Măsurarea este un proces experimental, obiectiv, prin care are loc atribuirea de numere proprietăților obiectelor și fenomenelor din lumea înconjurătoare. Caracterul obiectiv exprimă faptul că rezultatul măsurării nu trebuie să depindă de operatorul care o efectuează. Măsurarea este un proces experimental, obiectiv, prin care are loc atribuirea de numere proprietăților obiectelor și fenomenelor din lumea înconjurătoare. Caracterul obiectiv exprimă faptul că rezultatul măsurării nu trebuie să depindă de operatorul care o efectuează. Se observă că, ceea ce se măsoară sunt proprietățile obiectelor și fenomenelor și nu ele în sine (ex. se măsoară lungimea mesei și nu masa).
Descrierea din punct de vedere cantitativ și calitativ a fenomenelor, a caracteristicilor și proprietăților corpurilor din lumea înconjuratoare, se face cu ajutorul unor mărimi. Pentru cunoasterea valorilor acestor marimi se apeleaza la măsurători. Descrierea din punct de vedere cantitativ și calitativ a fenomenelor, a caracteristicilor și proprietăților corpurilor din lumea înconjuratoare, se face cu ajutorul unor mărimi. Pentru cunoasterea valorilor acestor marimi se apeleaza la măsurători. Știința care se ocupa cu studiul procesului de măsurare se numește metrologie.
Metrologia are caracter interdisciplinar deoarece utilizează noţiuni de fizică, mecanică, electrotehnică, electronică, matematică, informatică. Metrologia are caracter interdisciplinar deoarece utilizează noţiuni de fizică, mecanică, electrotehnică, electronică, matematică, informatică. In plus, metrologia cuprinde şi reglementări juridice privitoare la controlul metrologic periodic al echipamentelor, la autorizarea procedurilor de măsurare cu respectarea unor acte normative elaborate cu scopul de unificare şi obiectivizare a măsurărilor.
Operatia de măsurare constă în compararea cantitativa a mărimii de măsurat (necunoscuta) cu o mărime cunoscută, de aceeași natură. Operatia de măsurare constă în compararea cantitativa a mărimii de măsurat (necunoscuta) cu o mărime cunoscută, de aceeași natură. Astfel, dacă notăm cu [U], unitatea de măsură a mărimii M şi cu “m“ valoarea numerică măsurată, atunci ecuaţia măsurării este: M = m·[U] (1.1) care arată de câte ori se cuprinde într-o mărime, o altă mărime de aceeaşi natură, bine definită şi aleasă prin convenţie ca unitate de măsură. Exemplu : timp = 2 [ore] tensiune = 230 [V] masa = 60 [kg]
Mărimea supusă operatiei de masurare se numeste măsurand, iar rezultatul măsurării se numește valoare măsurată. Mărimea supusă operatiei de masurare se numeste măsurand, iar rezultatul măsurării se numește valoare măsurată. Ansamblul operatiilor efectuate pentru realizarea unei masuratori reprezinta metoda de măsurare. Instrumentul care realizeaza masuratoarea (conversia măsurandului într-o valoare măsurată, perceptibila operatorului) se numește aparat (instrument) de măsura.
Aparatul de măsurat este un dispozitiv destinat a fi utilizat pentru a efectua măsurări, singur sau asociat cu unul sau mai multe dispozitive suplimentare. Exemple: voltmetru, termometru, ceas, micrometrul, etc. Aparatul de măsurat este un dispozitiv destinat a fi utilizat pentru a efectua măsurări, singur sau asociat cu unul sau mai multe dispozitive suplimentare. Exemple: voltmetru, termometru, ceas, micrometrul, etc. Sistemul de măsurare este un ansamblu complet de mijloace de măsurare şi alte echipamente reunite pentru efectuarea unor măsurări specificate. Exemple: tomograful, electrocardiograful, etc.
Schema de principiu a unei măsurări este prezentată în Fig. 1.1. Schema de principiu a unei măsurări este prezentată în Fig. 1.1.
Senzorul este deci un dispozitiv care reacţionează la anumite proprietăţi fizice sau chimice ale mediului din preajma lui. Ca parte componentă a unui aparat sau sistem, poate măsura/înregistra de exemplu, presiunea, umiditatea, câmpul magnetic, acceleraţia, forţa, intensitatea sonoră, radiaţii ş.a. Senzorul este deci un dispozitiv care reacţionează la anumite proprietăţi fizice sau chimice ale mediului din preajma lui. Ca parte componentă a unui aparat sau sistem, poate măsura/înregistra de exemplu, presiunea, umiditatea, câmpul magnetic, acceleraţia, forţa, intensitatea sonoră, radiaţii ş.a.
Dacă la intrare sunt mai multe mărimi atunci un sistem modern de masură are de obicei componenţa din Fig. 1.2. Dacă la intrare sunt mai multe mărimi atunci un sistem modern de masură are de obicei componenţa din Fig. 1.2.
Cu cifre sunt notaţi senzorii. Aceştia pot fi exteriori procesului, cum este senzorul 1 sau interiori. Semnalul poate fi transmid direct la blocul urmator sau este nevoie de circuite de interfaţă care produc şi o prelucrarea a semnalului. Unii dintre senzori au nevoie pentru a funcţiona de o sursă exterioară de excitaţie, cum este senzorul 4. Cu cifre sunt notaţi senzorii. Aceştia pot fi exteriori procesului, cum este senzorul 1 sau interiori. Semnalul poate fi transmid direct la blocul urmator sau este nevoie de circuite de interfaţă care produc şi o prelucrarea a semnalului. Unii dintre senzori au nevoie pentru a funcţiona de o sursă exterioară de excitaţie, cum este senzorul 4.
Dostları ilə paylaş:
|