Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România


Cinci legende celebre din Ţara Haţegului. Cine păzeşte fabuloasa comoară a lui Decebal ascunsă sub albia râului Strei



Yüklə 346,35 Kb.
səhifə19/23
tarix02.11.2017
ölçüsü346,35 Kb.
#27123
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   23

Cinci legende celebre din Ţara Haţegului. Cine păzeşte fabuloasa comoară a lui Decebal ascunsă sub albia râului Strei


Comoara lui Decebal, ascunsă în Strei. Una dintre cele mai faimoase legende din zona Ţării Haţegului vorbeşte despre fabuloasa comoară a lui Decebal, ascunsă în albia Râului Strei. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius. Autorul „Istoriei Romanilor” mai scria că romanii au descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. La aproape 14 secole de la invazia romanilor în Dacia, povestea comorii lui Decebal revenea în actualitate. Mai mulţi istorici din secolul XVI relatau despre o comoară extrem de valoroasă descoperită de pescari, în râul Strei. „Mai frumoasă istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius, umanist austriac) despre nişte români şi o parte a visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de împăratul Traian, zicând: o parte a vistieriei acestuia, mai înainte de opt ani (Lazie scrie în anul 1551), în numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat. Ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii între sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) şi întrebând pe argintari de cât preţ ar fi acela s-a vestit lucrul. Şi George Monahul sau Martinusie (n.r. George Martinuzzi), carele ca un tutor al lui Ioan Zapolia cârmuia Ardealul, a început a căuta după pescari. A şi luat multe mii de la unii pescari şi multe mii au găsit în numita boltiţă. Dar ceilalţi pescari, prinzând de veste, au încărcat câteva care şi au trecut în Moldova”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor. Puţine erau satele din Ardeal în care nu circulau poveşti despre comori ascunse în ruinele unor cetăţi, în gorgane sau în peşteri. „Cele mai multe stau sub paza duhurilor necurate şi dacă întâmplător le găseşte un om mai slab de fire, acela trebuie să moară de moarte năpraznică. Altele iarăşi stau sub afurisenie şi cei ce le găsesc se nefericesc din cauza lor până în a şaptea viţă. Când se apropie apoi primăvara cu indiciile cele mai neîndoelnice ale flăcărilor albastre, cari se ridică din comorile ascunse, mulţi oameni veghiază în tovărăşie nopţile senine, şi când se arată mult dorita flacără, aleargă la faţa locului şi împlântă semne în pământ”, relata istoricul Iulian Marţian.
/Adevărul HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/cinci-legende-celebre-Tara-hategului-pazeste-fabuloasa-comoara-decebal-ascunsa-albia-raului-strei-1_55f2b633f5eaafab2c7ded81/index.html

Confuzie generală. Decizia Guvernului de a transfera termocentralele în administrare locală ,,bagă în ceață” primăriile


Decizia Guvernului de a transfera termocentralele în administrare locală creează confuzie generală. Printr-un comunicat de presă, transmis ieri de Consiliul Județean Hunedoara, se reconfirmă ceea ce a declarat miercuri pentru „Glasul Hunedoarei” Adrian David, președintele CJ Hunedoara. Deocamdată însă, nimeni nu știe clar ce va însemna acest transfer și cum poate fi el făcut. Cert este că, de anul viitor, potrivit deciziei luate la Ministerul Energiei, Termocentrala Mintia va trece în administrarea Primăriei Deva, iar Termocentrala de la Paroșeni în administrarea unei asociații a orașelor din Valea Jiului. ,,În cursul anului 2016, Termocentralele Mintia și Paroșeni vor trece în administrare locală. Toate aceste lucruri necesită o perioadă de planificări, conform legilor în vigoare, și se vor desfășura după un program bine definit, astfel încât ele să devină operaționale la termenele stabilite”, se arată într-un comunicat de presă emis de Consiliul Județean Hunedoara. La acest moment se vorbește că administrațiile locale vor primi bani de la Guvern, asta însemnând că vor avea un buget separat pentru activitatea termocentralelor. Primarul comunei Vețel, despre termocentrală: ,,să o ia și să o ducă la Deva”. O problemă va fi cu termocentrala Mintia. Unitatea se află pe teritoriul comunei Vețel, condiții în care va trebui organizat un referendum pentru a se decide dacă activul, generator de venituri importante pentru bugetul local, va fi cedat municipalității din Deva. Potrivit președintelui Consiliului Județean Hunedoara, vor fi organizate referendumuri locale atât în comuna Vețel, cât și în municipiul Deva. ,,Dacă va fi vorba despre o Hotărâre de Guvern, eu nu mă pot opune, vă dați seama, dar nici nu mă bucură. Eu propun să o ia (n.r. termocentrala) și să o ducă la Deva, să nu ne lase nouă bomba cu hidrogen și toată poluarea în comună. E chiar o chestie aiurea, vă dați seama! Adică taxele și impozitele la Deva, zgomotul și poluarea la Vețel, e o bătaie de joc la adresa comunei. E o acțiune fără sens a Guvernului, ce putem face noi. Majoritatea bugetului nostru local, peste 50%, este format din taxe, impozite și cote defalcate din TVA și salarii, de la Termocentrala Mintia. Fără banii aștia, vedem cum ne descurcăm. Dacă așa se hotărăște, va trebui să redimensionăm toate investițiile, activitățile etc”, a declarat primarul comunei Vețel, Ioan Hențiu.

Condiţiile lui Petru Mărginean pentru transfer. Primarul reşedinţei de judeţ, Petru Mărginean, se declară absolut sigur că Guvernul nu va putea să „plaseze” Termocentrala Mintia în braţele Consiliului Local prea curând. „Nu e vorba despre CET-uri sau altfel de centrale termice. E vorba despre un obiectiv care produce, în principal, energie electrică. În niciun caz un asemenea transfer nu este posibil. În mod sigur, aşa ceva nu se va întâmpla la anul. Am fost şi eu la întâlnirea de miercuri seara, de la Bucureşti. Ministrul Gerea m-a întrebat de ce nu preluăm noi termocentrala. I-am răspuns simplu: pentru că nu se află pe raza administrativă a municipiului. Ministrul nu ştia asta. În plus nu ne poate nimeni obliga să le preluăm în orice condiţii. E nevoie, în prealabil, de un studiu de impact de un program realist de restructurare şi eficientizare, dar şi de o sursă de finanţare pentru acest program. S-a avansat ideea unui referendum local privind problema Mintia. Pe baza a ce anume să facem acel referendum? Ne trebuie mai întâi un plan de salvare economică a termocentralei, avansat de Guvern, repet, cu sursa de finanţare aferentă”. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Confuzie-generală-Decizia-Guvernului-de-a-transfera-termocentralele-în-administrare-locală-bagă-în-ceață”-primăriile_12_25368.html




Yüklə 346,35 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   23




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin