi-vă că nu vorbim mereu despre probleme teoretice în ÎPT, ci de întâmplări cotidiene experimentate de toţi periodic, de exemplu nivelul de scădere a furnizării cu tensiune, autocarul care soseşte târziu la restaurant, inundarea câmpiilor, etc. Toate aceste scenarii permit crearea unei învăţări mai reale şi motivează pe cursant. La niveluri mai scăzute, este mai bine să oferim cursantului posibilitatea de a face alegerea între două opţiuni, de ex. doi clienţi doresc manufacturarea şi finalizarea unui articol de îmbrăcăminte în aceeaşi zi, oare trebuie făcut unul mai întâi apoi celălalt sau să se efectueze croiala pentru amândouă apoi coaserea ambelor, după care amândouă să fie călcate.


  1. Varierea dimensiunii grupului care efectuează activităţile

Furnizaţi activităţi de învăţare pentru care cursanţii să lucreze în grupuri mici sau mari sau individual, dacă e cazul. Majoritatea sarcinilor din viaţa activă sunt efectuate ca parte a unui grup iar ÎPT ar trebui să reflecte acest aspect al vieţii active. Cercetările au arătat că persoanele care învaţă învaţă deseori mai multe de la colegi decât de la profesori. Avantajul lucrului pe grupe este acela că abilităţile de învăţare pe tot parcursul vieţii ale UE18 de Competenţe interpersonale şi sociale şi civice19, Simţul antreprenoriatului20 şi Simţul antreprenoriatului21 pot fi dezvoltate într-un mediu controlat. Un grup oferă oportunităţi mai mari de evaluare intercolegială şi de prezentare a evaluării rezultatelor învăţării de la unul la celălalt.


  1. Acordarea de suficient timp pentru activităţi

Multor activităţi le sunt alocate perioade nerealiste de finalizare, exceptând cazul în care profesorul stă în faţa clasei instruind clasa cu privire la fiecare aspect al activităţii. La nivelul 3, cursantul trebuie să planifice şi să organizeze activitatea independent. Acest lucru durează. Amintiţi-vă că persoana care învaţă are nevoie de timp de gândire! Dacă se elimină timpul de gândire se reduce volumul de învăţare obţinut. Cursantului nu i se acordă timp pentru:

  • A reflecta asupra motivului pentru care efectuează activitatea

  • Stabili o legătură între experienţele şi cunoştinţele anterioare

  • Planifica şi organiza implementarea activităţii

  • Evalua învăţarea

Pentru ca învăţarea eficace să aibă loc este necesar ca toate etapele de mai sus să fie parcurse.





  1. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare mai vaste

Pe parcursul dezvoltării rezultatelor tehnice, este util pentru cursanţi să dezvolte şi să exerseze abilităţi de comunicare sub toate aspectele:



  • Ascultarea punctului de vedere al fiecăruia

  • Scrierea de rapoarte, scrisori sau instrucţiuni ce cuprind limbaj tehnic

  • Discutarea, prezentarea, predarea reciprocă a noilor cunoştinţe sau explicarea experienţelor anterioare, sau teste inter-grup

  • Dezvoltarea vocabularului profesional în limba străină ca parte a unei activităţi. Poate scrierea unei instrucţiuni pentru o activitate în limba engleză, dat fiind că multe instrucţiuni pentru echipamente specializate în viaţa reală sunt în limba engleză. Ca activitate extinsă, cereţi cursanţilor să identifice vocabularul în limba engleză pentru toate cuvintele de ordin profesional utilizate în modul.



  1. Utilizarea TIC pentru îmbogăţirea învăţării

Lumea muncii depinde de TIC pentru a funcţiona. Internetul reprezintă o uriaşă resursă de informaţii, acum fiind centrul infrastructurii de informaţii a lumii, prin lucruri precum:

    • Site-uri Web

    • Email

    • Forumuri

    • Chat/SMS

Toate şcolile implicate în proiecte TVET au acces la TIC în aria profesională a acestora. Această facilitate trebuie utilizată vast pentru a stimula învăţarea în aria profesională. Acest lucru nu transpărea în AC analizate.



Pentru a participa la economia de mâine, cetăţenii trebuie să fie familiarizaţi cu căutarea de informaţii de ordin profesional pe internet. Cel puţin, cursanţilor trebuie să li se ceară să caute informaţii, să le organizeze şi să le împărtăşească. Aceasta reprezintă o strategie puternică de învăţare, elevul având controlul asupra propriului proces de învăţare şi în acelaşi timp dezvoltându-şi abilităţi utile în viaţa activă. Învăţarea este îmbunătăţită dacă persoanele care învaţă lucrează în grupe mici şi li se acordă spaţii limitate de demonstrare a rezultatelor activităţilor efectuate. Aceasta înseamnă că trebuie să parcurgă informaţiile pentru a le identifica pe cele mai interesante sau importante şi, făcând aceasta, trebuie să negocieze unii cu alţii şi să ia decizii – cele mai importante abilităţi pentru viaţa viitoare. La nivelul 3+, se aşteaptă ca persoanele care învaţă să întreprindă cercetări individuale ca parte a tuturor studiilor.
Camera digitală a fost folosită pe larg de profesori pentru a crea AC, însă aceasta ar trebui folosită şi de cursanţi atunci când e posibil, pentru ca aceştia să se concentreze asupra anumitor procese profesionale, cum ar fi să fotografieze etapele de curăţare a filtrelor de ulei. Acest lucru nu doar arată elevului cum se efectuează sarcina, ci îl şi învaţă să citească şi să respecte instrucţiunile dintr-un manual de instrucţiuni sau să intervieveze un instructor sau un lucrător format. Aceasta furnizează un curriculum mai centrat pe elev, îi conferă autonomie şi, din nou, întăreşte motivaţia.


  1. Conectarea abilităţilor generale din cadrul modulelor

Toate slujbele la nivelul 3 profesional vor implica o formă de supraveghere la nivel coborât a calităţii execuţiei, a relaţiei cu clientul, a sănătăţii şi siguranţei, a aspectelor de mediu şi a resurselor limitate. Învăţarea şi consolidarea acestor abilităţi se efectuează cel mai bine dacă sunt integrate în mod natural în modulele tehnice. Acestea ajută la conferirea pragmatismului învăţării cunoştinţelor şi abilităţilor vocaţionale, de asemenea furnizând angajatorului abilităţile practice de care au nevoie la locul de muncă.
De exemplu, modulul privind lubrifierea maşinilor ar putea cuprinde o căutare web a tipurilor de uleiuri disponibile pe piaţă, a costului acestora, a aspectelor de sănătate şi siguranţă şi poate a unei estimări şi a costului cantităţii de ulei necesare pentru menţinerea funcţionalităţii maşinii timp de o lună şi orice aspecte privind depozitarea lubrifiantului.


  1. Evaluare22
    Toate AC trebuie să creeze oportunităţi pentru ca evaluarea formativă să aibă loc acolo unde profesorul şi cursanţii, lucrând împreună, să poată:




  • Evidenţia punctele tari ale cursantului şi consilia cu privire la modul de dezvoltare a acestora

  • Fi clare şi constructive cu privire la punctele slabe şi la modul de soluţionare a acestora

  • Furniza oportunităţi pentru ca persoanele care învaţă să-şi perfecţioneze activitatea.

Acest concept de dialog între profesor şi cursant apare în doar câteva dintre AC. Conform lui Butler 1988, feedback-ul constructiv poate îmbunătăţi învăţarea cu până la 33% şi este un aspect ce trebuie luat în considerare cu atenţie atunci când se elaborează AC.

La elaborarea unui pachet de auxiliar modular complet, deseori este logic să se elaboreze sfârşitul evaluării modulului în acelaşi timp şi, astfel, să se creeze un pachet cuprinzător de învăţare şi evaluare.




  1. Resurse

Pentru profesor este util să existe o listă de resurse necesare pentru fiecare AC. Acesst lucru este în mod special adevărat atunci când AC este folosit într-un centru de învăţare deschisă/la distanţă, unde au loc mai multe activităţi diferite de învăţare în acelaşi timp. Dacă resursele sunt clar arătate atunci un tehnician sau o persoană din cadrul suportului tehnic poate pregăti resursele înainte de sosirea elevilor.

5. Analiza produselor de auxiliar curricular elaborate în cadrul PHARE TVET 2005
Au fost dezvoltate 46 de AC la nivelul 3 ÎPT, în 15 domenii, pe baza liniilor directoare şi a structurii din secţiunea 3. Unele auxiliare acopereau doar 2 rezultate ale învăţării dintr-un modul şi nicio abilitate-cheie, însă multe acopereau un modul complet. Expertul-cheie (EC) a analizat aleatoriu23 12 AC dintr-o secţiune încrucişată de domenii:
Ungerea maşinilor Utilizarea iluminatului în filmare

Construirea clădirilor Producerea mobilei

Analiza chimică de mediu Studii silvicultură

3D Autocad Design salon coafură

Instalaţii electrice Operaţiuni electronice

Tehnician meteorolog Compunerea de scrisori în afaceri


Au fost câteva exemple excelente de AC ce cuprindeau bune practici în multe arii:



  • Activităţi provocatoare

  • Buna utilizare a graficii şi a fotografiei digitale

  • Aranjarea clară a activităţilor

  • evaluarea iniţială a cursanţilor şi exerciţii de recapitulare de importanţă primară

  • instrucţiuni explicite pentru cursant şi profesor

  • scopuri de activitate clar formatate ce se asociau direct competenţelor ce urmau a fi devoltate

  • evaluare formativă periodică şi/sau auto-evaluare, cu furnizarea de feedback constructiv din partea profesorului

  • introducerea dezvoltării de abilităţi cheie

  • activităţi de învăţare variate şi provocatoare

Unele AC erau:




  • prea apropiate de manuale, adică ofereau informaţii şi realităţi complete cu număr mic de activităţi tradiţionale bazate pe calcule

  • neinteresante dpdv vizual

  • conduse de profesor şi nu centrate pe elev

  • nu ofereau opţiuni pentru stilurile de învăţare ale elevilor

  • nu creau scenarii de învăţare active şi holistice

  • nu includeau recunoaşterea noilor teorii de învăţare, conform cărora cursantul este încurajat să caute cunoştinţe şi să gândească activ la aplicarea cunostinţelor în context profesional cotidian, de ex. bacteriile propagă boala - cum ajut la eliminarea acestora din propria bucătărie?


Recomandarea 4: Includerea următoarelor strategii în AC–


  1. Includerea utilizării TIC în cadrul AC pentru căutarea de informaţii, organizarea şi prezentarea informaţiilor. Internetul este adevărata lume comercială iar cursanţii trebuie să exerseze accesarea şi utilizarea acestuia în propria arie profesională



  2. Utilizarea diagramelor sau a hărţilor cognitive în cadrul activităţilor, pentru a ajuta la organizarea noilor cunoştinţe, experienţe şi la conectarea acestora la cele vechi



  3. Utilizarea unei camere digitale pentru concentrarea asupra procesului profesional



  4. Dezvoltarea unui vocabular tehnic adecvat în limba străină



  5. Abordarea unei activităţi vocaţionale prin prisma clientului şi a aşteptărilor acestuia, de ex. ce este acum la modă dpdv al manufacturării de mobilă, care sunt caracteristicile dorite de un client într-un salon modern, ce serviciu îşi doreşte clientul pentru un serviciu de calitate, etc



  6. Includerea referinţelor la:

    • Sănătate şi siguranţă,

    • Aspecte de mediu,

    • Furnizarea consumabilelor comune, de ex. costuri, cantităţi standard şi componente şi perioade tipice de furnizare;

Dacă se aplică în efectuarea activităţilor


Existau câteva arii comune de îmbunătăţiri privind conţinutul de învăţare al modulelor. AC nu constituie un manual specializat al modulului, ci o resursă prin intermediul căreia pot fi stabilite scenarii de învăţare prin metodologia învăţării centrate pe elev. Comentariile se bazează pe bunele practici europene precum şi pe exemplele de bună practică menţionate de ARACIP în Anexa 2, şi sunt sprijinite de teoriile andragogice de învăţare ale lui Malcolm Knowles24. Multe dintre aspecte au fost deja acoperite de Mykytyn I “Îmbogăţirea activităţilor de învăţare” 2008, însă nu au fost implementate în cadrul AC.

Recomandarea 5: Asigurarea următoarelor aspect ale învăţării este acoperită în machetă sau linii directoare


  1. Intensitatea blocurilor de text

Multe persoane care învaţă au nivel scăzut de citire funcţională a textului25. Cursanţii sunt atraşi de materiale şi sunt capabili să asimileze informaţiile dacă textul este atractiv din punct de vedere vizual. Acest lucru poate fi realizat astfel:


  • Spaţii între rândurile alineatelor – spaţierea între blocuri de text ce intimidează

  • Liste cu puncte – simiplifică ideile iar informaţiile sunt mai uşor organizate şi conectate la cunoştinţele sau experienţele anterioare

  • Adăugarea diagramelor şi/sau a imaginilor – consolidarea aplicării teoriei într-un mediu autentic

  • Includerea întrebărilor pentru auto-evaluarea cursanţilor – cereţi cursantului să deseneze o schemă privind un anumit proces, să planifice o activitate, să analizeze informaţiile date trasând o hartă cognitivă a acestora sau cereţi-i să reflecteze asupra ceea ce a învăţat şi să explice punctele sau conceptele principale altui elev




  1. Nivelul competenţelor de cunoştinţe în cadrul activităţilor. Multor cursanţi li se cere să identifice, să numească sau să clasifice părţi de echipament şi procese din domeniul lor. Acest lucru se rezumă doar la listarea faptelor, nivel scăzut, şi echivalează cu nivelul 3 EQF – Cunoştinţe despre fapte, principii, procese şi concepte generale dintr-un domeniu de activitate sau studiu. Această amintire a faptelor nu provoacă pe cursant şi nu dezvoltă procese mai profunde de studiu, aşa cum sunt definite de nivelul 4 EQF – studiu, în cadrul căruia cursanţii ar trebui să aibă de-a face cu cunoştinţe mai generale, adică să asocieze faptele cu o gamă de aplicaţii practice simple şi cotidiene. Legătura cu aplicaţiile practice zilnice va ajuta la motivarea cursanţilor cu privire la importanţa cunoştinţelor. Vedeţi exemplele 1 şi 2 din Anexa 5.



  2. Furnizarea de activităţi provocatoare

Multe activităţi erau direcţionate şi înguste, de ex. citiţi următoarele 2 pagini şi completaţi cuvintele lipsă în spaţiile de mai jos, citiţi temperatura şi scrieţi-o în căsuţă, legaţi parametrul cu alt parametru, conform procesului, etc iar cursantul nu avea timp de reflectare asupra motivului pentru care îndeplineşte sarcina, nu avea opţiuni, control sau influenţă asupra ceea şi modului de efectuare a activităţii. Puţine activităţi ofereau cursantului autonomie sau responsabilitate privind sarcina. Cursantul pierdea ocazia de a exersa competenţa de nivel 4 EQF de a Exersa auto-managementul în cadrul liniilor directoare de lucru sau în contextul de studiu, de obicei previzibile, dar supuse schimbării. De a supraveghea rutina de lucru a altor persoane, asumându-şi un grad de responsabilitate pentru evaluarea şi îmbunătăţirea activităţilor de lucru sau de studiu şi nu îşi dezvolta abilităţile cheie de organizare şi planificare. Cursanţii claselor XII şi XIII au vârste cuprinse între 18 şi 19 ani şi sunt adulţi. Respectă faptul de a fi trataţi ca nişte adulţi şi de a primi responsabilităţi de adulţi care să-i pregătească pentru viaţa activă. Oferirea de mai multă autonomie cursantului în cadrul activităţilor creşte motivaţia acestuia.


  1. Includerea activităţilor ce pun probleme reale cursantului

Acest lucru sprijină motivarea cursantului şi dezvoltă abilităţile acestuia. Nivelul 4 EQF pentru abilităţi este: O gamă de abilităţi cognitive şi practice necesare pentru generarea de soluţii la probleme specifice într-un domeniu de activitate sau studiu. Deseori este dificil de inventat probleme din viaţa reală, însă există exemple în Anexa 5. Multe scenarii zilnice pot fi construite în jurul a ce se întâmplă dacă are loc X sau dacă Y eşuează şi ce măsură aţi lua pentru a rezolva problema. Amintiţi-vă că nu vorbim mereu despre probleme teoretice în ÎPT, ci de întâmplări cotidiene experimentate de toţi periodic, de exemplu nivelul de scădere a furnizării cu tensiune, autocarul care soseşte târziu la restaurant, inundarea câmpiilor, etc. Toate aceste scenarii permit crearea unei învăţări mai reale şi motivează pe cursant. La niveluri mai scăzute, este mai bine să oferim cursantului posibilitatea de a face alegerea între două opţiuni, de ex. doi clienţi doresc manufacturarea şi finalizarea unui articol de îmbrăcăminte în aceeaşi zi, oare trebuie făcut unul mai întâi apoi celălalt sau să se efectueze croiala pentru amândouă apoi coaserea aambelor, după care amândouă să fie călcate.


  1. Varierea dimensiunii grupului care efectuează activităţile

Furnizaţi activităţi de învăţare pentru care cursanţii să lucreze în grupuri mici sau mari sau individual, dacă e cazul. Majoritatea sarcinilor din viaţa activă sunt efectuate ca parte a unui grup iar ÎPT ar trebuii să reflecte acest aspect al vieţii active. Cerectările au arătat că persoanele care învaţă învaţă deseori mai multe de la colegi decât de la profesori. Avantajul lucrului pe grupe este acela că abilităţile de învăţare pe tot parcursul vieţii ale UE26 de Competenţe interpersonale şi sociale şi civice27, Simţul antreprenoriatului28 şi Simţul antreprenoriatului29 pot fi dezvoltate într-un mediu controlat. Un grup oferă oportunităţi mai mari de evaluare intercolegială şi de prezentare a evaluării rezultatelor învăţării de la unul la celălalt.


  1. Yüklə 0,58 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin