Redactarea a 2 A



Yüklə 425.51 Kb.
səhifə1/6
tarix29.10.2017
ölçüsü425.51 Kb.
  1   2   3   4   5   6




Contract: 30/2002



DOCUMENTARE PRIVIND

CRITERIILE DE PERFORMANTA

SPECIFICE ILUMINATULUI


NATURAL SI CONTROLULUI SOLAR

Beneficiar: MLPTL


Redactarea a III-a
CUPRINS


  1. INTRODUCERE – Sinteza documentarii in a doua redactare

  2. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR din faza de ancheta



CAPITOLUL 1 – ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR




    1. DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL – legi, norme, recomandari

    2. REGLEMENTARI DIN ROMANIA – standarde

    3. CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

    4. CONCLUZII



CAPITOLUL 2 – CONTROLUL SOLAR




2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL – legi, norme , recomandari

    1. REGLEMENTARI DIN ROMANIA

    2. CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

    3. CONCLUZII



CAPITOLUL 3 – ANEXA




3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA

3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI

3.3 BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
a.SINTEZA DOCUMENTARII IN A DOUA REDACTARE

Abordarea creativa in ceea ce priveste lumina naturala si soarele a produs deja in ultimii ani, din ce in ce mai numeroase, o serie de realizari de arhitectura de o noua generatie. Arhitrectura “solara”, “bio-climatica”, “ecologica”, “verde”, “inteligenta” etc. a capatat deja un statut important. Reglementarile au ramas evident in urma si este evidenta intentia de a recupera aceasta intarziere.

In urma discutiilor avute si a parcurgerii unui numar mare de documente scrise si sit-uri oficiale, (alegand si considerand ca fiind unul dintre cele mai rapide si “la zi” mijoace de informare si comunicare, utilizarea “web-ului” pentru cautarea informatiilor) o concluzie este ca reglementarile propriu-zise sunt putine in tarile europene si absente la nivel central european.



In continuare prezentam concluziile specifice in urma primei redactari:


  • Majoritatea cautarilor s-au efectuat in registrul lingvistic anglo-francofon. In acest registru rezultatele sunt mai degraba neconsistente. Este posibil ca problemele de insorire excesiva sa fi preocupat excusiv tarile confruntate cu aceasta problema, in speta tarile mediteraneene din UE (Spania, Italia, Grecia) unde, din lipsa suportului ingvistic de specialitate, n-am putut penetra. Din aceleasi motivatii n-am penetrat in spatiul scandinavic, nord european, confruntat mai ales cu asigurarea unui minim de iluminare necesar.

  • Lumea vechiului continent nu a reusit sa ajunga la nivelul de reglementare ale unor state ce s-au confruntat mai acut cu problemele luminii si insoririi ca de pilda SUA sau Australia. Principalele reglementari se afla in continentul nostru in Marea Britanie si in Germania. Franta a “pasat” problema catre diversele coduri nationale (codurile muncii, sanatatii, urbanismului, constructiilor, etc.) in care sunt enumerate cel mult exigente globale sau recomandari vagi. Nu exista inca norme europene EN referitoare la aceste domenii insa am reusit sa gasim norme separate, specifice unor domenii de activitate (programe de arhitectura, domenii de activitate, locuri de munca, etc.) ce cuprind si prevederi referitoare la subiectul nostru de studiu. Deci, in concvluzie, nu s-au gasit reglementari unitare specifice acestui domeniu, care sa atace aceste aspecte (necesar de lumina naturala si control solar). Exista o propunere de norma europeana , prezentata in cuprinsul primei redactari.

  • Exista o cantitate mare de informatii cu caracter tehnic, stiintific ,analitic etc. care trateaza aceste probleme, in general in contextul problematicii generale de ordin ecologic. Este evidenta intentia de a se realiza curand regelementari la nivel european, exemplul american, australian, etc. Am cules si ordonat o mare cantitate de informatie din aceste surse extra-europene; aceasta este accesibila in dosarul “virtual”, pe suport informatic.

  • Domeniul luminii naturale nu provoaca nici afectiuni patologice majore, nici agresiuni asupra mediului sau bugetului. Iata de ce credem ca din aceste considerente acest aspect al luminii naturale este inca relativ neglijat. De cele mai multe ori este inglobat ca un capitol sumar tratat in cadrul iluminatului artificial. Poate si pentru faptul ca lumina naturala “nu costa” nimic, nu intereseaza in mod deosebit. Cresterea importantei domeniului este insa evidenta pentru viitorul apropiat, din cauze de ordin ecologic. Asupra luminii naturale nu se poate interveni direct sau simplu; realizarea unor exigente simple, ce pot fi atinse usor cu ajutorul iluminatului artificial, in cazul luminii naturale implica o conceptie arhitecturala de ansamblu, de o mare calitate si complexitate.

  • Privind mai atent rezultatele cautarii pe sit-ul Afnor, putem constata ca doar cca 40 % din rezultatele cautarii reprezinta norme europene adoptate de statul francez, grosul rezultatelor reprezinta norme franceze, DTU-uri sau alte reglementari nationale ce apar chiar in aceste zile nefiind adoptate la nivel national si nu european; iata de ce consideram ca “descoperirea“ unor norme strict europene este destul de improbabila, din moment ce in tari ca Franta acestea nu au devenit o dominanta.

  • Principalele norme europene, clasificate dupa data adoptarii lor par a urma o anumita logica : ele au aparut fie ca o consecinta a unui eveniment (dupa anul 2000, cazurile de legionellosa din Franta, au impus numite masuri de ventilatie si igiena, de pilda) sau dupa ce o anumita problema s-a produs (accidentele + lipsa ventilarii in tunelele rutiere), fie ca urmare a unei preocupari esentiale de durata. Cum in domeniul nostru nu s-au produs evenimente deosebite, cum nu exista probleme de costuri deosebite sau de poluare (ce explica permanenta unor teme - cele termice sau de mediu), consideram ca factorii decizionali din UE n-au considerat ca presanta aparitia unor reglementari in acest domeniu al luminii naturale, si problema a fost lasata la latitudinea fiecarei tari, care la randul lor n-au elaborat reglementari stricte in acest domeniu.

  • Majoritatea normelor gasite sunt enumerate doar la nivelul titlurilor, insotite uneori extrem de scurte rezumate. In schimb toate se obtin pe bani. Este extrem de greu sa ne dam seama in aceste conditii de continutul acestor norme, deoarece sub titlul promitator se pot ivi surprize de proportii referitoare la continutul propriu-zis. Pentru sit-ul Afnor s-a realizat o estimare a costurilor pentru a putea dobandi cele mai interesante documente, pornind de la titulatura lor.



b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FAZA DE ANCHETA

O concluzie cu caracter general in urma primei redactari este ca, desi reglementarile propriu-zise sunt putine in tarile europene şi practic absente inca la nivel central european, informatia stiintifica şi tehnica in domeniu este foarte abundenta şi intr-o dezvoltare evidenta.

Astfel dupa aceasta redactare, in faza de ancheta ne-am propus o documentare bazata pe abordarea si aducerea la cunostiinta a documentatiei unor institutii cu experienta si istorie in domeniu.

Prezentam in continuare (in urma discutiilor avute si a participarii cu observatii si propuneri referitoare la prima redactare a documentatiei, a diverselor institutii) sinteza fazei de ancheta :

Universitatea Tehnica Costructii Bucuresti :
Apreciaza documentarea, chiar si numai in prima ei redactare , ca fiind utila si oportuna deoarece aceasta reprezinta o sinteza la zi a stadiului in care se gasesc cunostintele, cercetarile si reglementarile normative din domeniul iluminatului natural al cladirilor in corelatie cu cel al controlului solar a acestora.

Parcurgerea unui numar foarte mare de site-uri oficiale, folosind diversi discriptori specifici si generali a evidentiat faptul ca la nivelul UE nu exista inca norme de tip EN in domeniile analizate dar exista o cantitate mare de informatii ce pot constitui baza unor viitoare reglementari la nivel european.


Va prezentam in continuare ropunerile :


  • Realizarea unei documentari referitoare la diferitele materiale de interes in prezent in tara pe circuitele ASRO si a preturilor cu care acestea pot fi achizitionate;

  • O documnetare/cercetare suplimentara care sa aiba in vedere :

    • Recomandari de principiu referitoare la corelatiile dintre iluminarea naturala/insorirea spatiilor, orientarea cardinala a fatadei si geometria vitrajelor;

    • Idem si amplasarea vitrajelor in cadrul peretelui exterior (totdeauna centrat?);

    • Existenta unor metode grafice sau analitice rapide (calibrate insa cu modele experimentale sau/si de calcul evoluat) de dimensionare/verificare a satisfacerii diferitelor criterii de performanta specifice iluminatului natural si controlului insoririi spatiilor inchise ale cladirilor.

  • Lucrarea trebuie continuata astfel incat dupa finalizare sa fie posibila elaborarea rapida a unei reglementari nationale specifice, aceasta urmand a fi armonizata cu cele care sunt de asteptat a apare in curand in tarile UE sau la nivelul ansamblului actor tari

Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la nivel national cat si international aprecierea din partea Ministerului sanatatii publice si familiei a venit ca o incurajare pentru realizarea urmatoarei faze si finalizarea documentatiei prin elaborarea cat mai devreme a reglementarilor,




URBAN PROIECT – Bucuresti – considera documentarea o sinteza valoroasa si bine sistematizarta a problematicii studiate, oglidita in studii de specialitate, norme si reglementari din Romania si strainatate.
Propunerile reprezinta completari :


  • de urbanism prin :

    • tipuri de configuratii de incinte urbane care prin proportii (lungime-latime-inaltime ecrane perimetrale), orientari, deschideri, penetrari sa fie favorabile iluminatului natural si controlului solar.

    • legatura dintre iluminarea naturala a spatiilor construite si dimensionarea (distante inaltimi) a spatiilor verzi adiacente

  • prin identificarea unor metode grafice, expeditive, de lucru prin care sa poata fii apreciat nivelul de iluminare interioara a unei cladiri nou proiectate (sau reabilitate) pentru cazul cand din diverse motive (importanta constructiei, urgenta elaborarii proiectului, lipsa unei echipe imediat accesibile, de specialisti strict pe domeniu) un studiu aprofundat nu e posibil;

  • identificarea unor foruri de avizare in strainatate (institute de specialitate,“celule de lucru” in ministere, organe ale administratiei locale) si a unor avize, pe domeniu (obligatorii sau facultative). Incercarea de echivalare a acestora cu institutii si tipuri de avize curente la noi;

  • Indentificarea in literatura de specialitate , a unor grile minimale de apreciere a aptitudinii ansamblurilor urbane si a constructiilor de a fi satisfacator iluminate natural (procent de vitrare, tip de vitraj, cadru inconjurator, finisaje, orientari, adancime etc.)

  • Propuneri de astfel de grile, conform cu exigentele din Romania, utile atat concepturilor cat si organelor de avizare.


S.C. PRODOMUS S.A considera subiectul studiului actual, acesta incercand sa acopere un segment al normarii practic inexistent la noi in tara, atat ca procupare de sine statatoare, cat si ca parte a normelor departamentale, criteriile de exigenta joacand un rol deosebit.

Necesitatea unui astfel de studiu este evidenta, problematica legata de iluminatul natural si controlul solar facand parte din categoria criteriilor de exigenta esentiale, prevazute de Legea 10/1995, atat in cadrul criteriilor legate de igiena, sanatate, protectia mediului, cat si de cele privind protectia hidrofuga, termica si economia de energie.

Aflat in faza de proiectare – Redactarea I, studiul analizat reflecta cautarile elaboratorilor, atat in camp legislativ aferent spatiului european cat si in cadrul preocuparilor profesionale specifice obiectivului analizat. Asa cum rezulta si din concluziile fazei prezentate, elaborarea unui normativ individualizat poate fi o optiune, dar fara o eficienta practica directa asupra procesului de proiectare.

Din punct de vedere al structurarii materialului, pentru faza urmatoare, prezentele sugestii sunt legate in principal de definirea scopului si organizartea materialului astfel incat sa devina un instrument care sa stea la baza elaborarii normativelor departamenatale :



  • necesitatea adaptarii cautarilor si structurarea problematicilor abordate, in conformitate cu conditiile specifice ale unui cadru normativ in continua transformare, astfel incat sa se impuna pentru fiecare categorie de program de arhitectura prevederile minimale/maximale legate de iluminatul natural si controlul insoririi;

  • identificarea prevederilor actuale (existente in normativele si standardele aflate in vigoare) si reactualizarea acestora, in conformitate cu ultimile rezultate/cercetari/prevederi normative europene cu scopul alinierii acestora la legislatia si cadrul normativ CE;

  • necesitatea definirii clare ale celor doua componente, in mod distinct, afectate de problematica iluminarii naturale si a insoririi:

    • componenta urbanistica si conditionarile aferente;

    • obiectul de arhitectura si conditionarile specifice, pe tipuri de programe de arhitectura.



Pozitia noastra fata de unele aspecte enuntate in randurile anterioare

Metode simple succinte de calcul si determinare nu rezolva neaparat in mod sigur cazuri complexe sau speciale – cum sa aprecieze asta cineva care are numai cunostiinte limitate ?

Vom da metode sintetice de evaluare a cantitatii si distributiei luminii naturale, precum si pentru controlul solar , asa cum le-am sintetizat (in special pornind de la Victor Olgyay “Solar Control and Shading Devices” si Dayligting in Architecture A European Reference Book

CAPITOLUL 1:



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə