Legat de definiția fazei, trebuie precizat că noțiunea de defazaj apare și trebuie folosită doar atunci când se compară între ele două semnale de aceiași frecvență. Astfel, prin definiție, defazajul este diferența fazelor a două semnale sinusoidale de aceeași frecvență. Defazajul Δ dintre două tensiuni: u1(t)=U1msin(t +1) și u2(t)=U2msin(t +2) este: Δ= (t +1) - (t +2) = 1- 2
Pentru a putea analiza cu succes circuitele de curent alternativ, trebuie să abandonăm numerele scalare şi să luăm în considerare cele complexe, capabile să reprezinte atât amplitudinea cât şi faza unei unde în acelaşi timp. Pentru a putea analiza cu succes circuitele de curent alternativ, trebuie să abandonăm numerele scalare şi să luăm în considerare cele complexe, capabile să reprezinte atât amplitudinea cât şi faza unei unde în acelaşi timp.Numerele complexe sunt mai uşor de înţeles dacă sunt trecute pe un grafic. Dacă desenăm o linie cu o anumită lungime (amplitudine) şi unghi (direcţie), obţinem o reprezentare grafică a unui număr complex, reprezentare cunoscută în fizica sub numele de vector.
Precum în cazul distanţelor şi direcţiilor de pe o hartă, trebuie să avem un sistem de referinţă pentru ca toate aceste valori să aibă un sens. Precum în cazul distanţelor şi direcţiilor de pe o hartă, trebuie să avem un sistem de referinţă pentru ca toate aceste valori să aibă un sens.
Cu cât amplitudinea formei de undă este mai mare, cu atât lungimea vectorului corespunzător va fi mai mare. Pe de altă parte, diferenţa de fază unghiul vectorului reprezintă (defazajul) dintre unda considerată şi o altă formă de undă de referinţă. Cu cât amplitudinea formei de undă este mai mare, cu atât lungimea vectorului corespunzător va fi mai mare. Pe de altă parte, diferenţa de fază unghiul vectorului reprezintă (defazajul) dintre unda considerată şi o altă formă de undă de referinţă. Cu cât defazajul dintre formele de undă considerate este mai mare, cu atât este mai mare unghiul dintre vectorii corespunzători.
Pentru efectuarea operaţiei de măsurare este necesară o unitate de măsură de aceiaşi natură cu mărimea de măsurat. Pentru efectuarea operaţiei de măsurare este necesară o unitate de măsură de aceiaşi natură cu mărimea de măsurat.Marea diversitate de unităţi de măsură şi de materializări fizice ale acestora a condus la crearea unui sistem internaţional de unităţi de măsură – SI. Acesta a fost adoptat în anul 1960 la Paris, prin convenţie internaţională. Din anul 1961, SI este legal şi obligatoriu în România.
Mărimile pentru care unităţile de măsură au fost alese convenţional se numesc mărimi fundamentale, iar unităţile de măsură corespunzătoare, unităţi fundamentale. Toate celelalte mărimi pentru care unităţile de măsură se definesc în raport cu cele fundamentale se numesc mărimi derivate iar unităţile de măsură, unităţi derivate. Mărimile pentru care unităţile de măsură au fost alese convenţional se numesc mărimi fundamentale, iar unităţile de măsură corespunzătoare, unităţi fundamentale. Toate celelalte mărimi pentru care unităţile de măsură se definesc în raport cu cele fundamentale se numesc mărimi derivate iar unităţile de măsură, unităţi derivate.Totalitatea unităţilor fundamentale şi derivate dintr-un anumit domeniu, alcătuiesc un sistem de unităţi de măsură.
SI are şapte unităţi fundamentale corespunzătoare celor şapte mărimi fundamentale, precum şi două unităţi suplimentare (complementare) corespunzătoare celor două mărimi suplimentare (complementare), tabelul 1.1. SI cuprinde, de asemenea, și mărimi şi unităţi derivate care sunt prezentate în tabelul 1.2. SI are şapte unităţi fundamentale corespunzătoare celor şapte mărimi fundamentale, precum şi două unităţi suplimentare (complementare) corespunzătoare celor două mărimi suplimentare (complementare), tabelul 1.1. SI cuprinde, de asemenea, și mărimi şi unităţi derivate care sunt prezentate în tabelul 1.2.
Pentru exprimarea unor valori numerice de diferite ordine de mărime ale unităţilor SI, se folosesc anumite prefixe, care se adaugă la denumirile unităţilor SI formând multipli sau submultipli tabelul 1.3. Pentru exprimarea unor valori numerice de diferite ordine de mărime ale unităţilor SI, se folosesc anumite prefixe, care se adaugă la denumirile unităţilor SI formând multipli sau submultipli tabelul 1.3.Unitatea de măsură din afara sistemului este o unitate de măsură care nu aparţine nici unui sistem de unităţi. Exemplu : ziua, ora, minutul, luna, etc.
- Rezistenţa electrică este o mărime care constă în proprietatea unui material de a se opune trecerii curentului electric. Rezistenţa electrică este o mărime egală cu raportul între tensiunea electrică aplicată între capetele unui conductor şi intensitatea curentului produs de această tensiune în conductorul respectiv R= U/I. Unitatea de măsură în SI este ohmul (Ω). |
