Redactarea a 2 A


I 1 LUMINAREA NATURALA A SPATIILOR



Yüklə 425,51 Kb.
səhifə2/6
tarix29.10.2017
ölçüsü425,51 Kb.
#19479
1   2   3   4   5   6

I
1
LUMINAREA NATURALA A SPATIILOR




    1. DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL – legi, norme, recomandari


Sinteza cercetarilor


    1. REGLEMENTARI DIN ROMANIA – standarde


Sinteza cercetarilor


    1. CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE



Documente publicate
1.3.1 Lumina naturala

1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale

1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si exterioare, controlul insoririi.

1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate

1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa

1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort

1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata



1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala
Documente virtuale (site-uri internet):
eclairage-public.net


    1. CONCLUZII




    1. METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A INSORIRII


1.1 DOCUMENTE EUROPENE CU CARACTER OFICIAL - legi, norme, recomandari
SINTEZA CERCETARILOR


  • Cautarile s-au efectuat pe doua cai: gasirea documentelor tiparite si investigarea imensei baze de date care este azi internetul. In cazul documentelor tiparite rezultatele sunt dezamagitoare , chiar oficiul de informare al UE in Romania trimitanndu-ne la adrese web pe care le stiam de mult. ASRO furnizeaza un CD ROM cu standardele romanesti, inclusiv cele andorsate dar desi l-am cumparat n-am gasit documente tiparite, ce pot fi achizitionate, referitoare la norme europeene. Cautarile prin biblioteci ne-au confirmat banuiala unei lipse cronice a acestor documente. Europa de altfel traieste deja in era informationala si este foarte putin probabil sa gasim materiale tiparite (cel mult unele destul de imbatranite) specifice domeniului nostru.

  • Iata de ce grosul cautarilor s-a axat pe cautarea in nesfarsita baza de date a internetului. Nnu am ales calea intamplarii care nu poate duce la rezultate concludente si edificatoare, ci am utilizat mijloacele cele mai in masura sa ne conduca la astfel de documente. Astfel desi cautarea s-a rezumat la registrul lingvistic anglo-francez (cu unele cautari in italiana si spaniola) am utilizat cuvintele – cheie in maniere multiple: cuvant singular cu posibilitatea unor rezultate enorme usor necocludente dar care acopera toata plaja de documente posibile sau cautari avansate cu filtre, fraze exacte, cu variatia atenta a cuvintelor cheie (in diferite limbi, genuri, etc.) S-au utilizat mega-motoare de cautare precum Copernic, Google, Metacrawler, Web Crawler, Infogrid, My Netscape, iar rezultatele cautarii au fost discutate, listate, si accesate chiar si acolo unde revelanta informatiei parea indoielnica. A rezultat un volum impresionant de documente ce vor fi de altfel anexate in extenso intr-un CD ROM Anexa la finalul redactarii a 3-a, documente ce au fost triate, organizate, traduse.

  • Orice doritor de informatii relevante in domeniul normelor europeene va trece obligatoriu prin site-ul afnor.fr care este cea mai complecta colectie de normative franceze, europene, ISO (deci internationale) gasita de noi; din pacate va gasi doar titluri de norme si mici rezumate, toate normele nefiind accesibile decat contra cost. Daca cautarea se limiteaza la aflarea existentei sau nu a unui titlu, atunci site-ul are un motor de cautare performant.

  • Site-ul oficial al comunitatii europene cenorm.be, are o cautare mai dificila si documentele sunt inaccesibile; nu recomandam accesarea lui decat prin cautarea avansata pe care o propune.

  • Cele mai interesante norme gasite le prezentam, structural in cele ce urmeeaza

NORME INTERNATIONALE ISO


ISO 31-6 Decembrie 1998, Marimi si Unitati, partea a 6-a lumina si radiatii electromagnetice conexe; se refera la remeni fizici; norma internationala constiuita din ISO 31-6/1992 si ISO 31/A1/1998, costa 93 euro
ISO 9050-1990 Februarie 1990 Sticla in constructiideterminarea transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala; costa 46 euro
ISO 9488-1999 Octombrie 1999 Energie solaravocabular; norma internationala costa 124 euro
ISO 6243-1997 Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilorsistemul simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro
ISO 8995-2002 Mai 2002, Iluminatul interior al locurilor de munca, norma internationala, costa 72 euro
ISO 9241-6-1999 Decembrie 1999, Exigente ergonomice pentru munca la birou cu terminale cu ecrane de vizualizare (TEV), -partea a 6-a, ghid general referitor la mediul de munca, norma internationala, costa 105 euro
NF EN ISO 9488-2000 Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro
Ultima este si norma franceza, si europeana.
NF EN 12665 -2002 Noiembrie 2002, Lumina si iluminattermeni de baza si criterii pentru specificarea exigentelor in iluminat, indice de clasare X90-002, norma omologata costa 46 euro
NF EN 60598-2-25/1995 August 1995, Surse de luminapartea a 2-a reguli particulare sectia 25: surse de lumina pentru unitatile spitalicesti si casele de sanatate, indice de clasare C71-025, norma omologata, elaborata sub mandatul dat CENn-ului de comisie in cadrul unei directive europeene DI 73 01/02/1973 costa 39.8 euro
NF EN 410 Noiembrie 1999 Sticla in constructii – determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare P78-457
De asemenea au fost gasite in cadrul rubricilor Normalisation-Reglementation din cadrul site-ului cstb.fr documentul intitulat Goluri si ferestre, repere reglementare, unde in cateva randuri se atinge s problema reglementarii iluminatului natural, reglementari incluse incadrul unor coduri speciale franceze (Codul urban, Codul Muncii, etc). Astfel pot fi gasite dispozitiii cu caracter general referitoare la amplasarea golurilor in raport cu rezaliturile peretilor. (“Cladirile situate pe un teren apartinand proprietarului trebuie sa fie implementate in asa mod incat golurile ce lumineaza spatiile principale sa nu fie mascate de nici o parte de imobil ce ar trebui perceput dinspre acea fereastra peste un unghi de 45 de grade deasupra orizontalei” – Codul Urban Francez, Cartea 1 reguli generale, Titlul 1 –Reguli generale de utilizarea solului, Cap. 1 Reguli generale de urbanism, intrat in vigoare la 1 aprilie 1976.

De asemenea gasim ca …”cladirile trebuie in asa fel concpute si dispuse incat lumina naturala sa fie utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate muncii, mai putin in cazurile in care natura tehnica a tipului de activitate o impiedica” ( in Codul Muncii Francez la Sectia 1, Sectia Reguli de Igiena, Cartea 2, Reglementarea lucrului, Titlul 3: Igiena si Securitate, Cap 5 Dispozitii aplicabile spatiilor de constructii in interesul igienei si securitatii muncii, Art. R235-2, in vigoare din aug. 1984.)

Ultimul act enuntat in studiu este un Decret din 31 03 1992, intrat in vigoare din 1993, ce precizeaza aspecte refriotoare la modificarea unor articole ale codului mai sus mentionat. Cea mai importanta este ca ..”iluminatul trebuie conceput si realizat in asa fel incat oboseala vizuala si afectarile vederii ce ar decurge din aceasta oboseala sa fie evitate iar decelarea eventualelor riscuri sa vie perceptibile de vederea umana”.

Din acest articol datat 2002 putem deduce ca legislatia franceza n-a mai evoluat prea mult din anii 70-80 decat printr-un decret din 1993 ce se refera la lumina in general si in termeni destuli de generali, la nivelul unor exigente de principiu.

Tot in domeniul codurilor franceze, pe site-ul legifrance.fr am gasit refriri legate de servitutile de vecinatate si de vedere in Codul Francez al Constructiilor si Locuintei la Cartea 1, Cap.2 Dispozitii speciale, sectiunile 3 si 4.

Mai pot fi gasite acte normative (titlurile lor) elevetiene pe site-ul publicatiilor SLG, slg.ch


Site-urile belgiene de norme au fost cele mai generoase prin cele cateva norme in rezumat extensiv pe care le ofera doritorilor. Cautarea s-a facut cu softul Copernic Agent Basic si ca urmare a cautarii cu cuvantul cheie ”eclairage” , am obtinut urmatoarea lista de rezultate, din care nnumai cele marcate cu pata de culoare intereseaza acest subiect.
Norme/Iluminat/Norme NBN

Lista des normelor europeene EN avand statutul de norma belgiana NBN

NBN EN 1837 Iluminat integrat masinilor (utilajelor)

1999

NBN EN 1838 Iluminat de siguranta

1999


NBN EN 12193 Iluminatul instalatiilor sportive

1999


NBN EN 13272 Iluminatul electric pentru materialul rulant al sistemelor de transport public

Lista des normelor belgiene NBN


NBN L01-001 Vocabular fotometric,

Notiuni - marimi - unitati

1980

NBN L02-002 Vocabular de colorimetrie

1986


NBN L03-001 Codul de buna practicaa functiilor vizuale- prima parte: notiuni, marimi , unitati, metode de examinare

1990




1979



  • NBN L13-001 / A1 Iluminatul interior al cladirilor

  • Principii generale

1979



  • NBN L13-002 Iluminatul natural al cladirilor – Predeterminarea iluminarii naturale pentru conditiile de cer acoperit (metoda grafica aproximativa)

1972

NBN L13-003 Codul de buna practica al iluminarii operelor de arta si ale obiectelor de colectie

1980


NBN L13-004 Iluminatul salilor de sport

1981




  • NBN L13-006 Iluminatul locurilor de munca

1992

NBN L14-001 Iluminatul interior al cladirilor – Constructii luminoase cu iluminat ertificial

1974


NBN L14-002 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor inchise.

1975


NBN L14-002 / A1 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor inchise

1979




  • NBN L15-001 Iluminatul natural al cladirilor – Codul bunei practici al iluminatului natural al serelor

1977

NBN L18-001 Iluminatul cailor de circulatie publice – Codul de buna practica a iluminarii cailor publice de circulatie.

1980

NBN L18-002 Iluminatul cailor de circulatie publice – Recomandari pentru cazurile particulare de iluminat public.



1988

NBN L18-003 Iluminatul cailor de circulatie publice - Codul de buna practica a iluminarii des tunelurilor si pasajelor subterane

1998

NBN L 20-001 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile



1981

NBN L 20-001 / A1 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile

1986

NBN L 20-001 Aparate de control si reglaj pentru farurile (proiectoarele) pentru vehicule automobile



1985
Dintre aceste norme cele care intereseaza cel mai mult ((NBN L 13-001, NBN L13-002 si NBNN L 13 003 ) nu se pot accesa; aceste norme se refera la iluminat in general si la cel natural in special; alte norme ca de pilda NBN L 13 –004 se refera la anumite programe – sport, muzee sau la locurile de munca; In fine o alta categorie ce ne intereseaza se refera la terminnologia fotonetrica in general.
Dornici de a ilustra cum arata macar un rezumat al unei astfel de norme vom exemplifica prin nnormele NBN L 13-001, NBN L 13-006 si NBN EN 1838 care aceasta desi are o relevanta mai limitata este si norma europeana, NBN PrEN 12464 care este si [proiect de norma europeana, si NBN EN 12193 care are o relevanta mai redusa dararata ce se poate gasi intr-o norma specifica unui program.
Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor – principii generale.
Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972

Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972

Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip de functiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inchise).

Definitii Agrement

Ambianta luminoasa

Fundal


Candela

Candela /metru patrat

Camp de privire

Camp vizual

Cromacitate

Clasificarea lui Munsell

Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase

Confort


Confort termic

Confort vizual

Contrastul de culorilor

Contrastul de luminantelor

Corp negru

Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase

Durata de viata utila a unei surse

Durata utila mediana a unei multimi de lampi

Orbire

Iluminat


Iluminat general

Iluminat localizat

Iluminat dirijat

Iluminat difuz

Iluminat unit (conjunct)

Iluminat luminos

Iluminat energetic

Iluminat de exploatare

Iluminat scalar

Iluminat vectorial

Efect stroboscopic

Eficacitate luminoasa

Imprejurimi

Estetic


Factor de eficacitate ale unui vitraj

Factor de mentinere

Factorul luminii diurne

Factor de uniformitate generala al iluminarii

Factor de utilizare

Factor solar

Factor (total) de reflexie (a unui corp)

Factor (total) de transmisie (a unui corp)

Flux luminos

Indice de orbire

Indice de vitraj

Intensitate luminoasa

Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope

Luminanta luminoasa

Lumen

Lux


Obstructiie

Pilpiire


Plan util

Randarea culorilor

Randament optic al unei surse luminoase

Senzatia colorata a surselor luminoase

Sursa primara

Sursa secundare

Sistem de iluminat

Sarcina vizuala

Temperatura de culoare

Vitraj


Zone du camp vizual

Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.
Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:
* Marimi fotometrice

* Unitati fotometrice

* Tehnici de iluminat – generalitati

* Colorimetrie

* Ochi si vedere

* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator


Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza in mare parte pe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante de confort si agrement:
* Aspecte functionale: iluminarea planului util – iluminarea imprejurimilor.

* Aspecte legate de confort: distributia luminii

* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului util

Norma expliciteaza:
* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de exploatare)

* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale

* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale, cauzele orbirilor

* importanta repartitiei armonioase a luminantelor


Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.

Este vorba de :
A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat (natural, unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)

Lemn


Coeficienti de reflexie (min - max) in %

Mesteacan alb, artar

0.55

-

0.65



stejar cu verniu deschis

0.40


-

0.50


stefar cu verniu inchis

0.15


-

0.40


Acaju, nuc

0.15


-

0.40


Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)

0.50


-

0.60


Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)

0.30


-

0.40
B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)


C. Modelul luminos, umbre si penumbra
D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii ) referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)

Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.


Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul caldurii degajate de instalatia de iluminat.

Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemenea explicat.


Tipuri de protectie

Factor solar S (in %)

Vitraj


Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)

86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)



73

Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior

43

Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..


Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:

1. Obiectul si domeniul de aplicare

2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul orbirii naturale este si el explicat.

3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).


Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.
Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina (factorul de mentinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).


Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor – principii generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972

Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972

Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului interior artificial si natural pentru orice tip de functiune (industrie, comert, administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii inchise).

Definitii Agrement

Ambianta luminoasa

Fundal

Candela


Candela /metru patrat

Camp de privire

Camp vizual

Cromacitate

Clasificarea lui Munsell

Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase

Confort

Confort termic



Confort vizual

Contrastul de culorilor

Contrastul de luminantelor

Corp negru

Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase

Durata de viata utila a unei surse

Durata utila mediana a unei multimi de lampi

Orbire


Iluminat

Iluminat general

Iluminat localizat

Iluminat dirijat

Iluminat difuz

Iluminat unit (conjunct)

Iluminat luminos

Iluminat energetic

Iluminat de exploatare

Iluminat scalar

Iluminat vectorial

Efect stroboscopic

Eficacitate luminoasa

Imprejurimi

Estetic

Factor de eficacitate ale unui vitraj



Factor de mentinere

Factorul luminii diurne

Factor de uniformitate generala al iluminarii

Factor de utilizare

Factor solar

Factor (total) de reflexie (a unui corp)

Factor (total) de transmisie (a unui corp)

Flux luminos

Indice de orbire

Indice de vitraj

Intensitate luminoasa

Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope

Luminanta luminoasa

Lumen


Lux

Obstructiie

Pilpiire

Plan util

Randarea culorilor

Randament optic al unei surse luminoase

Senzatia colorata a surselor luminoase

Sursa primara

Sursa secundare

Sistem de iluminat

Sarcina vizuala

Temperatura de culoare

Vitraj

Zone du camp vizual



Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si indicii de randare a culorii.

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte insemnata este dedicata explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de definitii.


Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica definitiile dupa:
* Marimi fotometrice

* Unitati fotometrice

* Tehnici de iluminat – generalitati

* Colorimetrie

* Ochi si vedere

* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul inconjurator


Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale iluminatului interior care se bazeaza in mare parte pe repartitia iluminarii. Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea unei ambiante de confort si agrement:
* Aspecte functionale: iluminarea planului util – iluminarea imprejurimilor.

* Aspecte legate de confort: distributia luminii

* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului (formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului util

Norma expliciteaza:
* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale, maniera de caracterizare a iluminatului in planul util in functie de tipul de iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de exploatare)

* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale

* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor din fundalul sarcinii vizuale, cauzele orbirilor

* importanta repartitiei armonioase a luminantelor


Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati separat, dar efectul lor este interdependent.

Este vorba de :
A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in functie de tipul de iluminat (natural, unilateral, multilateral, zenital, artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici diferitelor materiale.)

Lemn


Coeficienti de reflexie (min - max) in %

Mesteacan alb, artar

0.55

-

0.65



stejar cu verniu deschis

0.40


-

0.50


stefar cu verniu inchis

0.15


-

0.40


Acaju, nuc

0.15


-

0.40


Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)

0.50


-

0.60


Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)

0.30


-

0.40
B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin reflexii)


C. Modelul luminos, umbre si penumbra
D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea culorilor, culoarea luminii ) referitor la culoarea luminii norma indica valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile (diagrama lui Kruithof)

Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea abordate ca de pilda, utilizarea iluminarii scalare, rolul jucat de peretii luminosi, rrepatitia luminilor colorate.


Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate. Astfel este explicat calculul caldurii degajate de instalatia de iluminat.

Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate. Un tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de asemenea explicat.


Tipuri de protectie

Factor solar S (in %)

Vitraj


Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)

86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)



73

Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior

43

Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe scurt abordate..


Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:

1. Obiectul si domeniul de aplicare

2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor, reducerea orbirii naturale ). Calculul orbirii naturale este si el explicat.

3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).


Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin reluarea tuturor calculelor aferente.
Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac referire la sursele de lumina (factorul de mentinere, exploatare si intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).

Norma NBN EN 1838 : Specialisti in iluminat – Iluminat de siguranta (ajutor)
Norma belgiana inregistrata 1a ed., august 1999

Autorizatie de publicare 15 iunie 1999

Obiectiv Aceasta norma defineste prescriptiile fotometrice ale sistemelor de iluminat de ajutor (siguranta) intalate in localurile in care astfel de sisteme sunt necesare. Ea este esentialmente aplicabila locurilor destinate sa primeasca public sau lucratori.

Definitii Iluminat de siguranta (ajutor)

Cai de evacuare

Iluminare de siguranta

Iluminare de ambianta

Iluminare de evacuare

Iluminarea de amplasamente periculoase

Iluminare de inlocuire

Semnal de securitate

Semnalizare de securitate luminata de la exterior

Semnalizare de securitate luminata de la interior

Anexe Anexa A : normativa - masurarea luminantelor si a iluminarilor

Anexa B : informativa – Tari ce impun un nivel de iluminare

Anexa C : informativa - Bibliografie

Iluminat de evacuare
Norma indica :
Valorile minimale de iluminare

Raportul limita dintre iluminatul minimal si cel maximal

Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina

Valoarea minimala a IRC-ului

Durata minimala de utilizare

Curba minimala de punere in regim

Iluminat ambiental (antipanica) norma indica:
Valorile minimale de iluminare

Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal

Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina

Valoarea minimala a IRC-ului

Durata minimala de utilizare

Curba minimala de punere in regim


Iluminatul amplasamentlor de lucrari periculoase Norma indica:


Valorile minimale de iluminare

Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal

Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina

Valoarea minimala a IRC-ului

Durata minimala de utilizare

Curba minimala de punere in regim

Iluminat de inlocuire Atunci cand utilzam un iluminat de innlocuire ce furnizeaza un nivel de iluminat infrior valorii minimale cerute, acesta nu poate fi utilizat decat pentru terminarea sarcinii respective.

Semnale de securitate Norma indica::


Valorile minimale ale luminantelor

Raportul limitat intre valorile minimale si maximale ale luminantelor

Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina

Valorile limita pentru raportul L alb/L colorat

Distanta de vizibilitate maximala

Curba minimala de punere in regim


Proiect Norma NBN PrEN 12464 : Lumina si Iluminat – Iluminatul locurilor de munca interioare.

Obiectiv
Acest proiect de norma descrie exigentele iluminatului pentru locurile de munca interioare ce trebuie sa raspunda nevoilor de confort vizual si de performanta. Nu se aplica locurilor de munca exterioare nici exploatarilor miniere subterane.


Definitii. Sarcina vizuala

Zone de lucru

Zone inconjuratoare apropriate

Iluminat de mentinut

Unghi de protectie

Echipament de vizualizare

Uniformitatea iluminatului

Anexe -


Proiectul de norma de apleaca pe factorii ce influenteaza iluminatul si ridica o lista de criterii pe care apoi le abordeaza detaliat:
* Distributia luminantelor

* Iluminatul

* Orbirea

* Directia luminii

* Randarea culorilor si culoarea aparenta a luminii

* Palpairea

* Lumina diurna

Distributia luminantelor


Proiectul de norma descrie configuratiile de repartizare a luminantelor ce ttrebuie cel mai mult evitate ( cele mai puternice luminante, cele mai mari contraste intre luminante, cele mai scazute nivele de luminante sau cele mai scazute contraste).
Se gasesc tratate foarte pe scurt plajele factorilor de reflexie uzuali.

Iluminatul


Sunt stabilite diverse consideratii pe scara iluminarii recomandate si conditiile particulare pentru care este convenabila decalarea nivelelor recomandate ( pericole, sarcina vizuala obositoare,…)
Valorile referitoare la iluminarea sarcinii si a zonelor inconjuratoare apropiate sunt date ca si valorile de uniformitate recomandate.

Orbirea
O distinctie este facuta intre orbirea de inconfort si orbirea perturbatoare.


Orbirea de inconfort, cauzata direct de o instalatie de iluminat interior este evaluata dupa metoda UGR (United Glare Rating System) al CIE. Acest sistem inlocuieste cele 2 sisteme europeene ce prevalau pana azi: Curbe limite (dupa Söllner - german) si Glare Indice (englez).

unde :

Lb este luminanta de fond est la luminance de fond

L este luminanta continand partile luminoase al fiecarei surse luminoase in directia observatorului

este unghiul solid al partilor luminoase al fiecarei surse luminoase la nivelul ochiului observatorului



p este indicele de pozitie al lui Guth pentru fiecare sursa de lumina prin raportare la pozitia sursei in raport cu axa vizuala
Orbirea perturbatoare este evitata prin mascarea lampilor sau obturarea ferestrelor si golurilor.

Luminanta lampii (Kcd/m2)

Unghiul de protectie minimal
de la 20 la 50

15°


de la 50 la 500

20°


> 500

30°


Diverse recomandari au fost de asemenea formulate pentru a evita orbirea prin reflexii.

Directia luminii


Proiectul de norma abordeaza de asemenea notiunea de modelat (releief) si il defineste ca fiind echilibrul intre lumina difuza si cea directionata.

Aspectul culorilor


Este data o descriere a celor 2 parametrii ce caracterizeaza calitatea luminii albe:

-Aparenta colorata a unei lampi, cuantificate prin temperatura ei de culoare proximala

Este furnizat un tabel recapitulativ al aparentelor colorate in functie de temperatura de culoare.

- Randarea culorilor, caracterizata de indicele de randare al culorii Ra


Iluminarea locurilor de munca cu echipamente de vizualizare


Proiectul de norma se apleaca de asemenea si asupra iluminarii locurilor de lucru ce contin echipamente de vizualizare (inclusiv ecrane).
Un tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de cattegoriile de ecrane.

Prescriptii


Diverse tabele reiau in detaliu prescriptiilr referitoare la iluminatul zonelor interioare, al sarcinilor si al activitatilor.
Sunt astfel reluate, pentru fiecare tip, valorile minimale de iluminat mediu, valoarea maximala a UGR si indicele minimal al randarii culorilor.
Tip de interior

Em (lux)


UGR

Ra

CuloarE



100

28

40



Sala de conferinte

500


19

80

Sala de operatie



1000

19

90


Tabelele cu valori minimale se repartizeaza dupa cum urmeaza:
1. Zone de circulatie si spatii comune la interiorul cladirilor

2. Iluminatul activitatilor industriale si mestesugaresti

3. Iluminatul birourilor

4. Iluminatul magazinelor de vanzri en detail

5. Iluminatul locurilor publice

6. Iluminatul localurilor scolare

7. Iluminatul localurilor spitalicesti

8. Iluminatul locurilor reservate transporturilor




Norma NBN EN 12193 : Lumina si iluminat – iluminatul instalatiilor sportive
Norma belgiana inregistrata 1a ed., octombrie 1999

Autorizatia de publicare 8 octombrie 1999

Obiectiv Aceasta norma descrie specificatiile de iluminat pentru manifestarile sportive desfasurate atat la interior cat si la exterior.

Ea ofera valorile (exigentele minimale):


* de iluminat

* de uniformitate

* de limitarea orbirilor

* de proprietati ale culorilor surselor luminoase


Ea ne ofera de asemenea metodele de masurare ale acestor valori.

Definitii Arie principala

Arie totala

Arie de referinta

Stabilirea punctelor de calcul si de masura

Anexe Anexa A : normativa - Tabele de exigente

Anexa B : informativa – Divergenta A

Anexa C : informativa - Bibliografie

Norma se apleaca pe :
* pasul de amplasare a punctelor

* instrumentele de masura de utilizat

* continutul raportului de masura

* diferentele admise la nivelul valorilor masurate * La maintenance de l'installation

* iluminatul spectatorilor

* protectia participantilor si continuarea activitatii in caz de cadere a iluminatului

* limitarea stralucirii la interior si exterior

* culorile suprafetelor si proprietatile lor de reflexie


Exigentele pentru sporturile cele mai practicate in Europa sunt explicate ca si exigentele specifice pentru televiziunea color si filme.

Norma ofera recomandarile referitoare la determinarea numarului de puncte si a repartitiei lor. Este specificat ecartul dintre valorile medii masurate si calculate care fac obiectul unei limitatii. Factorul de mentinere comun este specificat ca si iluminarea minimala a zonei unde se gasesc spectatorii.


Norma specifica si prescriptiile referitoare la declansarea iluminatului de aparare (protectie) care sunt in functie de clasele de iluminat al activitii sportive respective.
Referitor la sporturile practicate la interiorul cladirilor, limitele utilizate pentru orbire sunt cele preconizate pentru locurile de lucru unde directia privirii este orizontala si implementarea surselor luminoase regulate pe plafon (orbirea poate fi evaluata utilizand o metodaa procentelor de orbire unificate UGR si valorile limita trebuie sa fie echivalente celor specificate in prEN12464).

In exterior, valorile procentului de orbire GR sunt specificate in tabelele situate in anexa A a acestei norme.


Anexa A reia 28 de tabele ce fixeaza exigentele de respectat in iluminat pentru diferitele tipuri de sporturi, cele mai des practicate in Europa.

In aceste tabele, iluminarile cerute sunt diferentiate in functie de nivelul competitional atins de sportul ce necesita iluminarea terenului de desfasurare. Aceste nivele de iluminare sunt exprimate dupa 3 clase:


Nivelul competitiei

Clasa de iluminat

I

II



III

International si national


X

Regional


X

X

Local



X

X

X



Antrenament

X

X



Distractii/sport scolar

(educatie fizica)

X
Referitor la exigentele specifice pentru transmisiile televizate si filemele in culori, anumite exigente sunt cerute pentru iluminatul vertical. Punctele de calcul sunt dispuse pe o retea identica cu lcea utilizata pentru verificarea nivelului dar cu un metru mai sus
Cum nivelele de iluminat verticale depind in mod esential de viteza de actiune, de distanta de tragere si de focalizarea camerelor sporturile au fost clasificate in 3 grupuri A, B si C caracterizate in principal de viteza de actiune in timpul luarii imaginilor si de marimea obiectelor de filmat.
Se impun de asemenea anumite valori de uniformitate a iluminatului vertical pe anumite planuri ce sunt dispuse frontal unei laturi sau fata de pozitia camerei fixe ca si relatilor dintre iluminaturile verticale si orizontale.
Valorile temperaturilor de culoare ale ilumnatului instalatiilor exterioare (sau interioare ce beneficiaza de un important aport de lumina naturala) sunt specificate in functie de utilizarea diurna sau nocturna a instalatiilor.
IRC-ul este de asemenea specificat (valoare minimala si valoare preferentiala.)

Denumirea generala a normelor belgiene este NBN (Normes Belges/Belgische Normen). Normele belgiene sunt redactate si editate IBN. O mare parte din normele belgiene, oricare ar fi domeniul de aplicare, sunt pe cale de a fi inlocuite de normalizarea EN (normare europeeana) care deserveste ca baza de acum incolo in Belgia.


Normele referitoare la iluminat nu fac nici ele exceptie si de exemplu, in scurt timp, norma NBN L 13-006 : iluminatul asupra locurilor de lucru va fi inlocuita cu norma EN 12464 : Iluminatul locurilor de lucru interioare. In domeniul iluminatului cei ce se ocupa de supravegherea normarii si a transcrierii normelor europeene in norme belgiene este CNBE (comitetul national belgian de iluminat). Anumiti membri din CNBE reprezinta Belgia in grupul de lucru europeean TC 169 care efectueaza munca de normare europeana pentru CEN.
Referitor la lumina si iluminat, normele belgiene se bazeaza in mare pe publicatiile CIE (Comisia Internationala pentru Iluminat) care statuteaza de ani buni standardele in acest domeniu.
In cadrul site-ului Briitish Regulations am gasit structura unei reglementari britanice referitoare la iluminarea naturala pe care o aratam in continuare:
Subtask C2--BRE ETSU Daylight Algorithms
Cuprins
Introducere

Lumina naturala ce poate fi folosita

1.1 Geometrie solara

1.11 Declinatia solara (coordonatele solare)

1.12 Ecuatia timpului

1.13 Timpul solar real si coordonatele orelor

1.14 Altitudinea solara si azimutul

1.15 Lungimea zilei astronomice

1.16 Lungimea umbrei

1.17 Suprafata umbriei unei cladiri rectangulara



1.2 Lumina solara

1.21 Factorul de iluminare de turbiditate (opusul claritatii) ambianta

1.22 Masa optica relativa a aerului



1.23 Iluminanta solara extraterestra

1.24 Iluminanta directa de la soare



1.3 Lumina zenitala

1.31 Lumina solara utilizabila : globala si difuza

1.32 Luminanta si iluminarea cerului senin

1.33 Luminarea si iluminanta cerului acoperit



1.34 Media luminarii si iluminantei cerului cf. BRE

1.35 Coeficientii luminii naturale si dubdiviziunile cerului

1.4 Suprafete exterioare

1.41 Lumina reflectata de sol

1.42 Luminanta elementelor de obstructie exterioare

1.43 Reflexii speculare pe suprafete exterioare

1.44 Obstructionarea cerului de catre copaci
Metode de calcul a factorului de lumina

2.1 Total

2.11 Definitia factorului de lumina

2.12 Factorul de lumina mediu

2.13 Corectii la factorul de lumina calculat

2.2 Componenta exterioara reflectata

2.21 Componenta exterioara reflectata a factorului de lumina

2.3 Componenta cerului

2.31 Factorul de cer pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje

2.32 Componenta cerului pentru deschideri verticale rectangulare fara vitraje

2.33 Componenta cerului pentru deschideri orizontale rectangulare fara vitraje

2.34 Transmitanta directa a sticlei clare

2.35 Transmitanta directa a sticlei translucide

2.36 Transmitanta difuza a sticlei translucide

2.37 Reflectanta difuza a sticlei translucide

2.4 Componenta reflectata la interior

2.41 Componenta medie reflectata interior pentru ferestre verticale

2.42 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre verticale

2.43 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre zenitale

Metode ale suprafetei finite

3.1 Factori de forma

3.11 Factorul configuratiei si definitia factorilor de forma

3.12 Factorul de forma pentru dreptunghiuri identice paralele si opuse

3.13 Factorul factor pentru doua dreptunghiuri perpendiculare

3.14 Factorul configuratiei pentru un element paralel cu un dreptunghi

3.15 Factorul configuratiei pentru un element perpendicular pe un dreptunghi

3.16 Factorul configuratiei si factorul de forma cu subdiviziune triangulara .

3.2 Metoda radiozitatii

3.21 Metoda radiozitatii generale folosind subdiviziuni triangulare

3.22 Test pentru puncte ascunse cu subdiviziuni triangulare

3.23 Coeficientul de lumina naturala : componenta directa

3.24 SolutIe a ecuatiilor de inter- reflexie

Metode de urmarire a razelor

4.1 Metoda Monte Carlo



4.11 Procedura generala pentru metoda Monte Carlo

4.12 Random emission from point source and diffusing surface Emisie aleatorie de la sursa punct si sufrafata difuzanta

4.13 Reflectie Monte Carlo de la o suprafata

General

5.1 Algoritmul de lucru geometric

5.11 Axe si coordonate

5.12 Cosinusul directiei de la o normala la un plan

5.13 Unghiul dintre doi vectori

5.14 Distanta si directia dintre doua puncte

5.15 Intersectia intre o raza si un plan

5.16 Test daca un punct intalneste un plan

5.17 Laterale , unghiuri interne si arii ale unui triunghi sferic

5.18 Subdivizia unui triunghi sferic

5.2 Simboluri si nume de variabile
Rezumat

Acest raport examineaza avantajele si formatul al reglementarilor pentru control solar si iluminare naturala in Building Regulations Part L. In cladiri a caror functiune nu este domestica exista avantaje energetice potentiale venite dinr-o reglementare de minima iluminare naturala. Revizuind intregul fond construit nou se poate ajunge la o economie de 2-3%. Mai mult chiar o revizuire a ariilor vitrate indica o iluminare precara a noilor contructii cu functiune diferita de cea domestica.

O reglementare directa de iluminare naturala ar fi dificil de specificat deoarece existenta unor numeroase exceptii pentru o mare varietate de cladiri unde iluminarea naturala este ineficienta sau chiar nedorita. O reglementare de compromis este necesara unde zonele cladirilor care nu sunt luminate natural ar fi nevoite sa detina o iluminare artificiala mai eficienta, si ar putea functiona.

O abordare posibila ar fi regulamente care prevad ca in zonele iluminate natural ale cladirii eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa nu depaseasca 50 lumeni pe Watt circuit. In zonele neiluminate natural eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa fie mai mare de 65 lumeni pe Watt circuit. Zona iluminata natural poate fi iluminata si de sus (luminator) sau trebuie sa fie la cel mult 3h fata de un zid fenestrat, unde h este inaltimea libera a ferestrei, si cu o vedere directa spre acea fereastra. Ferestrele ar trebui sa beneficieze de o suprafata vitrata nu mai mica decat 20% din suprafata interioara a peretelui fenestrat compusa din sticla dubla simpla sau low emissivity, cu radianta scazuta. Daca se foloseste o sticla colorata, atunci marimea suprafetei vitrate se mareste corespunzator cu transmisibilitatea ei. Un control potrivit al iluminarii artificiale este necesar.

In cazul locuintelor situatia este mai putin clara din cauza folosiri scazute a iluminarii si deoarece multe locuinte nu sunt ocupate in timpul zilei. Totusi este recomandat ca aria maxima de suprafata vitrata existenta de 22.5% a ariei planseului pentru geamuri duble normale si 26% pentru low-e sa nu mai fie redusa, altfel ar putea rezulta case precar iluminate natural.

Nu exista reglementari curente pentru a limita castigul de energie solara folosind sisteme de umbrire. Desi Regulamentul curent pentru Constructii limiteaza ariile de suprafata vitrata pentru a preveni pierderile de caldura, in cladiri cu functiune non domestica este inca posibil de a avea mari suprafete vitrate. In anumite constructii s-ar putea economisi mari cantiati de energie prin introducerea sistemelor de umbrire, posibil 5% din cantitatea totala de energie pe care o consuma cladirea. Totusi aceste cladiri nu cuprind decat o parte specializata a fondului construit. Ele au arii vitrate relativ mari ( in mod normal de 40% din suprafata peretelui sau mai mult sau 20% din acoperis sau mai mult) si de asemenea sisteme de racire. Majoritatea acestor constructii vor fi cladiri de birouri si centre comerciale.

Un studiu initial arata ca pentru a avea economii de energie semnificative, forme specializate de umbrire sunt necesare, combinand transmisibilitatea redusa pe timp de vara cu transmisibilitatea ridicata a iluminarii naturale pe timp mohorat si folosirea energiei solare corespunzatoare pe timp de iarna. Sistemele tipice includ console, rafturi externe sau jaluzele exterioare retractabile. Alte sisteme cum ar fi geamul colorat ar putea sa mareasca consumul de energie a cladirii, mai ales daca sistemul este aplicat pe toate fetele cladirii pentru o continuitate vizuala.

Avand in vedere incertitudinile despre sistemul optim de umbrire si numarul limitat al fondului construit care ar beneficia, o reglementare directa a umbririi solare nu este considerata a fiind necesara in acest moment. Ar putea fi considerata in viitor. Totusi umbrirea ar fi incurajata indirect folosind Energy Performance Index Method (EPIM) – indexul metodelor de performanta a energiei. Viitoarele Part L ar putea include masura prin calcul ca o reglementare pentru cladirile cu aer conditionat. Pentru a satisface un regulament EPIM, proiectantul cladirii ar putea instala siteme de control solar, iar apoi a reduce capacitatea instalatiei. Acasta reducere a capacitatii ar putea servi la marirea EPIM. Pentru a scoate maximum din aceasta oportunitate investigari ulterioare sunt necesare pentru a stabili strategiile optime de control al iluminarii pentru diferentele tipuri de cladiri si de a transmite acasta informatie proiectantului.


1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA - standarde


Yüklə 425,51 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin