Sociologia migraţiei Teorii şi studii de caz româneşti



Yüklə 1,8 Mb.
səhifə28/29
tarix01.08.2018
ölçüsü1,8 Mb.
#65331
1   ...   21   22   23   24   25   26   27   28   29
„Action at distance - the increasing interpenetration between individual lives and global futures” n.tr.

118Space of places, n.tr.

119 Space of flows, n.tr.

120 Articolul de faţă reprezintă o variantă revizuită, dezvoltată şi adăugită a unor versiuni anterioare. Prima a fost elaborată şi prezentată pentru conferinţa New Patterns of East West Migration in Europe [Noi pattern-uri ale migraţiei Est-Vest în Europa], Hamburg, 18–19 noiembrie 2005, organizată de Institutul de Economie Internaţională din Hamburg. A doua versiune a fost publicată în: Horváth, I., „The Culture of Migration of Rural Romanian Youth”, Journal Of Ethnic and Migration Studies 34(5), 2008, 771-786. Articolul original a fost scris în engleză; prezenta versiunea este o adaptare şi dezvoltare a textului pe baza traducerii realizate de către Andreea Lazăr.




121 Despre diferite forme ale criminalizării vezi, Gabanyi (2000).

122 În acest articol am utilizat pseudonime.

123 Acest articol este rezultatul cercetării din cadrul doctoratului în antropologie făcut la Universitatea din Torino între 2004 şi 2008. Ideile sunt şi produsul participării la un proiect european comparativ Migrants’ transnational practices in Western Europe, susţinut de European Science Foundation. La acesta au contribuit şapte centre de cercetare europene: Swiss Forum for Migration and Population Studies din Neuchatel, în calitate de coordonator, Facultatea de Economie a Universităţii din Coimbra, Fieri din Torino, Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Bremen, Migrinter din Poitiers, Cedem din Liege şi Imes din Amsterdam. Traducerea din limba italiană a fost realizată de către de Baciu Ioana şi Ardelean Veronica (n.e.).

124 În afară de gândirea pe termen scurt, există şi alte strategii individuale ce se nasc din ideea de „viitor fără proiecte”, în care individul abandonează planuri precise şi se lasă în baza unor direcţii generale de mers, cu condiţia: „nici viitor, nici planuri”, individul renunţând la orice formă de acţiune, cedând în faţa incertitudinii (Leccardi, 2005, 74-85).

125 Persoanele care au în prezent în jur de 30 de ani, fiind adolescenţi în momentul Revoluţiei, îşi definesc generaţia în mod negativ, „o generaţie de sacrificiu”. În loc să evidenţieze valori sau experienţe formative unificatoare, subliniază adesea ceea ce nu au avut sau ceea ce nu au putut fi.

126 Românii care rămân în Italia pe o perioadă de timp mai mică de 3 luni nu au nici o obligaţie legală. Odată trecute cele 3 luni, nu trebuie decât să se înscrie la Oficiul Stării Civile din localitatea în care locuiesc, arătând documentele care atestă că muncesc, pe cont propriu sau angajaţi de cineva, că dispun de un venit, precum şi poliţa de asigurare medicală.

127 Această ideologie specifică este subliniată şi de Susan Gal şi Gail Kligman (2000): în România socialistă s-a construit o mitologie naţională de tip patriarhal, în care bărbatului îi reveneau îndatorirea a apăra patria, cea de a face muncile grele, industriale şi migraţiile sezoniere, iar femeii obligaţia de a face copii şi de a păstra tradiţiile.

128 „Folosim termenul „creare de graniţe” pentru a numi modalităţile şi semnificaţiile pe care membrii familiilor transnaţionale le folosesc pentru a-şi crea un spaţiu transnaţional şi legături de reţea în ariile unde conexiunile cu semenii sunt relativ risipite... „Crearea de graniţe” se referă la diferitele tipuri de întâlniri între persoane, care pot fi mai mult sau mai puţin intime, creative, îmbucurătoare sau aducătoare de conflicte” (Bryceson, Vuorela, 2002, 11).

129 Traducere a studiului: Ciobanu, O., Elrick, T., „Evaluating the Impact of Migration Policy Changes on Migration Strategies. Insights from Romanian-Spanish migrations”, trimis spre acceptare la Global Networks. A Journal of Transnational Affairs, Blackwell Publishing. Traducerea din limba engleză a fost realizată de către Petruţa Mândruţ Teampău (n.e.). Cercetarea pe care se bazează acest articol a fost realizată în cadrul unui proiect al Grantului de excelenţă Marie Curie al Uniunii Europene intitulat „Expanding the knowledge base of European labour migration policies” (KNOWMIG) (MEXT-CT-2003-002668). Suntem extrem de recunoscători tuturor partenerilor de interviu care ne-au împărtăşit istoria lor de viaţă şi ne-au dedicat timpul lor. Suntem profund îndatoraţi Christinei Boswell (University of Edinburgh) şi Claudiei Finotelli (Instituto Universitario Ortega y Gasset, Madrid), precum şi participanţilor la seminarul Migration and Citizenship de la University of Edinburgh, pentru lectura critică şi comentariile generoase la primele versiuni ale acestui articol.

130 Responsabilii cu politicile de imigraţie spaniole şi legislaţia privitoare la străini erau poziţionaţi între două tendinţe diferite. Pe de o parte, ei trebuiau să controleze fluxurile de migraţie şi să adapteze cerinţele CE. Pe de altă parte, erau motivaţi să îi ajute pe imigranţi să poată sta în Spania, datorită lecţiilor învăţate din lunga istorie emigraţională spaniolă, precum şi noilor valori ataşate tranziţiei spre democraţie în perioada post-Franco (vezi Arango 1999, 267).

131 Această concluzie este extrasă din datele noastre de teren; alţi cercetători (spre exemplu, Finotelli, 08.09.2007) consideră reglementările mult mai complexe şi susţin că o asemenea relaţie cauzală depinde de condiţiile specifice şi de naţionalităţile implicate în proces.

132 Informaţii conform unui studiu IOM realizat de către Dumitru Sandu, Universitatea Bucureşti, 2002, informaţii personale.

133 Real Decreto 2393/2004 marchează o trecere semnificativă înspre reglementări mai stricte în legea spaniolă a emigraţiei.

134 Deoarece graniţele erau închise pentru marea majoritate a cetăţenilor în timpul comunismului, trecerea frontierei era aproape imposibilă.

135 Numele pe care şi-l dau oamenii din Feldru.

136 De regulă, regularizările ofereau permise de şedere şi de muncă doar pentru un an.

137 S-a numit normalización pentru a semnala că de această dată regularizarea privea nu doar statusul rezidenţial ilegal al migranţilor, ci şi angajarea lor informală.

138 Reunirile familiale au fost strict restrânse în timpul fostei guvernări.

139 Excepţiile erau valabile pentru muncitorii din sectorul agricol şi cel al serviciilor care trebuiau să prezinte un contract de muncă pe trei sau şase luni distribuite fiecare în cursul unui an.

140 Una dintre aceste uniuni este COAG – Coordinatora de Organizaciones de Agricultores y Granaderos (Coordonarea Organizaţiilor Agricultorilor şi Grădinarilor). Am realizat interviuri cu directorul filialei COAG în Huelva şi cu un intermediar român, care migrase iniţial folosind aceste acorduri.

141 Traducere a articolului: Ferro, A., „Romanians abroad: A Snapshot of Highly Skilled Migration”, apărut în Higher Education in Europe 29:3, Routledge, 2004, 381-392. Traducerea din limba engleză a fost realizată de către Andreea Lazăr (n.e.). Studiul de faţă face parte din proiectul de cercetare doctorală al autoarei, „Pattern-uri internaţionale ale migraţiei: Strategiile de recrutare ale firmelor, aspiraţiile şi proiectele migratorii ale muncitorilor înalt calificaţi”

142 Bhagwati (1989) şi Hamada (1977) furnizează exemple precum „taxa pe creiere” (denumită „taxa Bhagwati”), care a fost gândită drept compensaţie pentru ţările-sursă.

143 Referindu-se la magnitudinea recentă a migraţiei forţei de muncă înalt calificate, Organizaţia Internaţională a Muncii informează că, în 2001, 40% dintre emigranţii din Filipine sunt absolvenţi de colegiu, că 12% din specialiştii şi tehnicienii din Uruguay trăiesc în afara ţării şi că în 1990 Mexicul era, deasemenea, cel de-al treilea exportator mondial de migranţi cu educaţie terţiară (Lowell şi Findlay, 2001). Saxenian (1999) informează că în 1990, în Silicon Valley imigranţii constituiau 32% din forţa de muncă ştiinţifică şi inginerească, cea mai mare parte provenind din China (51%) şi India (23%).

144 Din ţările care iau în considerare admiterea de imigranţi după criteriul calificării (înalte) fac parte Australia, Canada şi Statele Unite ale Americii. În UE există câteva cazuri de politici de selecţie după criteriul calificării, precum Germania, Franţa şi Italia. După cum am constatat, ţările diferă în ce priveşte filosofiile şi strategiile de gestionare a migraţiei, iar McLaughlan şi Salt (2002, 3) au clasificat mecanismele naţionale şi iniţiativele de politici în cinci grupuri.

145 Beine şi alţii au găsit argumente prin care susţin empiric „ipoteza beneficiului exodului creierelor” într-un studiu transversal realizat în 50 de ţări în curs de dezvoltare (Beine şi alţii, 2003, 3).

146 Evaluarea cantitativă a migraţiei muncitorilor calificaţi din România reprezintă o sarcină foarte dificilă, deoarece diferitele surse de informare oferă perspective parţiale şi deoarece exodul creierelor este un fenomen volatil şi deci dificil de estimat numeric. OIM apreciază (pe baza statisticilor naţionale ale INSSE) că aproximativ 300.000 de români au emigrat definitiv între 1990 şi 1998. Aceste cifre par a fi subestimate – cifra reală s-ar putea apropia de 800.000, ceea ce ar reprezenta 3,5% din populaţia României, însă lipsesc datele precise despre migraţia forţei de muncă înalt calificate. După cum informează Martin şi Straubhaar (2002), „aproximativ jumătate din cei 5.000 de absolvenţi în domeniul ştiinţei calculatoarelor ai universităţilor din România emigrează în fiecare an, iar rezultatele unui sondaj de opinie din martie 2001 arată că 66% dintre studenţii români ar emigra dacă ar avea ocazia (…)” (2002, 81). Muncitorii români înalt calificaţi angajaţi în ţările europene în 2001 reprezintă 19% din totalul românilor angajaţi în străinătate.

147 Există mai multe tipuri de migraţie: a forţei de muncă înalt calificate şi necalificate; forţată şi voluntară; individuală, familială, în lanţ şi în reţea; legală şi iregulară; rurală şi urbană; temporară şi definitivă; motivată de cerere sau de ofertă şi aşa mai departe.

148 Potrivit lui Todisco, „planurile migranţilor sunt substanţial diferite în funcţie de cele două tipuri de migraţie. Migraţia în masă antrenează oameni cu un nivel scăzut de educaţie şi fără calificări specifice, care devin mobili sub influenţa factorilor push (aceasta însemnând ieşirea din situaţia dificilă în care se găsesc în prezent) […] Dimpotrivă, migraţia forţei de muncă înalt calificate este condiţionată de factori mai atractivi (factorii pull) şi este mai probabil temporară. Ea antrenează oameni înalt calificaţi profesional şi cu experienţă de lucru, iar decizia de a migra a fost calculată şi planificată cu atenţie” (Todisco, 2003).

149 Articolul este redactat în 2004, înainte de aderarea României la UE (n. tr.).

150 Extinderea Uniunii Europene nu va avea un impact atât de mare şi imediat asupra libertăţii de mişcare a angajaţilor. Noua situaţie va fi în mare comparabilă cu cea prezentă, în care cetăţenii viitoarelor state membre UE trebuie să obţină un permis de muncă pentru a munci în UE. În acelaşi timp, este instituită o „regulă preferenţială”, care acordă prioritate cetăţenilor noilor state membre în raport cu cetăţenii ţărilor nemembre UE.

151 Migraţia în lanţ se referă la maniera în care o migraţie iniţială este urmată de altele din aceeaşi familie, comunitate sau localitate rurală, conducând uneori la o reconstituire parţială a comunităţii de origine în ţara gazdă (Price, 1963; Reyneri, 1979). Studiile asupra migraţiei au analizat recent rolul reţelelor de migraţie care oferă ajutor în găsirea unui loc de muncă sau a unei locuinţe sau în acoperirea altor nevoi iniţiale (Portes, 1998). Aceste relaţii personale, familiale şi comunitare sunt considerate drept „capitalul social” al migranţilor (Bourdieu şi Wacquant, 1992, 119).

152 Gençler (2002) susţine că „efectele economice şi sociale ale migraţiei forţei de muncă înalt calificate nu sunt similare de ambele părţi. În anii ‘50 diferenţa de venit dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare era de 23 de ori mai mare, dar a devenit de 60 de ori mai mare în anii ‘90. Se poate conchide că […] ţările dezvoltate beneficiază mult mai eficient de pe urma activităţii capitalului uman înalt calificat”.

153 În studiul său recent (2004), Reyneri confirmă această tendinţă pe baza unei cercetări în nordul Italiei. „Migranţii înalt educaţi sunt fie şomeri, fie lucrează la negru sau ocazional într-o măsură şi mai mare decât cei slab educaţi. Explicaţia este aceea că aceşti imigranţi au dificultăţi mai mari în a accepta diferenţa dintre statusul lor social în ţara de origine şi slujbele care le sunt oferite sau faptul că trebuie să facă faţă în special unor slujbe permanente, dar necalificate şi oneroase, de gulere albastre în mici fabrici din Italia de Nord şi Centrală (2004, 1).

154 În original, „better brain drain than brain waste” (n.tr.).

155 Vezi capitolul „Standpoints on Transnational Migrations”, în care sunt descrise remiterile alături de alte practici de relaţionare internaţională dintre oameni şi ţări.

156 Migranţii internaţionali nu provin din zone sărace, izolate şi deconectate de la pieţele mondiale, ci din regiuni şi naţiuni care trec prin procese de schimbare şi dezvoltare rapidă ca urmare a încorporării lor în reţelele globale de comerţ, informaţie şi producţie. Pe termen scurt, migraţia internaţională nu rezultă dintr-o lipsă de dezvoltare economică, ci din dezvoltarea însăşi” (Massey şi alţii, 1998, 277).

157 „Acest proces – „cocoaşa migraţiei” – se opreşte doar atunci când avantajul migraţiei este prea mic în termenii diferenţei de venit dintre perechi tradiţionale de ţări exportatoare şi importatoare” (Olesen, 2002, 14).

158 Cercetarea de teren face parte din proiectul de doctorat „Marketizarea tradiţiilor. Studiu de caz pe un grup de sate din Maramureş”, sub dubla îndrumare a prof. Vintilă Mihăilescu de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti şi a prof. Marianne Mesnil, Universitatea Liberă din Bruxelles, finanţat printr-o Bursă ONBSS 2004-2005 şi un Grant Prix David et Alice Van Buuren 2006-2007.

159 Continuum, concept întâlnit în articolul antrolopogului Karen O’Reilly.

160 Numele atribuite intervievatilor sunt fictive.

161 Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural.

162 Reţea de turism rural construită pe baza structurilor „Opérations Villages Roumains”.

163 Acest studiu a fost realizat în urma cercetării proprii de doctorat de la Universitatea din Bielefeld, în cadrul colegiului de cercetare doctorală 844 (Concepte ale lumii şi stucturi globale). Materialul empiric rezultat a mai fost utilizat şi în alte articole (vezi Anghel, 2005; 2006; 2008). Perspectiva teoretică şi rezultatele acestui studiu diferă faţă de articolele anterioare.

164 Preluat din Faist (2007, Portes (1996), în descrierea transnaţionalismului şi din de Haas (2007).

165 Aşa-numitul model fordist, în care economia este bazată pe producţia industrială.

166 Migraţia incompletă este conceptualizarea lui Okólski pentru migraţia est-europeană (polonezi şi ucraineni), în care migranţii muncesc pentru o perioadă în vestul Europei, dar îşi păstrează şi locurile de muncă în ţările de origine, spre exemplu.

167 În acest studiu numele intervievaţilor sunt schimbate din motive care ţin de confidenţialitate.

168 Astfel, Delgado Wise şi Covarrubias (2007) critică noua „mantră” a dezvoltării, unde aceasta se poate realiza (doar) prin remiterile financiare şi sociale ale migranţilor. Acestea îmbunătăţesc în special situaţia gospodăriilor şi a familiilor migranţilor. Pentru Delgado Wise, dezvoltarea devine posibilă ca însumare a acţiunii mai multor tipuri de actori: autorităţi, firme (prin investiţii), migranţi etc. Altfel, în multe contexte, remiterile financiare ale migranţilor pot conduce la adâncirea dezechilibrelor şi a dependenţei de migraţie ca sursă de trai.

169 Traducere a articolului: „Cultural Effects of Labor Migration in Romania”, apărut în Est-Ovest. Rivista di Studi sull’immigrazione europea, nr. 6, vol.37, 2007, 131-153. Traducerea din limba engleză a fost realizată de către Petruţa Mândruţ Teampău (n.e.).

170 Un sondaj Eurobarometru (255/Wave 65.2) realizat între martie şi mai 2006 arată că cetăţenii Uniunii Europene tind să se simtă puţin informaţi cu privire la extindere şi să aibă opinii împărţite privind o viitoare extindere, cu atitudini mai favorabile în ţările foste comuniste ale UE. În ceea ce priveşte Europa celor 15, majoritatea respondenţilor din Grecia (56%), Spania (55%) şi Danemarca (51%) şi majoritatea relativă din Suedia (49%), Italia (48%), Portugalia (47%), Irlanda (45%) şi Regatul Unit (44%) s-au declarat în favoarea extinderii. În acelaşi timp, intervievaţii germani (66%), luxemburghezi (65%), francezi (62%), austrieci (61%) şi finlandezi (60%) dezaprobă cu precădere extinderea UE.

171 Sondajul a fost realizat de către Infratest Dimap şi publicat în Die Welt, în 28.12.2006.

172 Vezi, de pildă, nenumăratele cărţi şi filme pornind de la povestea despre Dracula a lui Bram Stoker (1897).

173 Majoritatea românilor consideră că persoanele care au lucrat într-o ţară occidentală au fost expuse la o etică a muncii mai riguroasă şi că şi-au însuşit noi abilităţi şi cunoştinţe. Adrian Năstase, prim-ministrul român la acea dată, a declarat că „există două milioane de români care muncesc în afară. Acolo ei învaţă cât ar trebui să dureze o pauză de cafea. Este o Românie nouă pe care am construit-o…, la a cărei edificare am contribuit şi noi” (Premier cu discernământ avariat. Bursa, 16 iulie, 2004).

174 Unul din foarte puţinele studii care analizează efectele de învăţare socială ale migraţiei a fost realizat de către Ian McAlister and Toni Makkai (1992).

175 Valoarea medie a procentajului celor care declară că îşi petrec timpul în asociaţii săptămânal este 4,7%, ceea ce reprezintă mai puţin de un sfert dintre activişti, în rândul fostelor ţări comuniste (Bădescu, Sum, Uslaner 2004, 323). În acelaşi timp, perioada de timp petrecută de un fost emigrant în străinătate pare să fie mult mai mare decât timpul total pe care, în medie, un activist l-ar putea petrece într-o asociaţie. Într-un sondaj din noiembrie 2005, realizat cu foşti emigranţi care locuiesc în oraşul Cluj-Napoca, Bădescu a observat că valoarea medie a timpului petrecut peste graniţă este de 25 de luni şi că mai puţin de un sfert au stat mai puţin de trei luni.

176 De departe cele mai frecvent folosite sunt datele furnizate de Freedom House. Rezultatele pentru 2006 se găsesc la http://www.freedomhouse.hu/pdfdocs/democracyscorerankings2006.pdf (accesat ultima oară pe 1 decembrie 2006). Scorurile din 2006 reflectă perioada dintre 1 ianuarie şi 31 decembrie 2005.

177 1 reprezintă cel mai înalt nivel de progres democratic, iar 7 cel mai scăzut. Scorurile din 2006 reflectă perioada dintre 1 ianuarie şi 31 decembrie 2005.

178 Valoarea medie a unei măsuri agregate a încrederii în străini – indicele ia valori între 0 (deloc) şi 1 (încredere maximă) – este 0,07 în România, 0,31 în UE 15 şi 0,20 în ansamblul eşantionului.

179 Datele pentru România arată o proporţie de 10,9% membri voluntari din totalul populaţiei în statisticile WVS 1994-199 şi 3,6% membri în datele WVS 2004-2005. În statisticile WVS 1994-1999, Bulgaria are 4,2% membri. Media pentru UE 27 este de 37% în datele WVS 1994-1999 şi de 39% pentru 2004-2005.

180 În Modulul 2 al sondajelor din cadrul Comparative Study of Electoral Systems (www.cses.org), proporţia celor care declară corupţia ca fiind cea mai importantă problemă a ţării lor din ultimii patru ani a fost de 38% în România şi de 12% în Bulgaria, cele mai mari valori pentru toate ţările incluse în acest studiu internaţional.

181 Sondajul (EDUCIV) a fost coordonat de către Gabriel Bădescu.

182 Sondajul a fost coordonat de către Gabriel Bădescu, Mircea Maniu şi Ella Kallai.

183 Am realizat modele de regresie logistică multivariată având experienţa de fost migrant ca variabilă dependentă.

184 Efectul de a avea părinţi care au lucrat în afară asupra voluntariatului îşi păstrează semnificaţia statistică atunci când efectul educaţiei părinţilor şi venitului familial este controlat într-un model de regresie: beta = 0,11, p < 0,001. Beta pentru efectul de a avea părinţi care au lucrat în afară asupra voluntariatului, atunci când sunt controlate educaţia părinţilor şi venitul familial, este 0,06, p = 0,014 .

185 Îşi păstrează semnificaţia statistică atunci când efectele educaţiei părinţilor şi venitului familial sunt controlate într-un model de regresie multivariată, încredere socială (beta = 0,15, p < 0,001), voluntariat (beta = 0,20, p < 0,001).

186 Rezultatul îşi păstrează semnificaţia statistică atunci când efectele educaţiei părinţilor şi ale venitului familial sunt controlate.

187 Este adevărat că majoritatea ţărilor UE15 (cu excepţia Finlandei şi a Suediei) şi una dintre ţările UE fost comuniste (Ungaria) au impus restricţii pentru muncitorii români şi bulgari pentru primele 12 până la 24 de luni după aderarea ţărilor lor. Chiar şi aşa, va fi mult mai uşor pentru români şi bulgari să obţină slujbe legale.

188 A se vedea cele două interviuri anuale acordate de mine Rodicăi Palade în 2004, respectiv 2005, publicate în revista
Yüklə 1,8 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   21   22   23   24   25   26   27   28   29




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin