Redactarea a 2 A
Yüklə 425,51 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- STANDARDE DE ILUMINAT ARTIFICIAL
- 1. LUMINA NATURALA IN SPATII INTERIOARE
STANDARDE ROMANESTISTANDARDE DE ILUMINAT NATURAL SI GENERAL
I.C.C.P.D.C. 53/20.12.1986. Inlocuiesc P71-79. SR 6221/1 - 1996 STANDARDE DE ILUMINAT ARTIFICIAL
1.3 Culegere de documente profesionale (stiintifice, tehnice) Documente publicate 1.3.1. Lumina naturala 1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie 1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale 1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si exterioare, controlul insoririi. 1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate 1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa 1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste starea de confort 1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata 1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala
DOCUMENTE PUBLICATE 1.3.1 Lumina naturala 
Datorita descoperirilor din sec. al XVIII-lea fizicianul C.A. de Coulombe, s-au inteles si folosit fenomenele electrice si magnetice. Relatii precise, matematice, s-au conturat cu ajutorul formularilor lui J.C.Maxwell. Orice teorie satisfacatoare asupra luminii ar trebui sa-I precizeze originea si disparitia, precum si diferentele de viteza la trecerea prin medii diferite. Lumina este o forma de energie radiant ace circula sub forma undelor din campuri electrice si magnetice, unde ce vibreaza in directia luminii. Undele de lumina au o frecventa si o lungime, valori specifice in spectrul electromagnetic. Lumina vizibila, asa cum se observa pe spectru, reprezinta o ingusta banda intre lumina ultravioleta si energia infrarosie. Emisia luminii se datoraeza unuia din componentii atomului, electronul. Acestia circula in jurul nucleului dupa un traseu circular, orbita. Fiecare atom are un set unic de orbite, cu nivele energetice diferite in functie de apropierea fata de nucleu, nivelul fiind mai ridicat cu at este mai indepartat. La un impuls energetic, electronul sare de la un nivel la altul, excitand atomul. Miscarea electronului ii cauzeaza o pierdere de energie ce il readuce la nivelul energetic initial. Energia degajata de electron prin acest proces, sub forma unui foton, constituie emisia luminii, purtata astfel de fotoni (1900-fizicianul M.Planick). energiile corespunzatoare fotonilor emisi formeaza ceea ce numim spectrul atomului, acesta dovedindu-se, conform teoriei fizicianului Sir J.F.W.Herschel, esential in identificarea specificitatii atomului (teoria spectroscopiei). Spectrul electromagnetic se refera la toate frecventele si lungimile de unda electromagnetice. Undele de lumina sunt formate din campuri electromagnetice oscilante, propagandu-se pe o directie perprendiculara pe forta campului. Relatia dintre campuri si unda formata poate fi asemuita imaginand unduirea unei sfori intinse. Dar, spre deosebire de aceste analogii, lumina nu are nevoie de un mediu, o substanta prin care sa calatoreasca. Lungimea undei electromagnetice este distanta dintre doua varfuri de unda consecutive, masurandu-se in metrii sau nanometrii. Frecventa reprezinta numarul de lungimi de unda ce trec printr-un punctla un moment dat. La majoritatea luminilor campurile electrice care formeaza undele se manifesta pe toate directiile perpendiculare pe directia luminii. Directia campurilor electrica determina tipul de polarizare a lumini. Unda a carei camp electric oscileaza pe directie verticala este astfel polarizata vertical, spre exemplu. Campul electric al undelor de lumina solara vibreaza pe toate directiile, de aceea lumina solara directa nu este polarizata. Intelegerea polarizarii a condus la descoperirea unor materiale pentru a o putea controla. Lumina poate fi naturala sau artificiala. Prima este ori solara ori produsa de anumite organisme vii, iar cea artificiala este obtinuta cu ajutorul unor sisteme de iluminare, prin convertirea gazelor sau a enrgiei electrice. Sursele de lumina pot fi incandescente, atunci cand energia provine din lumina, sau luminiscente, cand absorbita de energie nu se realizeaza prin caldura. Intr-o sursa incandescenta atomii se ciocnesc, transferand energii catre electroni ce urmeaza apoi procesul emisiei luminii. Soarele este o sursa incandescenta, caldura provenind din reactiile nucleare de la suprafata sa. Culoarea surselor incandescente depinde de temperatura, spre deosebire de cele luminiscente, unde este dependenta de reactiile chimice. Lumina fluorescenta este un tip de sursa luminiscenta ce se foloseste de compusii chimici fosfori. Sursa de lumina se numeste fosforescenta daca intervalul de timp dintre absorbtie si emisie este mai mare de o secunda. Materialele fosforescente pot licarii in intuneric un timp pana la a fi expuse luminii puternice. Radiatia luminii poate surveni dintr-o sursa total artificiala, ansamblu numit sincroton. Laserele sunt surse speciale de lumina ce produc unde regulate, permitand controlul asupra focalizarii luminii. Sursele laser au atomi ai caror electroni oscileaza sincronizat. Lumina interactioneaza diferit cu materiale in functie de structura atomica a materialului. Comportamentul luminii este exprimat prin fenomene ca reflexia, refractia, imprastierea. Refractia este curba luminii atunci cand trece de la un tip de material la altul, viteza luminii modificandu-se la granita dintre materiale. Reflexia, ce are loc tot la aceasta granite, se manifesta prin respingerea luminii in materialul initial dupa acelasi unghi de contact. Imprastierea se produce atunci cand atomii unui material transparent nu sunt distribuiti uniform de-a lungul suprafetei, ci sunt grupati in fasciculi de molecule si particule. Un alt fenomen studiat si descries de fizicianul T.Young (1803) este interferenta, process ce survine atunci cand doua unde se suprapun. Un alt process legat de dependenta fata de lumina este fotosinteza, fenomen prin care plantele verzi si unele organisme isi folosesc enrgia pentru a o converti din dioxid de carbon si hydrogen in simpla glucoza. Fotosinteza are loc, in cadrul frunzelor si tulpinilor verzi, in celulele cloroplaste, datorita moleculelor de clorofila, captatoare de lumina. Fotasinteza se realizeaza in doua etape: reactia dependenta de lumina sic ea independenta. Fenomenele fizicii au fost formulate si explicate mai coerent de-abia din sec. al XVIII-lea formulandu-se teorii ca cea a termodinamicii a fizicianului Joule, a cineticii (A.Avogadro) din care s-a desprins teoria moleculara, a spectroscopiei (Sir J.F.W.Herschel) si multe altele.
1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie
CUM SA IMBUNATATIM ILUMUNATUL Vom arunca o privire rapida asupra tipului de lumina de care avem nevoie, cat de puternica si cum e furnizata in casele noastre.
Pentru a avea lmina suficienta ar trebui sa fie lumina in asa fel incat sa fim capabili sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara incordare, fara sa ne fortam. De la 457,5 cm pana la 610 cm din lumina produsa de o lumanare este minimul de lumina cerut pentru o vedere satisfacatoare. Distributia ar trebui sa fie neschimbata; o lumina de o intensitate asemanatoare este ceruta si la locul de munca. Dispersia indicata a luminii, fara umbre, este ceruta pentru o vedere eficienta. A se evita lumina orbitoare; aceasta produce enervarea si reduce vederea critica. Lumina automobilelor, in timpul noptii, creeaza o astfel de orbire, pe care pietonii o resimt cape un discomfort si sunt incapabili sa-si adapteze vederea pentru mediul in care se afla in prezenta acesteia. De evitat umbrele; umbrele sunt inevitabile dar prea multe forme de umbre produc confuzii. Fara palpairi; lumina ar trebui sa fie constanta. Palpitatiile cauzeaza incordarea vederi. Culoarea; culoarea luminii nu este asa de importanta precum intensitatea. Dar, din moment ce lumina naturala are un puternic efect asupra noastra, cu cat culoarea este mai apropiata de lumina naturala cu atat este mai bine pentru noi. De obicei peretii si tavanul ar trebui sa fie luminati mai puternic si podeaua ar trebui sa fie mai intunecata.
Pozitia casei; este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie spre nord sau spre sud. Lumina nu este uniforma in timpul zilei la apus si la rasarit. In plus lumina directa a soarelui va incalzi casa, mai ales in timpul verii. Orientarea nordica sau sudica a casei creste sansele unei iluminari uniforme. Ferestrele; o fereastra inalta faciliteaza o patrundere mai mare a luminii, o fereastra larga sau deschisa permite o difuzare mai buna. Lumina naturala este mai influientata de partea vizibila a cerului. Marimea ideala a ferestrei ar trebui sa fie 10% din suprafata podelei. Culoarea; lumina colorata pe tavan si pe pereti reflecta mai mult lumina si camera pare mai stralucitoare. Partea de jos a peretilor si podeaua ar trebui sa fie mai inchisa, mai putin luminate.
Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in calea luminii. Blocurile inghesuie cat mai mult locuintele cu putinta. Peretii sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus. Din motive ce tin de intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jaluzelele sunt folosite. Din cauza aparatelor cu aer conditionat multe ferestre nu se mai deschid. De aceea ce multe ori apelam la iluminarea artficiala chiar in timpul zilei. Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru iluminarea caselor. Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand lumina galbena. Filamentele mai incinse produc lumina alba. Ele sunt folosite pentru o extindere a luminii. Formele decorative si candelabrele produc o iluminare decorativa. Tubul fluorescent (izvor de lumina bazat pe principiul descarcarii electrice intr-un amestec de gaze si vapori de mercur, aflat intr-un tub de sticla) este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se aseamana cu lumina naturala. Aceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e nepotrivita in scopuri decorative.
Lumina naturala creeaza un mediu mult mai stimulant si mai reconfortant decat cea artificiala, datorita fluctuatiilor sale graduale. Ea nu este constituita numai di simple raze solare, ci si din caldura, straluciri, umbre, penetrarea soarelui intr-o cladire. Arta iluminarii naturale nu consta atat in crearea de spatii astfel iluminate, ci din combinarea umbrelor si a materialelor astfel incat sa nu se obtina efecte adverse omului. Iluminarea naturala are efect maxim in timpul dupa-amiezelor insorite. Ea reduce nu numai consumul mediu de energie electrica a unei cladiri, dar si consumul de varf pe timpul unei zile. In S.U.A. se consuma 20-25% din energia electrica pentru iluminare, dar sectorul comercial consuma 37% din energia electrica in acest scop. Iluminarea electrica contribuie si la incalzirea cladirilor. Ca regula, o unitate de energie consumata pentru iluminare necesita o unitate si jumatate de energie pentru aparatul de aer conditionat care reduce caldura generata de iluminatul electric. S-au realizat mai multe studii pentru obtinerea unor algoritmi de optimizare a iluminarii cladirilor. Aceasta poate influienta serios confortul, satisfactia si productivitatea angajatilor unei institutii. Solutiile alese pentru luminare pot avea un rol important si in reducerea poluarii, deoarece reducandu-se consumul de energie electrica se reduc si noxele (oxid de azot, dioxid de carbon, dioxid de sulf) emise de centralele care produc aceasta energie. Iluminarea naturala imbina cunostintele de arhitectura, mecanica si electricitate. Specialistii in aceste domenii trebuiesc adusi inca de cand se face design-ul constructiei (amplasare ferestre, pereti, etc.) si tinuti pana cand aceasta este data in folosinta. Este foarte important si dialogul intre acestia, astfel incat o cladire sa fie la fel in proiecte, in faza de constructie si in cea operationala. Aspecte legate de peoiectare Exista cateva aspecte legate de proiectarea iluminarii care trebuiesc luate in calcul inca de la inceput, pentru a nu se sacrifica costurile si creativitatea. Reflectii ale draperiilor Reduc contrastul. Nu sunt recomandate in locurile unde se executa operatii ce necesita acuratete mare (spre exemplu, intr-o camera unde se executa design grafic). Cantitatea de lumina De obicei se recomanda a fi cat mai multa si introdusa cat mai adanc in interiorul cladirii. Un caz particular ar fi atunci cand reflectiile draperiilor sunt foarte mari. Stralucirea Stralucirile prea mari sau lumina prea puternica din campul vizual pot crea disconfort. Contastul mare dintre obiectele apropiate si cele din fundal pot redue abilitatea ochiului de a percepe detaliile. Se recomanda a folosi un oarecare contrast, insa a se evita extremele. Uniformitatea poate crea o senzatie de oboseala, care desi nu face rau omului, ii scade productivitatea. Stralucirea este un element subiectiv si de aceea este relativ greu de cuantificat. Aceasta se realizeaza de obicei supunand un numar mare de persoaneunor aceleasi conditii de stralucire. Totusi, factorii de disconfort pot fi estimati Aspecte variabile legate de proiectare Elementele de pe sit Acoperirea cerului variaza natura si cantitatea de lumina ce intra intr-o cladire. Sunt mai multe tipuri de acoperiri. Cerul foarte acoperit este definit ca fiind cerul acoperit in medie de 80% cu nori. Distributia luminii aste de trei ori mai mare la zenit ca la orizont. Iluminarea variaza de la cateva sute de candele la cateva mii, in functie de densitatea norilor. Cerul liber este mai putin stralucitor si tinde a fi mai luminos la orizont decat la zenit. El este definit ca avand o medie de acoperire cu nori sub 30%. Cerul noros este acoperit cu nori intr-o proportie care variaza intre 30 si 80%. Unele zone ale sitului pot avea astfel o luminaozitate foarte variata, in functie de acoperirea cerului. Pentru a formula raspunsuri corecte legate de iluminare este foarte important sa se faca o analiza de clima. Obstructiile exterioare unei ferestre influienteaza si ele cantitatea de lumina naturala care intra intr-o camera (spre exemplu copaci sau cladiri apropiate). Ele genereaza umbre si blocaje ale luminii diferite pentru fiecare fereastra. Strategii de proiectare Cresterea perimetrului zonelor ce primesc lumina naturala Trebuie de asemenea in vedere si impactul termic al luminii electrice si al dimensiunii ferestrelor. Penetrarea adanca a unui spatiu Se realizeaza de obicei lasand goluri (deschideri, luminatoare, ferestre, etc.) undeva la inaltime. Astfel se va evita si obtinerea unei iluminari prea puternice in incapere. Folosirea eficienta a unor goluri Daca s-a amplasat corect golul, raportul suprafata acoperita de ferestre / suprafata acoperita de perete la care se obtine saturatia de lumina naturala este de 0,18. Reflectarea luminii naturale Suprafetele reflectante pot reflecta si imprasia lumina naturala prin incapere. Spre exemplu, un raft amplasat deasupra ferestrei ar putea creste luminozitatea din camera si scade stralucirea ferestrei. Folosirea tavanelor cu cavitati (ne-plate) Evitarea patrunderii razei de lumina solara directa pe suparafetele de observatie Aceasta ar putea crea o luminozitate prea mare de disconfort. Daca nu sunt alte solutii, se vor folosi concepte legate de amplasarea ferestrelor pentru evitarea acestei situatii. Folosirea cu grija a luminii solare in zonele nefolosite Ele pot aduce o crestere a temperaturii camerei fara a crea efecte dinamice sau de buna-stare (deoarece sunt amplasate in zone de interes redus). Filtrarea luminii naturale Atunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau obloane. Considerarea si elemente de control din mediul incaperii Amplasarea ferestrelor poate induce intr-o incapere caldura, aer, sunete, etc. Ventilatia camerei, acustica, privelistile, sistemele de incalzire si de electricitate, precum si cele de aer conditionat trebuiesc luate si ele in calcul cand se proiecteaza luminarea unei cladiri. Elemente de proiectare Cel mai important element este geometria peretilor cladirii, a tavanelor, planseelor, ferestrelor, si a relatiilor dintre ele. Proiectantii trebuie sa manipuleze configuratii si sa calculeze iluminarile rezultate inainte de a intelege relatiile cantitative legate de geometria cladirii. Aceasta se realizeaza folosind modele fizice de test si/sau simulari pe calculator. Elemente exterioare Consolele pot fi elemente importante in arhitectura de iluminare. Ele ajuta la reducerea luminii solare admisa in incapere. De asemenea, acestea pot redirectiona lumina reflectata de planseu inapoi spre interior. Rafturile de iluminare sunt dispozitive care se amplaseaza la sau langa o fereastra si reflecta sau imprastie lumina solara pe tavan si pe pereti. Se folosesc pentru a micsora iluminarea excesiva de langa unele ferestre si pentru a mari cantitatea de lumina ce penetreaza interiorul camerei. Ele creaza o impresieputernica de orizontalitate exteriorului cladirii. Jaluzelele orizontale sunt dispozitive eficiente pentru blocarea luminii solare cand unghiurile sunt ascutite, lasand insa ptina lumina pe perioada primaverii si toamnei. Ele pot fi controlate mecanic sau electric pentru a raspunde pozitiei soarelui si acoperirii cerului din fiecare moment. Obloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este orientata spre est sau vest pentru a bloca raza directa si a o difuza in interior. Pot fi fixe sau mobile. Dispozitivele de inregistrare a luminii naturale capteaza aceasta lumina si o reflecta printr-un gol in incapere. Ele pot statice (folosind oglinzi), sau dinamice (miscandu-se dupa soare). Acest dispozitiv se foloseste pentru a mari numarul de ore iluminate dintr-o zi, precum si numarul de luni cu zile lungi dintr-un an. Elemente de fatade si invelitori Materiale transparente Metoda foloksita in trecut este aceea de a folosi materiale transparente in anvelopa cladirii. Aceasta insa introducea o incalzire suplimentara a acesteia, nu intotdeauna dorita. Pentru a intelege elementele actuale trebuiesc definite intai trei caracteristici ale acestor elemente. Transmitanta vizibila (VT) a unei straluciri este fractiunea din energia luminii vizibile transmisa prin stralucire. Geamul dublu fara striatiuni transmite 89% din lumina primita si are deci VT = 0,89. Coeficientul de umbrire (SC) este raportul dintre incalzirea datorata folosirii unui sistem cu straluciri si incalzirea datorata folosirii unui geam dublu fara striatiuni. Valoarea U este rata de transfer de caldura pe ora pentru cate un ft² (picior patrat) pentru fiecare grad diferenta intre cele doua parti ale unui material. Performantele geamului simplu pot fi alterate folosind patru metode sau combinatii intre acestea. Geamurile colorate reduc radiatia solara care trece printr-un geam, dar si cantitatea de lumina. Relatia dintre acestea pot fi controlata prin alegerea culorii. Vitrajele gri reduc atat lumina, cat si caldura emise la o intensitate destul de mare. Cele de bronz reduc mai multa lumina decat caldura. Cele albastru-verzui reduc caldura, mentinand o oarecare lumina vizibila. Tratamentele de suprafata cu pulberi de metale pot reduce atat lumina, cat si caldura prin reflectia acestora. Unele dintre acestea au o emisivitate redusa. Acestea din urma pot reduce lumina, insa nu mai sunt la fel de eficiente impotriva radiatiilor infra-rosii care incalzesc. Invelisurile foarte subtiri pot fi aplicate si unui film de plastic suspendat pe cele doua parti ale unui geam, reducand astfel conductivitatea si deci stralucirea. Invelisurile pirolitice pot fi integrate intr-un geam (cand este inca fierbinte) creandu-se o suprafata foarte rezistenta la abraziuni si coroziuni problemele apar in folosirea acestei metode in momentul in care invelisul incepe sa se descompuna.
In locul aerului dintre geamuri se foloseste si gazul, precum argon, crypton, hexafluor de sulf. Acesta pate reduce si mai mult transferul de caldura. Folosirea eficienta a unui gol de lumina Aceasta creste iluminarea din incapere si se poate controla mai ales folosind materiale stralucitoare. Daca geamul este perfect transparent, „eficienta golului” este egala cu dimensiunea sa (pentru ca VT=1). Daca VT ar fi 0,5, golul ar transmite numai jumatate din luina primita. Eficienta golului se defineste ca produsul dintre transmitanta vizibila (VT) si raportul ferestre-pereti (WWR). Deci EA=VT*WWR. Amplasarea deschiderii (golului) Are un efect in iluminarea camerei. Inalimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea penetratiei cu lumina. Ca regula, penetratia este de 2,5 ori mai mare decat inaltimea ferestrei. Elemente de interior Geometria camerei Adancimea penetratiei camerei depinde de inaltimea tavanului si aceea a laturii de sus al ferestrei. O fereastra inalta va permte luminii sa atinga tavanul si sa se reflecte mai departe in interior. Adancimea camerei este si ea importanta, deoarece atunci cand este mai mare aceeasi cantitate de lumina se disipa pe o suprafata mai mare. Reflectanta suprafetelor Reflectanta tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele din camera contribuie la iluminare. Urmatorul elementca importanta este peretele din fundal, apoi peretii laterali si apoi planseul. Se recomanda finisarea tavanului cat mai deschis si eventual folosirea culorilor mai inchise pentru pardoseala. Controlul umbrelor de interior Pot atat elimina stralucirile prea mari, cat si adauga lumina naturala. Jaluzelele sunt eficiente deoarece pot bloca lumina directa, dar pot fi si inchise partial. Draperiile adauga textura, culoarea si flexibilitate spatiului si sunt mai utilizate din acest notiv. Pot avea si modele variatesau in gradient pentru a aduce lumina la nivelele dorite. Obloanele cu rola au nivele diferite de opacitate si pot ajuta la reducerea penetratiei directe. Avantajul lor este ca pot fi retrase integral atunci cand se doreste mai multa lumina. Optiuni legate de proiectare Iluminarea laterala Iluminarea laterala se foloseste de goluri pe peretii laterali pentru a introduce razele in cladire.Acestea pot servi de asemenea si ca elemente de ventilatie, dinamizand design-ul cladirii. Lumina patrunsa prin aceste goluri este ideala pentru suprafetele plane. Ca bezavantaj, acest model de iluminare poate produce stralucirea prea mare din cauza contrastului dintre gol si pereti pentru evitarea acesteia se folosesc de obicei diverse elemente de umbrire, fie exterioare, fie interioare. Ferestrele verticale sunt un element clasic de proiectare pentru iluminarea laterala. Cativa factori trebuiesc luati in considerare cand se proiecteaza cu acest gen de elemente:
Contributia luminii data de la sol si de la alte suprafete exterioare ce reflecta lumina poate fi destul de mare pe timpul unor zile insorite. Ferestrele pot fi amplasate pe unul, doi sau mai multi pereti. Camerele ce au o singura fereastra primesc lumina doar de pe un singur perete. Cele cu doua ferestre primesc de obicei lumina de pe doi pereti opusi, iar cele cu mai multe ferestre de la cel putin doi pereti care nu sunt opusi. Luminatoarele sunt ferestre verticale amplasate deasupra inaltimii ochiului uman, dar dedesuptul tavanului. Multe dintre acestea au geamul netransparent. Principalul avantaj al luminatoarelor este ca de cele mai multe ori ele nu introduc straluciri in incapere datorita pozitiei lor inalte. De asemenea, ele pot admite o penetratie mai puternica si mai adanca a luminii din camera. Luminatoarele sunt foarte eficiente atat pentru suprafetele de lucru orizontale, cat si pentru suprafetele verticale. Lumina ce patrunde printr-un luminator suficient de inalt de obicei atinge direct peretii verticali, evitad astfel crearea de noi umbre. De asemenea, iluminarea este mult mai constanta pe timpul unei zile fata de o fereastra obisnuita. Singurul dezavantaj al luminatoarelor este ca necesita inaltimi mari de la planseu la tavan pentru a functina corect. Ele sunt foarte adecvate pentru biblioteci, galerii, muzee, 1.3.4 Analiza unor criterii
1. LUMINA NATURALA IN SPATII INTERIOARE4.1.1. ILUMINAT DE SERVICIU In functie de categoriile de activitåti, tipurile de spatii si programele de arhitectura:
|